Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru DIN NOU
Rezultatele 941 - 950 din aproximativ 966 pentru DIN NOU.
Ion Creangă - Povestea lui Harap-Alb
... că sunteți feciori de crai, asta nu miroase a nas de om... Cum văd eu, frate-meu se poate culca pe o ureche din partea voastră; la sfântul Așteaptă s-a împlini dorința lui. Halal de nepoți ce are! Vorba ceea: La plăcinte, înainte Și la război ... dinaintea lui cu o babă gârbovită de bătrânețe, care umbla după milostenie. — Da' ce stai așa pe gânduri, luminate crăișor? zise baba; alungă mâhnirea din inima ta, căci norocul îți râde din toate părțile și nu ai de ce fi supărat. Ia, mai bine miluiește baba cu ceva. — Ia lasă-mă-ncolo, mătușă, nu mă supăra ... toate ar fi după gândul tău. Dar uite ce vorbește gârbova și neputincioasa! Iartă-mă, Doamne, că nu știu ce mi-a ieșit din gură! Luminate crăișor, miluiește baba cu ceva! Fiul craiului, fermecat de vorbele babei, scoate atunci un ban și zice: — Ține, mătușă, de la mine ... jăratic, și care dintre cai a veni la jăratic să mănânce, acela are să te ducă la împărăție și are să te scape din
Constantin Stamati - Cum era educația nobililor români, în secolul trecut, când domneau fanarioții î
... vorbea în secolii trecuți și după moralul boierilor acelor timpuri, corciți cu greci, în care barbarism căzuse românii, desființându-se de fanarioții greci școlile naționale din Iași, din Suceava, din Hotin, din Cotnar, din Bacău, așezate de către domnii vechi: Alexandru cel Bun, înțelepții Movilești, elinistul Duca, Iacob Despotul, Vasile Alvanitul, Cantimireștii și alții, în a cărora ... fie și trei, și unul? DASCĂLUL: Precum se pot multe lucruri materialice, dar mai ales Dumnezeirea, ce toate le poate. De pildă, cărămida îi alcătuită din apă, lut și foc; ai înțeles acum că din aceste trei lucruri se alcătuiește cărămida?*. CUCONAȘUL: Cum să nu înțeleg! DASCĂLUL: Așadar, spune-mi acum: din câte fețe se alcătuiește Troița? CUCONAȘUL: Din apă, lut și foc. ( Către neneacă-sa. ) Nu am răspuns bine, precum m-au întrebat acest loghios? Căci dascălii de la școala domnească niciodată nu ... știu cum au chemat pe părinții lor. DASCĂLUL: Pentru Dumnezeu, ce spui, berbantule! Adam au fost zidit de însuși creatorul, și Eva au fost scoasă din coastele lui, lăcașul lor au fost raiul, ce se numea Eden, care nu este în Moldova, dar gustând din pomul cunoștinții i-au izgonit domnul ...
... îngrijat petrece. Zamfira nu se vede! Nu-i! Și s-a răcit mâncarea lui. Dar iată e. În urma ii Un tânăr vine din câmpii. Țiganului necunoscut — Tătucă! fata i-a vorbit, Un om din lume neștiut Aflând, la noi eu am poftit, Străin fiind, dintru alt neam El vrea să fie și țigan; Pe dâns' dreptatea-l prigonește Și ... lui nenorociri Și alte multe povestiri Cu mintea sa închipuia. Dar alții pentru dânș' prindea Prin mreajă peștii și vânat Și pentru iarnă-i pregătea Din blane, straie de-mbrăcat, Iar el nici c-a putut deprinde Nevoii îngrijăluiri, Și blestemând cu mari cuvinte, A soartei lui ... A unui scriitor vestit! A unui patriot slăvit! Poetule! Tu mie spune: Ce se numește slavă-n lume? A laudelor glăsuire! Din neam, la depărtatul neam! Ori după moarte tânguire! Sau în sfârșit istorisire Sub șatra a unui țigan?!! Uitând cu ură lumea mare, Acum ... te-n albastrul cer Prin nouri luna cum plutește Ea tuturor împărtășește A sa lumină mângâioasă, Dintr-un oraș intră în alt, Și ...
