Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DIN CE IN CE MAI MULT
Rezultatele 921 - 930 din aproximativ 1534 pentru DIN CE IN CE MAI MULT.
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Viforul
... mine și ne ridică în sus și zise: Mario, așa bătrân cum sunt, am învins, având d-a dreapta pe arhanghelul Mihail și din față pe Domnul nostru Isus Christos... Și castelul a sunat de vorbele lui... Era după Cosmin... DOAMNA TANA: După Cosmin!... Oh! ce zile mari!... Ferice de cei care le-au apucat!... Și mai ferice de tine că... OANA: Înainte să-și dea duhul mi-a mărturisit ca și cum ar fi fost visat... DOAMNA TANA: Și ... Și moara nu se bizuie pe zgomot, ci pe mișcarea orânduită a bucăților ei, și măcină... Lui ia-i urletul și nu-i mai rămâne nimic... OANA: A, nu fi nedreaptă... Ștefăniță vorbește frumos. DOAMNA TANA: Ce ușor e să pai când ești stăpân!... De se încurcă, toți zic: N-a vrut să spuie... Ce bine se stăpânește! De bate câmpii, toți zic: Ce sus s-a ridicat! De se mânie, ca fiara sălbatică, toți zic: E ca un râu prăvălit din munte! Eu avui norrcul să fi fost fata lui Neagoe Basarab... Cum înșiri mărgăritarele pe un fir alb de mătase, așa curgeau vorbele lui: vorba ...
Ștefan Octavian Iosif - O viață
... stâlp al țării, și, prin urmare, nu e Împins de spete scara măririlor s-o suie... Pârinții lui muriră departe, în bordeiul Deasupra cărui, singur, mai stă de strajă teiul Ce i-a umbrit străbunii în zile mai senine... La umbra-i primitoare era așa de bine! Dar, din copilărie rămas orfan, băiatul A fost silit din vreme să-și părăsească satul Și la oraș el însuși pe sine să se crească, Cum cresc mai toți orfanii în țara românească. Azi dă-n familii lecții și scrie la gazetă, Ducându-și viața-n studiu și liniște discretă. Mai greu e însă iarna: doar la-nceput de lună O muzică de flăcări în sobă-i dacă sună Și-aruncă prin odaie un zâmbet cald ... s-apară-o zână Ce vine-nduioșată... iar diafana-i mână Să-i netezească fruntea cu dragoste de soră, La viață rechemându-l în cea din urmă oră.... Ci zâna nu s-arată în chilioara tristă... De unde să s-arate, mă rog, când nu există? Așa, o vreme dânsul bolește ... nimenea pe lume nu l-a-ntrebat ce ...
... a citit semnul întors. Ș-atunci vântul ridicat-a tot nisipul din pustiuri, Astupând cu dânsu-orașe, ca gigantice sicriuri Unei ginți, ce fără viață-ngreuia pământul stors. Uraganu-acum aleargă pân-ce caii lui îi crapă  Și în Nil numai pustiul nisipișul și-l adapă, Așternându-l peste câmpii cei odată înfloriți; Memfis, Theba, țara-ntreagă ... lungi unde, Noaptea, flamingo cel roșu, apa-ncet, încet pătrunde Și-acum luna argintește tot Egipetul antic; Ș-atunci sufletul visează toat-istoria străveche, Glasuri din trecut străbate l-a prezentului ureche  Din a valurilor sfadă prorociri se aridic. Și-atunci Memfis se ridică, argintos gând al pustiei, Închegare măiestrită din suflarea vijeliei  Beduini ce stau în lună, o minune o privesc, Povestindu-și basme mândre mestecate numa-n stele Despre-orașul care iese din pustiile de jele. Din pământ și de sub mare, s-aud sunete ce cresc. Marea-n fund clopote are, care sună-n orice noapte, Nilu-n fund grădine are, pomi cu mere d-aur coapte  Sub nisipul ... roșii, de spectacol speriat. Și popor și regi și preoți îngropați-s sub ruine. Pe Sion templul se sparge  nici un arc nu se mai ...
Mihai Eminescu - Memento mori (Panorama deșertăciunilor)
... a citit semnul întors. Ș-atunci vântul ridicat-a tot nisipul din pustiuri, Astupând cu dânsu-orașe, ca gigantice sicriuri Unei ginți, ce fără viață-ngreuia pământul stors. Uraganu-acum aleargă pân-ce caii lui îi crapă  Și în Nil numai pustiul nisipișul și-l adapă, Așternându-l peste câmpii cei odată înfloriți; Memfis, Theba, țara-ntreagă ... lungi unde, Noaptea, flamingo cel roșu, apa-ncet, încet pătrunde Și-acum luna argintește tot Egipetul antic; Ș-atunci sufletul visează toat-istoria străveche, Glasuri din trecut străbate l-a prezentului ureche  Din a valurilor sfadă prorociri se aridic. Și-atunci Memfis se ridică, argintos gând al pustiei, Închegare măiestrită din suflarea vijeliei  Beduini ce stau în lună, o minune o privesc, Povestindu-și basme mândre mestecate numa-n stele Despre-orașul care iese din pustiile de jele. Din pământ și de sub mare, s-aud sunete ce cresc. Marea-n fund clopote are, care sună-n orice noapte, Nilu-n fund grădine are, pomi cu mere d-aur coapte  Sub nisipul ... roșii, de spectacol speriat. Și popor și regi și preoți îngropați-s sub ruine. Pe Sion templul se sparge  nici un arc nu se mai ...
