Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FI DIN

 Rezultatele 921 - 930 din aproximativ 2797 pentru FI DIN.

Nicolae Gane - Șanta

... se pe călcâie, căzu mort pe loc. — Mai are să-mi spuie cineva ceva?... adause căpitanul. Nici o vorbă, nici o șoaptă nu ieși din pieptul hoților încremeniți. — Ascultați, copii!... zise el cu un glas poruncitor de care erau deprinși să tremure cei mai aprigi din banda sa. Cine v-au scăpat pe voi de zapcilic , de bir, de havalele , care vă topeau munca și vă uscau puterile, cine v-a ... să-i știi numărul și drumul pe unde are să apuce. — Ascult. Aceste zise, Codrean descinse pistoalele de la brâu, lepădă cuțitul, aruncă pușca din spate și, intrând între hoți cu mânile goale, ca și cum nimic nu s-ar fi petrecut, se lungi la pământ în apropierea focului, și-și aprinse cu liniște luleaua, iar hoții, devenind blânzi ca niște miei, abia îndrăzneau să se ... cum sunt oamenii. — Auzi, Șanta... care e așa de frumoasă, încât ar putea să fie soție în dreptate a oricărui boier mare din Iași!... — Codrean nu-i și el cât un boier? băgă de seamă cerșitorul. — Boier, da! cu mâna în punga altora, și care mâne ...

 

Ion Luca Caragiale - Conu Leonida față cu reacțiunea

... căzut tirania! Vivat Republica!" EFIMIȚA: Auzi colo! LEONIDA: Răposata dumneei — nevastă-mea a d-întâi — nu se sculase încă. Sar jos din pat și-i strig: „Scoală, cocoană, și te bucură, că ești și dumneata mumă din popor; scoală, c-a venit libertatea la putere!" EFIMIȚA ( afirmativ ): Ei! LEONIDA: Când aude de libertate, sare și dumneei răposata din pat... că era republicană! Zic: gătește-te degrab', Mițule, și... hai și noi pe la revuluție. Ne îmbrăcăm, domnule, frumos, și o luăm repede pe ... mai bine să mă iau eu cu politică pe lângă el, să mi-l fac cumătru." Și de colea până colea, tura vura, c-o fi tunsă, c-o fi rasă, l-a pus pe Galibardi de i-a botezat un copil. EFIMIȚA ( cu ironie ): Și-a cunoscut omul ... bine încuiată, asemenea la fereastră, și se-ntoarce mai puțin îngrijată să se așeze iar la loc, făcându-și o cruce ) Cine știe ce-oi fi visat!... ( se culcă și ațipește iar; în orchestră melodramă; pauză; o salvă de detunături și strigăte înmulțite; cocoana sare ...

 

Emil Gârleanu - Furnica

... și să gândească. Stătea ceasuri întregi în fața unui trandafir sau a unei garoafe. Știa fiecare floare când s-a desfăcut din boboc și aproape vedea crescând orice tulpină din grădina lui. Urmărea cu ochii lui rotunzi toate vietățile din ogradă: știa că găina Bogheta nu se oua la un loc cu celelalte, căci o pândea Sura, o nadoleancă pestriță la pene, și o ciupea ... putând apropia ce-i bine, înlătura ce-i rău. Apoi se uită în pahar. Să le omoare? Se cutremură de scârbă. Străbătu ograda, deschise portița din fund și, ieșind pe locul pustiu de din dosul casei, se duse pe marginea râpei și aruncă gângăniile în fundul ei. — Așa! Apoi mai meremetisi un perete, închise păsările mai dereme și ... joc de oameni... Ai vrea? Femeia răspunse scurt, cuvântul pregătit mai dinainte: — Da. Spusese vorba asta ca oricare alta, o vorbă care ți-ar fi adus un pahar cu vin când ți-e sete de apă, o frunză când ai vrea o floare, și totuși o vorbă care, orișicum, mulțumește ... ...

 

Andrei Mureșanu - Cele două căpățâni goale

... sine-aproape Alt cap gol alăturat, „Cine e, care-ndrăznește, Îi strigă c-un glas de domn, De mine de se lipește, Turburându-mă din somn?â€� „Eu, zice-acea căpățână, Am fost numai matelot; Pâne neagră și puțină, Apă, din bălți, a fost tot Cu ce-am trăit în vieață; Desculț, trențos, urgisit, Dusei cărarea-mi cu greață; Acum moartea, ce-am dorit ... mucezește, Ah, să-ți spui, n-ai vreun folos!â€� „Eu sunt! Am! Ce nebunie! Am fost, avui, vrei să zici, O-ntoarse cel din sclavie; Căci nimic nu văd aici, Nu văd orduri, nice stele, Mărturii rangului tău, Aur, vin și calești grele Au rămas la locul său; Ce ...

