Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru LE��E��TE
Rezultatele 931 - 940 din aproximativ 964 pentru LE��E��TE.
Alexandru Dimitrie Xenopol - Istoria ideilor mele
... iubire pentru această artă care m'a format și îndemnat pe drumul vieții și m'a făcut s'o învăț chiar, e drept însă mult mai puțin decum aș fi vrut. Amintesc aceste lucruri, fiindcă ariile și cântecul tatălui meu mi-au dat acea pasiune mare pentru ... bun închinător al ei. La Paști și la Crăciun era sărbătoare mare și așteptam totdeauna acele zile cu mare nerăbdare pentru mâncările mai alese ce le pregătea mama, la Paști mai ales cozonaci, foarte bogat în ouă roșii. Sara tata ne întrunea în jurul lui la cetit românește sau franțuzește, căci ... la tata. Mai așteptam aceste două mari zile și din pricina că atunci ni se primeneau hainele pe care tata avea totdeauna de grijă să le facă mai largi de cum cerea talia nostră «căci, spunea el, copiii cresc». În această încunjurime de muncă și de intețire intelectuală s'a ... franceze se explică cum de o posed, îndestul de bine în scris și vorbire, cu toate că după cum se va vedea, studiile mele superioare le-am făcut în Germania [6] și nici odată nu am învățat în Franța. Cu toate aceste întreaga mea carieră științifică am făcut'o în aceste ...
Ioan Barac - Istoria preafrumosului Arghir și a preafrumoasei Elena
... văi necunoscute, Prin locuri nepricepute, Nededat cu cale lungă Cîte vor să-l mai ajungă. Cîte biruri, cîte sate, Tot întreabă de cetate, La toți le părea minune, Necum ca să-i știe spume. Calcă cîte locuri toate Pînă mai nici nu mai poate Deci în partea pustnicească Cînd era să ... cu ce treabă Caută acea cetate Prin țări așa depărtate ? Spre care Arghir răspunde, Tot spune, nimic ascunde, Să duc apoi să se culce (Cît e lui Arghir de dulce). Dimineața să sculară, Satirii să adunară, Să întrecea care, care, Aduce cinste mai mare ? Omul începe să facă Ca toți satirii ... Dar ei : „Pre unde abate ?â€� „M-au purtat pre mine dorul Unde mi-am frînt eu piciorulâ€�. Atunci omul poruncește : „Numaidecît te găteaște, Crăișorul de la mine Să-l povățuiești prea bine.â€� Iar șchiopul să jeluiaște Și zicînd așa grăiaște : „Eu nu cutez a ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Ioan Vodă cel Cumplit
... parte. Orice operă literară este până la un punct o icoană a autorului; dar într-un portret, fie originalul bătrân, fie tânăr, nu e nevoie de a păstra o jubruliță trecătoare. PREFAȚA PRIMEI EDIȚIUNI Istoricul este un uvrier și un artist totodată. Ca uvrier, el adună; ca ... Atare fură principiele criticii și ale perspectivei noastre: judecați înșivă dacă am fost în stare sau, mai bine, dacă avui noroc de a le ținea credință. Încât privește coloritul, știu atâta, că inima simțea în adâncul său ceea ce scria condeiul; iar când inima simte, condeiul devine scurt, laconic ... armata demoralizată, teritoriul dezmembrat, națiunea ofticată... 3. Împărat al Germaniei era Maximilian II, una din acele figuri flegmatice, atât de ereditare pe tronul austriac, încât le-ai putea crede că sunt una și aceeași persoană nemuritoare, ca DalaiLama din Tibet. Tributar al Porții otomane, bătut de o mână de poloni, înfruntat ... și a danțurilor pariziene: atâta! 6. Moscovia era o imensă pădure prin care sălta o fiară sălbatică, numită Ivan cel Groaznic. Porecla de "Groaznic" e prea moale pentru a caracteriza pre acest curios principe: era mai bine a se zice "Ivan cel nebun". Urcat pe tron ...