... îngrijat petrece. Zamfira nu se vede! Nu-i! Și s-a răcit mâncarea lui. Dar iată e. În urma ii Un tânăr vine din câmpii. Țiganului necunoscut — Tătucă! fata i-a vorbit, Un om din lume neștiut Aflând, la noi eu am poftit, Străin fiind, dintru alt neam El vrea să fie și țigan; Pe dâns' dreptatea-l prigonește Și ... lui nenorociri Și alte multe povestiri Cu mintea sa închipuia. Dar alții pentru dânș' prindea Prin mreajă peștii și vânat Și pentru iarnă-i pregătea Din blane, straie de-mbrăcat, Iar el nici c-a putut deprinde Nevoii îngrijăluiri, Și blestemând cu mari cuvinte, A soartei lui ... A unui scriitor vestit! A unui patriot slăvit! Poetule! Tu mie spune: Ce se numește slavă-n lume? A laudelor glăsuire! Din neam, la depărtatul neam! Ori după moarte tânguire! Sau în sfârșit istorisire Sub șatra a unui țigan?!! Uitând cu ură lumea mare, Acum ... te-n albastrul cer Prin nouri luna cum plutește Ea tuturor împărtășește A sa lumină mângâioasă, Dintr-un oraș intră în alt, Și ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Munca creatoare și munca-exercițiu
... în muncă-exercițiu după cum o rază de lumină se preface în muncă mecanică. Munca creatoare e Hyperion, e adevăratul D-zeu care creează lumina din întuneric, munca-exercițiu e aceea care conservă această lumină și o răspândește între oameni și între generațiile succesive de oameni. Care din ele e mai importantă, ar fi de prisos de discutat: fără una și fără cealaltă n-ar putea să existe cultura omenească, și dacă munca ... altfel, aceste feluri de muncă pot să treacă una în alta. Astfel, noi am văzut cum munca creatoare trece în munca-exercițiu, asemenea și aceasta din urmă, acumulată și concentrată, poate să se prefacă în cea dintăi; mai mult decât atâta: munca-exercițiu e chiar baza pe care se dezvoltă cea ... în fuga condeiului am atras întreaga atenție a cititorilor noștri asupra acestui principiu, pentru că voim să-i dăm o aplicare practică, analizând din acest punct de vedere literatura noastră națională contemporană, ceea ce vom și face în articolul viitor. II Am arătat în articolul trecut, în câteva cuvinte ... munca creatoare e istovitoare în cel mai mare grad, că ea cere o încordare distrugătoare a tuturor facultăților psihice. Această nepricepere e una
Vasile Alecsandri - Protestație în numele Moldovei, al omenirii și al lui Dumnezeu
... venit de mai mult de 200.000 galbeni. De când a apucat sceptrul în mână, Mihail Sturza, nemulțuminduse numai cu înmulțirea averilor sale din averea țării, a țintit necontenit la dărâmarea nației noastre. Pe toți oamenii cu iubire de dreptate i-a depărtat din slujbele statului sau, deși a încredințat posturi la unii din ei, a căutat să-i comprometeze în ochii obștii, pentru ca nici un moldovean să nu rămâie nepătat și pentru ca toți să ... și la cel mai de pe urmă grad de ticăloșie, prin biruri grele și rău împărțite. Toate mijloacele de propășire a neamului românesc din Moldova le-a nimicit; școalele le-a lăsat în neîngrijire; Academia din Iași a desființat-o pe jumătate; lanțuri tiparului a pus; foile publice cele mai bune le-a închis; întreprinderile ... caracterul nației și îl acoperă de rușine în fața lumii, cere: „Secarea corumperii prin pravile înadins făcute și a abuzurilor ce izvorăsc din ...
Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira II
... Tragi o căscare lungă, mai dormi înc-o bucată, Te scoli, te-ntinzi, trei ciferturi; aștepți ca să-ți aducă Cafeaua, ciocolata, sau ceaiul chinezesc. Din așternut îndată drept la oglind-alergi; Aici apoi e grija și truda cea mai mare. Spinarea îți acoperi c-o haină femeiască, Zulufii după reguli ... Ș-o parte după ceafă în săculteț s-ascunde. De astă iscusință se miră cei ca tine, Iar tu te-ncânți de sine precum un nou Narcis. În strâmt pantof piciorul cu sila grămădind, De bătături durerea te face-olog să umbli. Ți-ai pus o haină care plătește o moșie ... Îndată ce-s afară, te râd și te defaimă. Curând va sosi vremea să-și bată joc de tine Și-n față, când tu banii din pungă vei sfârși. De buzele viclene și vorbe dulci mă tem! Iar tu grăbești sosirea acestei vremi fatale, Căci cărțile pestrițe nu-ți mai lipsesc ... țării numai dușmani. Împodobit cu minte, știință, vitejie, Să fie cu răbdare un lucru începând Pre care să-l sfârșească cu grabă și curaj, Precum din fulger cade înflăcăratul trăsnet. Smerit în norocire, statornic în nevoie, Nădejdea să nu-și piardă când soarta-l va lăsa. Atâte științi nalte, atâte mari ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a VI
... socoteală, Ce au să-mi spuie fără sminteală. [10] Întii, cum dintru voi fieșcare Să sâlește spre-a iadului bine, Amegind pe-om din dreapta cărare, Apoi, în ce chip ni să cuvine Să-ajutăm lui Mahomet îndată: Pre-ascuns, ori cu sâlă vederată?" Aici Mamona să sculĂ , mare ... cărarea mea bătută Care pre-om la strâmbătate duce, Este pofta de-averi desfrânată, Într-alt chip lăcomie chiemată. [11] Omul e plecat spre lăcomie, Din leagăn, căci firea bună-i dede Îndemnul curat de-a prii șie, Din care, ca din izvor, purcede Cruțarea vieții și-o sâlință Spre-a-ș' plini trupeasca trebuință. Dar eu astă fireșe plecare, Cu totul o stric prin ... sume Neguțez tot feliu de păcate: Cela-și vinde patria pe mită, Cesta spre ucidere să-învită. Papa vinde darurile sfinte Pentru gălbănași, iar' patriarhul Din VizĂ¡nt le cumpără-înainte. Din episcĂ³p pănă la eclisiarhul, Toți își prevând cele cumpărate Ce trebuiea să fie-în dar date. Craii și miniștrii având sete De-argint, ațâță ... împreună lucrare Trebuie să-o ție, să-o rădice. Zădarnică-i a voastră putere, Deacă veți lucra cu-împărăchiere. Deci socotind eu cele ...