 

Mihai Eminescu - Satira II

... vei răspunde că e bine ca în lume Prin frumoasă stihuire să pătrunză al meu nume, Să-mi atrag luare-aminte a bărbaților din țară, Să-mi dedic a mele versuri la cucoane, bunăoară, Și dezgustul meu din suflet să-l împac prin a mea minte. - Dragul meu, cărarea asta s-a bătut de mai nainte; Noi avem în ... o școală, Unde-nveți numai durere, înjosire și spoială; La aceste academii de științi a zânei Vineri Tot mai des se perindează și din tineri în mai tineri, Tu le vezi primind elevii cei imberbi în a lor clas, Până când din școala toată o ruină a rămas. Vai! tot mai gândești la anii când visam la academii, Ascultând pe vechii dascăli cârpocind la haina ... de horum-horum Câștigând cu clipoceală nervum rerum gerendarum ; Cu evlavie adâncă ne-nvârteau al minții scripet, Legănând când o planetă, când pe-un rege din Egipet. Parcă-l văd pe astronomul cu al negurii repaos, Cum ușor, ca din cutie, scoate lumile din ...

 

Ion Luca Caragiale - D-l Goe

... nebună? nu știi ce simțitor e? zice mam' mare. Și, apucându-l de mâna cealaltă, îl smucește de la mamița lui, tocmai când trenul, clănțănind din roate, trece la un macaz. Din smucitura lu' mam' mare într-un sens, combinată cu clătinătura vagonului în alt sens, rezultă că Goe își pierde un moment centrul de gravitate și ... mare și câtă prevedere. Cum era să plece băiatul numai cu pălăria de paie? Daca se întâmplă să plouă, ori răcoare? Și mam' mare scoate din săculețul ei un beret tot din uniforma canonierii le Formidable. - Te mai doare nasul, puișorule? întreabă mam' mare. - Nu... răspunde Goe. - Să moară mam' mare? - Să moară! - Ad', să-l pupe ... puternică. Ce e? ce e?... Toți pasagerii sar înspăimântați la ferestre, la uși, pe scări... - Goe! puișorule! Goe! strigă tanti Mița și se repede afară din compartiment. Goe este în coridor... De ce s-a oprit trenul? Cineva, nu se știe din ce vagon, a tras semnalul de alarmă. Din ce vagon?... Asta e ușor de constatat; manivela semnalului nu se poate trage decât rupându-se ața înnodată și cu nodul plumbuit. Personalul trenului umblă ...

 

Mihai Eminescu - Scrisoarea II

... vei răspunde că e bine ca în lume Prin frumoasă stihuire să pătrunză al meu nume, Să-mi atrag luare-aminte a bărbaților din țară, Să-mi dedic a mele versuri la cucoane, bunăoară, Și dezgustul meu din suflet să-l împac prin a mea minte. — Dragul meu, cărarea asta s-a bătut de mai nainte; Noi avem ... o școala, Unde-nveți numai durere, înjosire și spoială; La aceste academii de științi a zînei Vineri Tot mai des se perindează și din tineri în mai tineri, Tu le vezi primind elevii cei imberbi în a lor clas, Pînă cînd din școala toată o ruină a rămas. Vai! tot mai gîndești la anii cînd visam în academii, Ascultînd pe vechii dascăli cîrpocind la haina ... de horum - harum Cîștigînd cu clipoceală nervum rerum gerendarum; Cu evlavie adîncă ne-nvîrteau al minții scripet, Legănînd cînd o planetă, cînd pe-un rege din Egipet. Parcă-l văd pe astronomul cu al negurii repaos, Cum ușor, ca din cutie, scoate lumile din ...