Mihail Kogălniceanu - Bătălia de la Războieni și pricinile ei, 26 iulie 1476
... parte prădând târgurile și satele de prinpregiur. Atunce Ștefan neașteptat iese din codruri, face un așa puternic atac asupra turcilor, încât, fără a le lăsa vreme de a se întruni, îi înfrânge și-i alungă. Numeroasă mulțime piere de sabie, alta se îneacă în Moldova și în ... și cinci mii săcui trimiși asemene de către Mătieș Corvinul, stăpânitorul Ungariei. La 17 ghenarie 1475, pe apa Racovățului, se dădu o bătălie insemnată. "Ștefan le-au ieșit (turcilor), zice Ureche vornicul, înainte, din sus de Vaslui, la Podul Înalt; pe care i-au biruit Ștefan vodă nu așa cu vitejia ... tăiet, unde mulți pași și sangiagi au pierit și pe feciorul lui Isac pașa, după ce l-au prins viu, l-au slobozit, și pușcile le-au dobândit și steaguri mai mult de o sută au luat. Dacă i-au bătut pe turci, au luat în gios de la Podul Înalt ...
... la alta, șinapoi. Așa s-au ținut ani după ani; și vremea trecea, nadișanca se hodorogea, conul Gavrilaș și Bălanul îmbătrâneau Bălanul mai repede, cum e felul calului. Bălanul îmbătrânise mai tare, dar și boierul, pe zi ce mergea, se făcea tot mai morocănos. Fata dumisale, văduvă, se mutase la țară ... într-un trap trăgănat, molatic. Când avea să plece, boierul poruncea să i se tragă nadișanca la scară. Argatul o aducea, aducea și hamurile de le așeza jos lângă cerdac, iar Bălanul, cum auzea zgomotul roților, ieșea singurel din grajd, venea domol, se vâra între hlube și aștepta până ce ieșea ... argatul boierul n-avea vizitiu, căci mâna singur să-i spuie că s-a frânt, bunăoară, o obadă; boierul îi poruncea: — Du-te la țigan și spune-i să-i puie un zbanț. Și azi un zbanț, mâine un altul, ajunsese nadișanca să nu mai aibă nici o ... în genunchi și-l rugă plângând: — Iartă-mă, tată. Aveam nevoie și n-am vrut să cheltuiesc prea mult... Nu știam că o să te mâhnesc. Boierul tresări, îi dete mâna să i-o sărute și-i spuse: — Tu știai doar că o țineam așa, în amintirea lui Bălan ...
Ion Heliade Rădulescu - Gheorghe Lazăr (Heliade)
... batjocori așa religia, nevrând să înțeleagă ceea ce îl povățuiește ea, astupându-și auzul la glasul ei cel mântuitor, punând într-adins a le vorbi într-o limbă ce nu era a părinților lor și pe care nu o înțelegea! Când altădată ar fi putut mai bine ... limba grecească, a se ruga de alcătuitor ca s-o facă ceva mai ielinică ; cine era boier, îi era rușine să zică că e român; cel cu părinți necunoscuți, dacă știa două-trei grecești, nu mai vrea să treacă de român, zicea că e grec. Numele de tată și mamă erau nume mojicești; p-aci era să se facă și Dumnezeu băbacă al oamenilor nobili. Aceasta era starea românului ... trebuia negreșit să iasă cu dânșii la câmp, cu masa de inginer și cu astrolabul, ca să ardice harte din triunghi în triunghi; trebuia să le spuie că tustrele unghiurile unui triunghi sunt dopotrivă unui jumătate de cerc, că unghiurile alterne și întivitoare la vârf sunt dopotrivă; să fi-ndrăznit numai ... cum îl și botezaseră, de cearlatan ce nu știe să învețe ingineria. "Inginerie vrem noi, dascăle, să ne măsoare băieții moșiile, și de inginerie apucă- ...
... ncreață ; La ochi samănă deplin Cu un disc luciu de gheață, Sau cristal chiar, ce-a răsfrînt Bolta-azură pre pămînt. Noaptea, cînd te-apropiezi Către apele acele, În ceriu și în lac prevezi Stol de lucitoare stele, Luna jos și luna sus, Și-n lac cursu-i spre ... se spre ceriu Ver spre lac ceriul se pleacă, Că de cați în a lui fund Sameni mez în glob rotund. Așa, cînd e timp frumos, Ochiul tău se îngînează, Dar va fi mult inimos Milian cel ce cutează La lac noaptea a veni, Fără a ... mirese, A ruga, a agiuna Ș-a serbi mărirea sa. Nime din alți muritori Nu putu la noi să vie ; Le era crim fiorătoriu A calca în săhăstrie ; Moartea îl amenința Pe-un bărbat ce cuteza. Atunci, de la răsărit, Păgîni, barbari, cu cruzime ...
