Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DE��EU
Rezultatele 941 - 950 din aproximativ 1459 pentru DE��EU.
Constantin Negruzzi - Întâia noapte a lui Iung
... Constantin Negruzzi - Întâia noapte a lui Iung Întâia noapte a lui Iung de Constantin Negruzzi Tu! Dumnezăul liniștii ci umbra ti-mpresoară, Somnule! Vino de m-adormi... o, ceriule, el zboară! Ca un prietin vânzători fugi de cei nenorociți Sădi în culcușul numai a celor fericiți. De glasul cel tânguitor fugi, să depărtează, Glasul celui nenorocit pe el îl spăimântează! După câtiva menunte unii odihni tulburate, Mă deștept. Fericit cel ci nu ... meii, Și noapte ce mai acoperită cu mai negri perdeli. Când toate să stâng în al său întuneric, Ah, acel întuneric nu-i ca mine de trist, nu-i ca mine de jalnic! Fantom spăimântători ci-l urmează tăcere, Pe scaon de abanos având așa șăderi Cu un nour des văzduhu învălești Și cu un schiptru de plumb pe lume stăpânești. Ci întuneric, Doamne! și ce liniște mari! Și fire întru tăceri, ea îi dă ascultări, În zădar urechea ascultă, în zădar ... Veniți de sprijăniți minte me ce rănită, De ...
Constantin Stamati - Înțelepciunea lui Solomon
... să simt, oare, vreo mulțumire, Când și lingușirea e deșertăciune? M-am silit să aflu a omului fire, Am aflat, vai mie! Vai de a lui soartă! Inima lui plină de mârșave pofte, Și de răutate fără de măsură. Căci el dușmănește atât pe-ai săi dușmani, Cât și pe prieteni și pe sine însuși; Dar ș-a lui cruzime e ... sunt înșelate de speranți deșarte, Și mult sfâșuite de dureri cumplite. Dar ce va fi oare după moartea noastră? Înțelepții lumii nu pot ști aceasta, De mormântul este finitul a toate, Sufletul de piere ca la animale. Sau zboară în ceruri, în lăcașuri sânte? Misterul acesta nime nu-l pătrunde. Atotcreatorul au făcut pe vierme, Ca pe noi ... amate, a cărora brațe Au fost ca un leagăn desfătărei mele, Eu vă las cu pace, așa au vrut soarta, Amorul să trăiască etern de la mine Și să nu-nflorească nici odinioară Primăvara dulce pentru bătrânețe. Iar tu, o, iubite tinere, grăbește De culege vara florile frumoase, Căci tânăra vârstă un dar ceresc este. Petrece dar timpul în zăbavi plăcute, Căci și desfătarea e a ta ...
Antim Ivireanul - Învățătură la noemvrie 8, în zioa Săborului sfinților îngeri
... nevoi să-i veselesc cu această vorbă ce voiu să fac, de va lumina mila lui Dumnezeu, pre vreunul din păcătoși să vie la pocăința, de vrĂ©me ce să face mare bucurie în ceriu, pentru un păcătos ce să va căi: ci să ascultaț cu dragoste, de pohtiți să vă folosiți. De doao fĂ©liuri de mici să află în lume și pre doao fĂ©liuri de mici să obicinuesc de obște oamenii, de-i obidesc: cei dintâi sunt săracii și cea de a doao sunt preoții. Pentru cei săraci, zice înțelepciunea lui Sirah la 13 capete: Scârbă e la cel bogat, săracul. Și dumnezeescul Iacov ... păcatele, precum cu toții o crĂ©dem, puteț să ziceț cum că acești mici nu sunt alți dumnezei în lume? Ascultați și alta, mai mare. De aț vedea, aici de față, de o parte mulțime de arapi negri carii să fie răniț de vrăjmaș cu rane de moarte și legați cu lanțuri tari și de altă parte un om putĂ©rnic și să le zică: să fiț slobozi, să fie tămăduite ranele voastre, să fugă din trupurile voastre acea negreală ...
Vasile Alecsandri - Dan, căpitan de plai
... noaptea oțeluri și ochi roși, Și dacă murgu-i sprinten da-n lături sforăind, Viteazul cu blândețe îl dezmierda grăind: N-aibi grijă, măi șoimane! eu am și duc cu mine O vrajă rea de dușmani și bună pentru tine. Și murgu-și lua calea în liniște deplină Prin codri fără drumuri și fără de lumină. Iar vulturii carpatici cu zborul îndrăzneț Făceau un cortegi falnic eroului drumeț. Încrederea-nflorește în inimile mari! II Bătrânul Dan ascultă grăind doi vechi ... merge drept la murgul sălbatic și răzleț, Zicând lui Dan ce-n treacăt îi dă povățuiele: Moș Dane! tu cu-a tale și eu cu ale mele! Sirepul o zărește, ridică narea-n vânt, Încruntă ochiul, bate copita de pământ, Zburlește coama, saltă, în lături se izbește; Dar Fulga zvârle lațul, de gât îl arcănește Și repede ca gândul, s-aruncă ușurel, Îi pune mâna-n coamă și-ncalecă pe el. Gemând, el sare-n aer pe ... ucide cu gloata românească. Dan zice: Măi Ursane! acolo e de noi! Acolo râde moartea în crâncenul război. Acolo să dăm proașcă, sub ochiul cel de sus, Tu dinspre faptul zilei, și ...