 

Dimitrie Anghel - Pe un volum de Charles Perrault

... au împoporat pădurile întunecate cu un întreg norod de fauni, nimfe și silvani, au îngropat în fiecare albie de rîu o sirenă și au înfăptuit din nou Universul, ca o lume aparte decît cea existentă, l-au dedublat după imaginația lor, zidind astfel din umbre și neguri, din raze și păreri, fantasticul domeniu al irealului... Și toată lumea asta nevăzută, de la începutul vremilor a fost denumită cu nume sonore, toți ... el, a publicat-o întîi sub pseudonimul Perrault d'Armancour, nebănuind că tocmai această operă o să-i supraviețuiască, cînd toate celelalte vor fi uitate de mult. Astăzi, mulțumită acestor cîteva povești minunate, francezii, spre bucuria copiilor, i-au ridicat bustul în grădina Tuileries-lor, unde mînîndu-și cercurile ... încă visătorii, și mințile cele mai înalte se trudesc zadarnic s-o înfăptuiască. În această lume vrăjită ne duc poveștile vechiului de demult povestitor francez din secolul al șaptesprezecelea, și eu simt un farmec deosebit citindu-le. Pe o zi cum e aceasta, cînd ninge afară și fulgii țes, ca pentru ... rușine s-o frecventez, tot materialul acesta socotit ca așa de puțin serios, dar cu care marele Shakespeare și-a urzit fantasmagoriile lui ...

 

Emil Gârleanu - Grivei

... fierbinți, care îi lunecau pe bot și parcă-l ardeau. Și-n urmă, înnebunit de durere, nu mai putea răbda, în urmă urla, urla groaznic, din toată puterea măruntaielor lui, cu toată încordarea glasului, urla înspăimântător, de răsuna până în depărtări, de unde-i răspundea ecoul ca un alt câine care ... dădu puteri; se sculă și, scheunând, plângând, se târî către stăpânul lui, se târî și, când ajunse, îi linse picioarele, ca și cum și-ar fi luat rămas bun. Apoi închise ochii și, încolătăcit, așteptă. Așteptă mult. I se făcuse milă stăpânului?... Bubuitura nu curmă liniștea ogrăzii. Și astăzi simți că ... deodată, o groază, o frică de locul acela în care suferise atâta îl cuprinse. Își adună toate puterile, apoi, ca și cum cineva l-ar fi gonit din urmă, se depărtă cât putu mai repede, ieși din curte și o luă pe drum, înspre pădure. Când ajunse în marginea ei, intră în cel dintâi stufiș, și acolo, între crengile care îi ascundeau ... n clipa în care-și dete sufletul, se ridică pe picioarele de dinainte și, cu capul întors spre curte, urlă, ca și cum și-ar fi luat un rămas bun. Și urletului lui, scurt, de moarte, îi răspunse ecoul, pentru cea din

 

Alexei Mateevici - Primejdia

... vrasăzică, se puseseră la masă la crăpat. Da Anicuța zace, sărmana, le ascultă toate vorbele lor și tremură, ca pe tava. Ce să facă? Da din vorba lor află că tătuca ar fi murit și că zace în drum, culcat de-a curmezișul, și i se pare ei — dacă era copil fără de minte â ... că pe sărmanul tătucă îl mănâncă lupii și câinii, că calul nostru s-ar fi dus departe în pădure și că pe dânsul l-or fi mâncat lupii, și că pe însăși Anicuța, pentru că nu păzise banii, au s-o dea la închisoare ș-au s-o bată. Iar hoții ... de ucis pe un copil nevinovat îi cu frică, de un asemenea lucru s-a apuca doar un om beat ori un ieșit din minte. Poate, vrun ceas întreg nu se-nvoiau care să ucidă, tot dădeau unul la altul, mai nu se bătură iarăși și nimenea nu se ... atunci aruncară sorți. Îi căzu pădurarului. Bău el încă un pahar plin, tuși ș-apoi ieși în tindă după topor. Da Anicuța nu era chiar din ...

 

Anton Cehov - Primejdia

... vrasăzică, se puseseră la masă la crăpat. Da Anicuța zace, sărmana, le ascultă toate vorbele lor și tremură, ca pe tava. Ce să facă? Da din vorba lor află că tătuca ar fi murit și că zace în drum, culcat de-a curmezișul, și i se pare ei — dacă era copil fără de minte â ... că pe sărmanul tătucă îl mănâncă lupii și câinii, că calul nostru s-ar fi dus departe în pădure și că pe dânsul l-or fi mâncat lupii, și că pe însăși Anicuța, pentru că nu păzise banii, au s-o dea la închisoare ș-au s-o bată. Iar hoții ... de ucis pe un copil nevinovat îi cu frică, de un asemenea lucru s-a apuca doar un om beat ori un ieșit din minte. Poate, vrun ceas întreg nu se-nvoiau care să ucidă, tot dădeau unul la altul, mai nu se bătură iarăși și nimenea nu se ... atunci aruncară sorți. Îi căzu pădurarului. Bău el încă un pahar plin, tuși ș-apoi ieși în tindă după topor. Da Anicuța nu era chiar din ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>