Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru AI SĂ

 Rezultatele 921 - 930 din aproximativ 1886 pentru AI SĂ.

Titu Maiorescu - Direcția nouă în poezia și proza română

... bune, Când sorii se sting și când stelele pică, Îmi vine a crede că toate-s nimică. Se poate ca bolta de sus se spargă, cadă nimicul cu noaptea lui largă, văd cerul negru că lumile-și cerne Ca prăzi trecătoare a morții eterne... Ș-atunci, de-ai fi astfel... atunci în vecie Suflarea ta caldă ea n-o învie, Atunci graiu-ți dulce în veci este mut... Atunci acest înger n-a fost decât lut. Și totuși, țărână frumoasă și moartă ... vis sarbed, mai bine nimic. Văd vise-ntrupate gonind după vise, Pân' dau în morminte ce-așteaptă deschise, Și nu știu gândirea-mi în ce o sting: râd ca nebunii? blăstem? plâng? La ce? Oare totul nu e nebunie? Au moartea ta, înger, de ce fu fie? Au e sens în lume? Tu, chip zâmbitor, Trăit-ai anume ca astfel mori? De e sens într-asta, e-ntors și ateu, Pe palida-ți frunte nu-i scris Dumnezeu. Ocazia la observări critice nu lipsește în ... poetului, ca astfel concepția lui ...

 

Mihai Eminescu - Povestea magului călător în stele

... voi ca se lase plăcerilor șirete Ce strâng în lanț de roze a cugetărei cerc; Nu voiu ca lumea asta cu visuri -l îmbete, Căci cei mai mulți din oameni după nimic alerg— vadă 'n cartea lumii un înțeles deschis, Căci altfel viața-i umbră și zilele sunt vis. « De-aceea înainte de-a morți ... a lumei căi, Ca nu cumva măsura, cu care el măsoară În lipsa-i se schimbe... și el, întors din văi, Silit ca înceapă din începutu-i iar nu poată s'oprească gândirea celor răi. Și cine - enigma vieții voește s'o descue Acela acel munte pe jos trebui -l sue». Cu buclele lui negre, ce mândre strălucite ! Cu fața lui cea trasă, ce dureros de pal ! Cu ochii mari ce-și primblă privirile ... duce, pe calul pag călare, M'oiu duce pân' la poala a muntelui Pion Ș'apoi pe jos de-acolo eu muntele - am sui Ca gândurilor mele aripe le pui. « Aripe, ca știe ce e deșertăciunea: treacă ale lumii curs mizer și meschin, Ca pasul vieți-mi toate ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Epigrame

... grabnic, celălalt drept nu mai șede; Cesta reguli nu păzește, Cela nu se îngrijește De nimic; ș-a lui purtare a -l ducă la pieire. Dar când ar vrea se vadă și el fără părtinire, Ar vedea, cum vede lumea, că nu-i și el fără pată, Ci egoismu-l îmbată. Pesemne în lumea ... ce Druz ia pre Lida, o bătrână hârcă, sură, Ce în gingini molfăiește neavând nici un dinte-n gură? — Pentru că plăcerea-i este adune-anticități, Vrea aibă și pre Lida printre alte rarități. V - La Erazdu Prietene Erazde, ești prea capricios, Privesc că nici o fată nu poate -ți mai placă; Cu toate-ai fost în vorbă și fără vrun folos. Una nu e frumoasă, alta e prea săracă, Aceasta n-are zestre sau nu-i de măritat, Tot ... sa casă; Toată ziua el nu face decât tot le regulează Înapoi sau înainte, le întoarce și le-așează. Din această osteneală ce folos poate -i vie? Nici un om ca dânsul bine câte ceasuri sunt nu știe. IX - La un nou boierit Între numărul cel mare de boieri ce

 

Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a IV

... o sfadă Unii voind călătorească, Iar' alții pe loc hodinească. Din bătrâni încă mai mare parte Stă pe-aceaia ca cât mai degrabă meargă la Spăteni, nici -întarte Domnia, prin zăbavă fără treabă. Drept aceasta țiganii grămadă Strângându--începusă la sfadă. Unii striga că pentru o fată A unui ciurariu nu cuvine zăbovească tabăra toată, Alții răspundea că fieștine Datoriu e păn' atunci rămâie, Păn' va ști de-i Romica vie... Iar' în cea curte mândră măiastră, Voinicii zăuitându-și de toate Bea, mânca, juca, ședea-în fereastră; Parpangel fĂ ... a mĂ©ștere-otravă, Simțire neavând de-onor și slavă, [7] Voiu -ți arăt fără viclenie Că nici mâna lui Vlad a -întinde, Nici cap plece la robie Sunt făcute, nice-e lesne a-l prinde, Căci ai gândit!... bagă samă bine, Oare prinde-or iepurii pe câne!" Apoi întorcând spre-ai săi cuvântul: ,,Nu-i vreme,-o voinici! (grăi) de-a spune Cu multe,-aici, tot înșălământul Cu care-au cercat a ne ... nu pot ...