Titu Maiorescu - Asupra poeziei noastre populare
... zilele Mutând căpătâiele Când la cap, când la picioare, Când la umbră, când la soare. — Oh! dragă muierea mea, Nu pot, nu pot, chiar de-aș vrea. Boala mea nici că s-a duce Pân’ ce tu nu mi-i aduce Mură-albastră și amară, Sloi de gheață-n miez de vară. — Oh! drăguț bărbatul meu, Ajuta-ți-ar Dumnezeu! Eu toți munții am călcat, Mură-albastră n-am aflat, Sloi de gheață n-am găsit, Că pământu-i încălzit. — Muierușcă din Brașeu! Mură-albastră-i ochiul tău, Care mă ucide rău. Sloi de gheață netopită E chiar inima-ți răcită Și de mine deslipită! (pag. 53) BUSUIOCUL — Busuioace, busuioace, N-ai mai crește, nici te-ai coace! — Dar de ce să nu mă coc, Că mă port fetele-n joc? — Trandafire, n-ai mai fi, Nici în cale-ai înflori! — Dar de ... apa de la izvoară. (pag. 309) Sus în vârf de brăduleț S-a oprit un șoimuleț, El se uită drept în soare Ea de soare se ferește Și de ...
George Coșbuc - Decebal cătră popor
... datori! Totuna e dac-ai murit Flăcău ori moș îngârbovit; Dar nu-i totuna leu să mori Ori câine-nlănțuit. Cei ce se luptă murmurând, De s-ar lupta și-n primul rând, Ei tot atât de buni ne par Ca orișicare laș fugar! Murmurul, azi și orișicând, E plânset în zadar! Iar a tăcea și lașii știu! Toți morții ... i viu Să râdă! Bunii râd și cad! Să râdem, dar, viteaz răsad, Să fie-un hohotit și-un chiu Din ceruri până-n iad! De-ar curge sângele pârău, Nebiruit e brațul tău Când morții-n față nu tresari! Și însuți ție-un zeu îți pari Când râzi de ce se tem mai rău Dușmanii tăi cei tari. Ei sunt romani! Și ce mai sânt? Nu ei, ci de-ar veni Cel-sfânt, Zamolxe, c-un întreg popor De zei, i-am întreba: ce vor? Și nu le-am da nici lor pământ Căci ei au cerul lor! Și-acum, bărbați, un fier și ... născut: Dar cui i-e frică de război E liber de-a pleca napoi, Iar cine-i vânzător vândut Să iasă dintre noi! ...
Naum Râmniceanu - Pentru nedreptatea ce i s-au făcut
... nemernicii barbari, Mumă bună-ngrijitoare, Făr-a ști că sînt tîlhari. I-am priimit părintește Pe flămînd, gol, însetat Și ei acum tîlhărește De tot m-au dărăpănat. I-am ajutat cu mijloace În tot chipul d-ajutori, Socotindu-i fii de pace, Iar nu hoți răzvrătitori. Izgoniți, fugiți de silă D-al lor loc înstrăinați Au aflat la mine milă Ca și-ai mei cinstiți bărbați. Și mai mult decît se poate I-am ... Le-am fost scăpare la toate, Neștiindu-i că sînt hoți. Le-am fost mumă cu dorire Cestor bărbați blestemați, Nu le-am făcut osebire De-ai mei fii adevărați. N-am știut că vreodată Mă vor face vînzătoare, N-am știut c-oi fi înșelată Și-mi vor fi omorîtoare ... i-am fost cinstit A mă răpi pîn' la moarte Asupră-mi au cugetat, M-au slăbit cu totul foarte, N-am nădejde de scăpat. Ca niște lupi pre o turmă P-ai mei fii au prăștiat, Gonindu-i din urmă-n urmă, De mine i-au depărtat. Toți năvalnici cu urgie Asupră-mi au fost porniți, Ai mei fii cu vrăjmășie Se află de ei risipiți, Au silit să [se] desparte Mumă, tată ...