Constantin Stamati - Omul și pământul
... arbori pregiurată, Și acolo, pe gânduri, uitându-mă pe sine, Uitam și pe-ai mei casnici, ca când pierdusem mintea. Și iată că un șopot, ce din pământ ieșiră, Mi-au încântat auzul, ca și glasul iubirii, M-au răzbătut în suflet și chiar ca o făclie Mi-au luminat și calea ... moartea înfioară, Când n-aveți fapte bune, Ascultă dar, amice: "Acum sunt multe secoli, dar să le număr nu pot, Când Atotziditorul m-au plăsmuit din haos Și a sa sacră voie mi-au pus îndatorire, Ca eu să fiu dospeala a totul ce viază, Și-n mine să se-ntoarcă spre a renaște iarăși. Deci eu printre planete rotindu-mă cu vâlfă, Și răspândind din sine-mi o vlagă crescătoare, Mi-am învelit tot trupul cu vlăstări și verdeață, Și tot ce este astăzi cu suflet și viață, Și ca duioasă maică îmi hrănesc toți copiii; Dar nemulțumitorii nu pot să înțeleagă Pe a lor ... cu-a fraților lor sânge, Și apoi mor ca tigrii, cugetul nemustrându-i, Și mistuiesc în mine afurisite oase"... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Aici glasul cest dulce, ce ...
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Norocul dracului
... și nădușeala și tremurând de frică. Femeia se uită pe gura cuptorului și zise mirată: — Vezi dumneata, a fost prea iute. — Ce să văd, muiere? — Ce să vezi? S-a copt și purcelul, și pitele. — S-au copt?... — Dar ce ai, omule, de-ntrebi așa, ca un copil speriat? — Nimic!... Și, pipăindu-se, dădu de pungă. Un fior rece îi fulgeră din călcâie și până în creștetul capului. Apoi, văzând pe cel mai mic dintre copii cum se așezase pe vine și sorbea cu lăcomie mirosul cald din gura cuptorului, se uită la nevastă și îi zise: — Ce-o fi să fie, muiere! S-au copt purcelul și pitele? — Cum, ce-o fi să fie?! Vezi bine că s-au copt. Și vârând lopata în cuptor scoase purcelul, apoi cele patru pite. — Omule, dă-mi ... Punga, acolo, umflată și îndesată cu bănuții de aur pe care îi aruncase el în două părți ale lumii. Și frica, frică, dar omul, om. Ce se socoti el? "Dar dacă aș mai scoate ceva din
Antim Ivireanul - Dedicație la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită l
... accesibilă, astfel încât să devină ușor și bine înțeleasă rezolvarea unor asemenea chestiuni puse la îndoială și cerute. De aceea și acest preaînțelept dascăl, după ce a acceptat această oportună cerere a sus-zisului boier, având drept scop folosul din aceasta, ce urma să rezulte pentru credincioși ca și informarea, el a depus râvnă și grijă multă cu ocazia acestei învățături. Cu acest prilej, el ... s-au preocupat și pentru pomenirea apărătorilor credinței ortodoxe. Nu am îndrăznit însă, preaînălțate stăpâne, s-o tipăresc fără o corectare și o ajustare, și din partea altcuiva dintre acei, care au o apreciabilă experiență în ceea ce privește dogmele juste ale bisericii, lucru pentru care am și rugat pe preaînțeleptul și preaînvățatul și venerabilul domn Kyminites din Trapezunt, nu numai ca pe cel mai bun cunoscător al dogmelor ortodoxe, dar și zelos fierbinte al cuvioșiei și preaevlavios față de cĂ©le sfinte. Și am apelat la el mai ales ca la un dascăl al renumitei școli de aici, pe care preacuvioasa-ți înălțime a înființat-o cu cheltuieli larg acordate întru ... foarte mare. De aceea dar, primește favorabil, ilustrisime și întru Domnul slăvite stăpâne și binefăcătorule, prezentul manual spiritual extrem de folositor, privindu-l nu atât ...