 

Ion Luca Caragiale - Cum stăm...

... Firește... fiindcă, păcum spui d-ta: nici așa, nici aminteri, însemnează parcă n-am sta în nici un fel, și într-un fel oarecare trebuie stăm. — Nu; voi spun că nu stăm mci bine, nici rău. N-ai citit ziarele? — Le-am citit; dar îți mărturisesc că din ziare înțeleg și mai puțin decât din vorba dumitale. — Cum se poate? pesemne ... discursuri nebunești trupelor regulate și bandelor de revoluționari, cari bande ar număra până acum aproape 50.000 de oameni. Dintr-un moment în altul trebuie ne așteptăm la o lovitură a acestor descreierați, cari dictează azi în Bulgaria. fim gata!" — Am înțeles, zic eu mâhnit. Guvernul bulgar, oricât ar vrea fie de cuminte, nu mai poate înfrâna pornirile militariste ale lui Dandaneski și turbarea șovinistă a lui Sarafoff... Atunci, se-nțelege, stăm rău ... acestui regretabil conflict." — Bravo! — Stăi nițel. ,,La Silistra se aduc mereu tunuri... Totul ne face a crede că bulgarii, cari voiau facă a izbucni răscoala în Macedonia, văzându-se descoperiți, vor acuma ...

 

Ion Luca Caragiale - Cum stăm

... Firește... fiindcă, păcum spui d-ta: nici așa, nici aminteri, însemnează parcă n-am sta în nici un fel, și într-un fel oarecare trebuie stăm. — Nu; voi spun că nu stăm mci bine, nici rău. N-ai citit ziarele? — Le-am citit; dar îți mărturisesc că din ziare înțeleg și mai puțin decât din vorba dumitale. — Cum se poate? pesemne ... discursuri nebunești trupelor regulate și bandelor de revoluționari, cari bande ar număra până acum aproape 50.000 de oameni. Dintr-un moment în altul trebuie ne așteptăm la o lovitură a acestor descreierați, cari dictează azi în Bulgaria. fim gata!" — Am înțeles, zic eu mâhnit. Guvernul bulgar, oricât ar vrea fie de cuminte, nu mai poate înfrâna pornirile militariste ale lui Dandaneski și turbarea șovinistă a lui Sarafoff... Atunci, se-nțelege, stăm rău ... acestui regretabil conflict." — Bravo! — Stăi nițel. ,,La Silistra se aduc mereu tunuri... Totul ne face a crede că bulgarii, cari voiau facă a izbucni răscoala în Macedonia, văzându-se descoperiți, vor acuma ...

 

Alexei Mateevici - Către Ioan G. Pelivan

... se va porni pe calea luminii și a propășirii, înfruntând toate piedicile. Mult ne mai rămâne de lucrat pentru atingerea acestui scop. Dar ne fie lozinca noastră: lucrăm, lucrăm, lucrăm. Trec la afacerile mele personale. Cunoștința cu d-ta îmi face mare și multă plăcere, și, la venirea mea la Chișinău, nu voi întârzia ... ta. Foarte mă bucur că propunerea mea de a fi colaborator la „Basarabia“ poate fie primită. D-ta scrii că ai citit articolul meu Preoțimea și poporul. Sunt interesat de va merge el la publicare sau nu, căci am pus în el multă speranță. Îmi pare ... scrisoarea asta despre condițiile colaborării ce mi le comunici și vreau -mi exprim părerile mele personale în această privință. D-ta zici că trebuie știu de ce fel de materie are nevoie redacția. Eu cred că autorul trebuie fie liber în alesul subiectelor pentru scrierile sale. Numai cu această condiție ele pot prezenta ceva însemnat. Aici pot chiar -ți spun ce fel de scrieri am de gând ...