George Topîrceanu - Către chipul din oglindă
... George Topîrceanu - Către chipul din oglindă Către chipul din oglindă de George Topîrceanu Cum stai în ramă și te uiți Atât de trist la mine, Mă-ntreabă ochii tăi mirați: — "Mă mai cunoști, străine?" — "Urâtule, nu te cunosc! Prea palid ești la față Și prea ... și soare, — Obrazul rumen, ochii vii Și gura zâmbitoare. Natura toată se-nchina, Ascultătoare ție: Aveai palat un crâng întreg Și-o luncă-mpărăție! De-acolo, într-o zi, te-au dus Între străini, departe, Să uzi cu lacrimi de copil O urâcioasă carte. Dar anii lungi, ducând cu ei Pustiu-nvățăturii, N-au stins văpaia ochilor, Nici zâmbetele gurii. Știai să cânți și să ... intrat în lume. Așa pesemne-ai fost ursit Să suferi prea devreme. Și gura ta, nici chiar acum, Nu știe să blesteme! ................ Ușor păstrează urmele De pași adânci nisipul. Ci sufletul meu nu-i așa Cum mi-l arată chipul: Veninul suferințelor În piept să mi se strângă, — Eu
Mihai Eminescu - Amicului F.I.
... Mihai Eminescu - Amicului F.I. Amicului F. I. de Mihai Eminescu Visuri trecute, uscate flori Ce-ați fost viața vieții mele, Când vă urmam eu, căzânde stele. Cum ochiul urmă un meteor, V-ați dus cu anii, ducu-vă dorul. Precum cu toamna frunzele trec; Buza mi-e rece, sufletul ... ștersei d-argint icoane A lui Apolon, crezului meu, Mă topesc tainic, însă mereu De ale patimilor orcane. Sau ca un nour gonit de vânt, Alerg pe calea vieții mele, O buhă care, țipând a jele, Bântuie urma unui mormânt. Viața-mi se scurge ca și murmura ... blesteme mi-e neagră gura. Îmi târăsc soarta ca un vultur Ce își târăște aripa frântă, Viscolul iernii moarte îi cântă, Moarte, îi râde tot de-mprejur. Am uitat mamă, am uitat tată, Am uitat lege, am uitat tot; Mintea mi-e seacă, gândul netot. Pustiul arde-n inima-mi beată ... gândirea lui Dumnezeu, Sufletu-ți arde-n sufletul meu C-o flamă dulce, tainică, lină. Gândind la tine nu voi să mor, Îmi blastăm însuși eu mântuirea, Orb, nebun, care blastămă firea, Ce-ar vrea din frunte-i să sting-un nor. Dar dacă gândul zilelor mele Se stinse-n mintea
Mihai Eminescu - Amicului F. I.
... Mihai Eminescu - Amicului F. I. Amicului F. I. de Mihai Eminescu Visuri trecute, uscate flori Ce-ați fost viața vieții mele, Când vă urmam eu, căzânde stele. Cum ochiul urmă un meteor, V-ați dus cu anii, ducu-vă dorul. Precum cu toamna frunzele trec; Buza mi-e rece, sufletul ... ștersei d-argint icoane A lui Apolon, crezului meu, Mă topesc tainic, însă mereu De ale patimilor orcane. Sau ca un nour gonit de vânt, Alerg pe calea vieții mele, O buhă care, țipând a jele, Bântuie urma unui mormânt. Viața-mi se scurge ca și murmura ... blesteme mi-e neagră gura. Îmi târăsc soarta ca un vultur Ce își târăște aripa frântă, Viscolul iernii moarte îi cântă, Moarte, îi râde tot de-mprejur. Am uitat mamă, am uitat tată, Am uitat lege, am uitat tot; Mintea mi-e seacă, gândul netot. Pustiul arde-n inima-mi beată ... gândirea lui Dumnezeu, Sufletu-ți arde-n sufletul meu C-o flamă dulce, tainică, lină. Gândind la tine nu voi să mor, Îmi blastăm însuși eu mântuirea, Orb, nebun, care blastămă firea, Ce-ar vrea din frunte-i să sting-un nor. Dar dacă gândul zilelor mele Se stinse-n mintea
... Mihai Eminescu - Ghazel Ghazel de Mihai Eminescu Tu, cu cruzime m-ai respins, când am voit, copilă, Să devastez frumsețea ta cea dulce, făr- de milă Â Și totuși corpul tău e plin de-o coaptă tinereță, Tu, al amorului duios demonică prăsilă! Eu am plecat purtând în piept durerea-mi toată scrisă, Precum al primăverei vânt duce-n văzduh o filă; Dar noaptea când am adormit, atunci durerea ... gură, Se văd frumoși mărgăritari ce-ntredeschiși defilă. Cu brațul meu eu șelele ți le-ncleștai sălbatec Și-am vrut să-ți mușc gurița ta de tremurai febrilă, Și tu te aperi surâzând, c-o mân-acoperi sânii, Privirea ta înoată ud, când blândă, când ostilă, De bunăvoie, lângezind, te lași de șold răpită, Dar retrezită din amor tu te desfaci cu silă, Și de turbare s-a-ncleștat, s-a strâns gurița-ți creață; Tu de pe frunte păru-ți dai, plângi tremurând, copilă, În șolduri boiul ți-l îndoi ș-ai vrea să-mi scapi din mână, Precum se-ndoaie ... mierea cea de ...