... de Grigore Alexandrescu După atâta cochetărie Și necredință și viclenie, În sfârșit, Nino, simt că trăiesc. Inima-mi astăzi e izbăvită D-acea robie nesuferită; Mai mult asupră-mi nu m-amăgesc. S-a stins în mine flacăra toată: Sub o mânie neadevarată Mai mult amorul nu e ascuns. Dacă în lipsă-ți ești pomenită, Sau înainte-mi de ești slăvită, De tulburare nu sunt pătruns. Eu dorm în pace ... Fără de tine îmi sunt plăcute Și iar cu tine pot a nu-mi fi. Tu-mi pari frumoasă ca ș-altădată, Dar mai mult nu ești Nina ce-odată Desăvârșită eu o vedeam. Dreapta gândire, ce târziu vine, Azi mă învață și văz în tine Greșeli ce grații atunci numeam. Când zdrobii lanțul robiei mele, Doamne! ce luptă, ce chinuri grele! În mâna morții credeam a fi. Dar în nevoie, când omul are Curaj statornic, pentru scăpare Ce rău nu poate a suferi? Așa din cursa primejdioasă O păsărică simplă, fricoasă, Prilej să scape când a găsit, Pierzându-și pene, ia măsuri bune Și-nvățătură de-nțelepciune Să ... a pățit. Tu crezi că poate tot te slăvește Acela care încă vorbește De niște chinuri ...
Petre Ispirescu - Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte
... și în surle și în toată împărăția se ținu veselie mare o săptămână întreagă. De ce creștea copilul, d-aceea se făcea mai isteț și mai îndrăzneț. Îl deteră pe la școli și filosofi, și toate învățăturile pe care alți copii le învăța într-un an, el le învăța într-o ... pe coada lui, el își întoarse capul și zise: - Ce poruncești, stăpâne? Mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a ajutat să ajung ca să mai puie mâna pe mine un voinic. Și înțepenindu-și picioarele, rămase drept ca lumânarea. Atunci Făt-Frumos îi spuse ce avea de gând să facă și calul îi zise: - Ca să ajungi la dorința ta, trebuie să ceri de la tată-tău paloșul, sulița, arcul ... Frumos, că nu-ți fac nimic! Și văzând că nu o crede, îi dete înscris cu sângele său. - Să-ți trăiască calul, Făt-Frumos, îi mai zise ea, ca un năzdrăvan ce este, căci de nu era el, te mâncam fript; acum însă m-ai mâncat tu pe mine; să știi că până azi nici un muritor ... vindecă. Gheonoaia, de bucurie, ținu masă trei zile d-a rândul și rugă pe Făt-Frumos să-și aleagă de soție pe una ...
Ion Luca Caragiale - Grand H%C3%B4tel "Victoria Română"
... ai autorității să turbere liniștea nopții și somnul contribuabililor. Pot eu striga mult și bine: cine m-aude? Huiduiturile și râsetele acopăr chiar glasul celui mai interesat, chelălăiturile animalului. ÎI mai văd doar cum se zbate sub loviturile măturoaielor, ridicând cu contorsiunile lui un nor gros de praf... Sunt nervos; nu mai pot privi; dar tot ascult... De mirare... câinele nu mai țipă deloc. A fugit!... Urmează râsete... Mă uit iar. Măturătorii stau tolăniți pe trotuar; iar la lumina felinarelor din colțuri se vede în mijlocul stradei victima lungită - e un cățel mic, alb și lățos... Mă culc supărat la loc. Mai am două ceasuri și scap... Bietul dobitoc!... Acu încep vâjiiturile măturoaielor... Dacă ar fi cățelul favorit al vreunei dame, - parcă-am văzut una adineaori la ... trântită cu violența... Țipete de femei, strigăte de bărbați, fluierături febrile de gardiști... Aha! a venit stăpâna cațelului. Alerg la fereastră. Nu se mai văd ceasurile la foișorul de foc; lumina de-n-dărătul cadranului s-a stins; dar mai sus de foișor, arde clipind în cadență steaua dimineței - se face ziuă... E o grămădire dinaintea birtului din ...
Vasile Alecsandri - Movila lui Burcel
... 2] Clopotele răsunau, Steagurile-i se-nchinau, Armăsarii spumegau, Frâiele și le mușcau, Iar poporul tot striga: ,,Să trăiești, măria-ta!" Când aproape de intrare, Ce s-aude-n depărtare? Glas de om chiuind tare: ,,Hai, ho, ța, ho, Bourean, Trage brazdă pe tapșan." Ștefan-vodă se oprea Și din gură-așa grăia: ,,Auzit-ați, auzit Glas de român necăjit? Într-o clipă să-l găsiți, Și cu el aici să fiți." Cinci panțiri se ... îl înjugai Și de lucru m-apucai, Că săracul n-are soare, Nici zile de sărbătoare, Ci tot zile lucrătoare!" Domnul Ștefan l-asculta Și din gură cuvânta: ,,Măi Burcele, fătul meu! Iată ce hotărăsc eu: Ia-ți un plug cu șase boi Și mergi bogat de la noi. Ia-ți movila răzășie Ca s-o ai de plugărie ... în vârfu-i să te-așezi, Ca stejar să priveghezi, Și tătarii de-i vedea C-au intrat în țara mea, Tu să strigi cât ce-i putea: Sai, Ștefane, la hotare C-a intrat sabie-n țară! [5] Atunci eu te-oi auzi, Ca un zmeu m-oi ... ...