... ce încap în ele epopeea unui scald. Se-nserează... Nilul doarme și ies stelele din strungă, Luna-n mare își aruncă chipul și prin nori le-alungă. Cine-a deschis piramida și înăuntru a intrat? Este regele: în haină de-aur roș și pietre scumpe El intră ... a pustiei și a nopții măreție Se unesc să-mbrace mândru veche-acea împărăție, Să învie în deșerturi șir de visuri ce te mint. Râul sfânt ne povestește cu-ale undelor lui gure De-a isvorului său taină, despre vremi apuse, sure, Sufletul se-mbată-n ... n fund clopote are care sună-n orice noapte; Nilu-n fund grădine are, pomi cu mere de-aur coapte; Sub nisipul din pustie cufundat e un popor, Ce cu-orașele-i deodată se trezește și se duce Sus în curțile din Memphis, unde-n săli lumină luce; Ei petrec în ...
Vasile Alecsandri - Iordachi al Lupului
... verde măcieș, Mare groază-i sus, la Ieși, De Iordache c-a să vie Să aducă grea urgie De tătari cumpliți grămadă Să le deie țara-n pradă! Boierii se adunară De la târg și de la țară Și trei zile se vorbiră, Trei zile se sfătuiră Lui Iordache ... înspre Milești, [6] Iar printr-însa ce zărești? Arnăuți cu șușanele, Cu argint pe la oțele. Lefegii și darabani Cu-ai lor mândri căpitani. Iordăchele, te ferește, Cursă rea ți se gătește! Cei ce vin călări la tine Nu vin ca să se închine, Ci vin cu porunci domnești Și cu ... în Moldova pentru ca să detroneze pe Ștefănită, a cărui domnire era prea tiranică. Basarab nu numai că refuză propunerile spatarului Cârnul, dar le și încunoștiință lui Ștefăniță-vodă. Acesta, aprins de mânie, puse pe călău să-i taie nasul, faptă crudă de unde i se trase și porecla ... Racoviță (1707-1709). Numele său adevărat era Neculai Milescu (Vezi Fragments des chroniques Moldaves et Valaques pour servir a l'histoire de Pierre le Grand, Charles XII, Stanislav Lesczynski, DĂ©metre Cantemir et Constantin Brancovan, par ...
Vasile Alecsandri - Român Grue Grozovanul
... Cu-orice cal viteaz nebun! Iar de ai bahmeți fugari Și de ai voinici tătari, Bahmeți iuți să mă gonească, Tătari crunți să îndrăznească. Dă-le voie, dă-le știre După mine să se-nșire Și s-alerge să m-ajungă Pe câmpia astă lungă." III Ghirai hanul semn dădea, Tătărimea purcedea Pe cel ... în basmele poporului. ↑ În broșura întâi a baladelor tipărite la lași în anul 1852, se zice: Un cort mare și rotat Mult e mândru naramzat, De țăruși de-argint legat Cu sferi albe de mătasă... Parcă-i cort de-mpărăteasă. ↑ Hanul de tătari purta denumirea de Ghirai ... tatăl tău. Este însă de presupus că Ghirai hanul cel era bătrân, nu mai avea nici tată, nici mamă pe timpul lui Grue. ↑ Aman e strigătul turcilor și al tătarilor când ei se află în față cu un pericol. Aman înseamnă: ,,Grație!" ↑ Vezi nota din balada lui Serb-Sărac ... daunele ce făceau aceștia în țară, când năvăleau, și numeroasele lor călcări peste tractatele de pace, au dat cuvântului litfă o semnificare foarte urâcioasa. Litfa e ...
Alecu Russo - Studie moldovană
... de când Papură-Vodă: " sireacu Ștefan vodă, unde-i să vadă? " Această vorbă mult m-a muncitcu gândul, care n-am vreme să le spui toate, decât unul. Îmi închipuiesc câteodată că a ieșit din mormânt un strămoș de ai noștri, unvornic de Țara de Sus, un ... nici caftanul , nici condițiile civile, morale, politice sau sociale ale vremii de atuncea, ci numai fizionomia casnică, viorelele și toporașii îngropați în risipa codrului. Nunumai le doresc, dar i le găsesc de neapărată nevoie. Nimica nu nemai leagă cu trecutul, și fără trecut o societate este șchioapă. Națiilecare au pierdut afiliația năravurilor părintești îs nații ...