 

Grigore Alexandrescu - Cometei anosate pentru 13 iunie

... Alexandrescu - Cometei anosate pentru 13 iunie Cometei anonsate pentru 13 iunie de Grigore Alexandrescu    Cometă cu lungi coade, însă cu scurtă minte, De ce vrei arzi globul ce noi îl locuim? El, drept, mult nu plătește, dar tot avem cuvinte Viața-i păcătoasă cîtva prelungim.    De ne vei arde-acuma, știi că or nască În locu-ne ființe mai rele decît noi, Ce-n grab or -ntărîte mînia ta stelească, Prin fapte mai cumplite, prin crime și război.    Ce! ai uitat tu oare potopul d-altădată, La care, cum s-aude, destul ai conlucrat, Atunci cînd tata Noe în luntrea-i deșălată Plutea pe universul subt unde înecat?    Ei bine! omenirea ce moșteni pămîntul, Ființe, lighioane, ce-n ... Decît cele antice? măgarii mai deștepți? Broasca mai muzicantă în bălțile stufoase? Tigrii mai cu blîndețe, și oamenii mai drepți?    Nu, nu! bagă de seamă nu faci o greșeală, De care mai în urmă amar te căiești; Ba încă dai, poate, o aspră socoteală Preabunului părinte al rasei omenești.    Căci noi avem de lucru în Țara Românească; Legi vechi și ruginite avem ...

 

George Topîrceanu - Ioan Slavici (Topîrceanu)

... de Sămănătorul , cea din urmă legătură vie, peste decenii, cu vechea tradiție literară. Bătrânul părea lăsat anume în urmă de către ceilalți , sentinelă de ariergardă, privească în juru-i, senin și treaz până la sfârșit, ca poată duce din lumea aceasta a noastră vestea supremă marilor lui prieteni, trecuți de mult în împărăția liniștii. Puțini cititori de literatură românească ... lui scrieri, de aceea nu-l prețuiesc cum se cuvine. Căci opera literară a lui Slavici a fost cam inegală: ca trăiască zi cu zi, scriitorul a fost nevoit producă necontenit și, desigur, nu s-a oprit la vreme. Adevăratul Slavici se găsește numai în cele două volume de Nuvele, cu care ... după părerea mea, pentru soarta lui Slavici decât niște capcane ale destinului, niște mijloace deghizate prin care marele Necunoscut a găsit de cuviință -l lovească mai profund și mai sigur. Slavici a fost un scriitor de valoare, adică un suflet deosebit și încă — un scriitor ... scuipat, Slavici poate că n-a înțeles totuși niciodată, clar, pentru ce anume suferă. Dar a înțeles marea taină că trebuie

 

George Coșbuc - Puntea lui Rumi

... se va negri ca noaptea, Astfel ispășind păcatul. Dar eu cred că nu-i nici una Cu păcate ! Cea mai castă Treacă-ntâi! Și-apoi treacă Rând pe rând câte-o nevastă." Și-a tăcut. Erau în șiruri Zeci de mii de sute De femei: ce de credință ... Dă pe-al doilea, dă vro zece Ș-apoi zâmbitor privește Spre regină — „De se poate, Treci tu-ntâi, și după tine Au treacă-n urmă toate !" — „Dacä vrei, eu trec, nu-mi pasä ! Dar chiar eu ? Nu se cuvine pui, rege, la-ndoialä Sufletul unel regine. Mä-nroșește singur gândul Că tu ai aflat cu cale Tocmai azi pui la probă Inima nevestei tale !" Și-a rămas pe loc regina, Regele-a privit sinistru Spre Nipunica, nevastă Celui mai ... žIară, rege, zise dânsa, Nu pot suferi privirea Multor ochi! Sunt sfiicioasă; Eu trece, însă firea..." Principesele-nroșite Bucuros voiau treacă, Dar putea mintă puntea, Vrun nedrept putea facă, Ori mai știi ? Bătrânul Rumi Face-o glumă, cum se vede ; Și-i atât de slabă puntea, Că-n ea nu te poți încrede ...

 

Emil Gârleanu - Înecatul

... feciorul de-abia întors din oaste. De atunci își ieșise din minți și bătea drumurile jeluindu-se tuturor. Se trânti la capul mortului și începu bocească în gura mare: — Valeu, băiatul mamei, valeu! Cum te-ai prăpădit; cum ți-ai pus capăt zilelor! Cine te-o-ndemnat la pierzanie, puiul mamei! cum nu te-o iubit nimeni pe lumea asta, de te-o lăsat ... Primarul îi ieși înainte: — Înecatul ți-e frate? Ești din Săbăoani? — Mi-i frate, îngână venitul, căutând cu ochii spre mal. — Apoi -i facem hârtiile în regulă, o vie și domnul procuror, adăugă primarul. Țăranul vorbi ca într-aiurea: — Păi, o vie nevastă-sa, că i-am spus. Eu am luat căruța asta de la un vecin și m-am repezit când am auzit că l ... deschise și găsi un franc. Pe urmă se întoarse către oamenii care-l urmăriseră și zise: — L-am găsit. Că eu i-l dădusem -mi ieie niște făină de la moară, și el, Dumnezeu -l ierte, s-o hârjonit cu un flăcău și o căzut, de l-o luat apa, că nu știa

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>