Dosoftei - Psaltirea în versuri
... fățare, Ce veț fi suflaț cu spulbărare. Și la giudeț nu vă s-afla locul Să vă sculaț, ce-ț peri cu totul. Nici păcătoșii din direapta Vor fi cu direpții să-ș ia plata, Că celĂ³r direpț Domnul le vede Toată calea din scaun ce șede. Și calea păgânilor cea strâmbă Va pieri, și vor cădea-n grea scârbă. PSALMUL 2 Ce poate fi de poveste, Ca aceasta ... curățâte. Rușine și necinste, fețe ocărâte Pizmașii miei să pață și mustrări cumplite. Și-ndărăpt să să ducă cu multă sâială, Să-i cuprinză nevoia din grea sârguială. PSALMUL 7 Doamne, Dumnezăul mieu, tu-m ești razăm tare*, De la gonaci mă scoate, de grea supărare. CândĂ¡i să nu mi ... Că tu cerci de-amănuntul inema și zgăul Și știi cu de-adevărul direptul și răul. Agiutoriul mieu este, Doamne, de la tine, Ce scoț din greutate pre carii ț-vor bine. Domnul giudeț direptu-i, tare și lung rabdă, Nu ceartă-n toate zâle, nu sloboade pradă. Și de nu ... 8 Doamne, Domnul nostru, cum ț-ai făcut nume* , De să minunează-n toate părț de lume! Că prin toate ceriuri tu dai cuviință, Sugarii ...
Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Al. Macedonski)
... sur une enclume dor. Adică: Marele poet român A. M. făurește versul francez pe o nicovală de aur!Apreciat în mediurile intelectuale înalte din Paris, când s-a întors în țară s-a simțit cam dezrădăcinat, după expresia celebră a lui Maurice BarrĂ ... contra lui Macedonski a fost Grigore Ventura, boier moldovean, cunoscut polemist, autor dramatic și literat, tatăl celebrei noastre compatriote de la Comedia Franceză din Paris, domnișoara Maria Ventura. Deși epigrama apăruse ca simplu joc de redacție pe la mijlocul unei reviste de 120 de pagini și n-ar fi ... a îngăduit să publice un singur rând de apărare sau de lămurire. Ventura convinsese, prin violența campaniei sale, că Macedonski este autorul acelei impietăți. Din fericire, moravurile acestea s-au schimbat, și azi, în toată liniștea, putem discuta cu seninătate și acuzația și apărarea. Iată epigrama în chestiune: Un X ... servitori. Când năluca lui palidă și slăbănoagă se zărea singuratică pe la colțul stradelor laterale, inspira o milă amestecată cu spaimă, întocmai ca și femeilor din Florența care strigau la vederea lui Dante: Priviți pe acela care se întoarce ...
Mihai Eminescu - Andrei Mureșanu (Tablou dramatic într-un act)
... Nici suflete nu intră, nici suflete nu ies. Prin aerul de noapte, puternic, rece, des, A lunei adormite pătrund razele rare În temnița din pieptu-mi trezind gândiri amare. Când somnul, frate-al morții, pe lume falnic zace Cu genele-i închise, cu visele-i de pace, Când palida ... a-nzestrat natura Cu-atâta minte numai, să poți vedea prostia Și cruda răutate ce masa o domină, Nedând nimic pe ele, să faci din ele scară Spre-a te urca pe dânsa l-avere și mărire, Prefă-te numai cum că tu prețuieși acele Mari calități și ... i-ai pus pâne Mâni va ridica piatra, ca el întâi s-arunce În tine. Dă-i unuia onoare și mărire, Și va fi cel din urmă spre-a se uita la tine De-i fi căzut.  Ce plan adânc-șiret! Cum în sămânța dulce a răului ... Pe cer talazuri mândre înalță și întinde, Și nourii ca sloiuri de gheață aruncate, Sfărmându-se de-a sferei castele înstelate  Cerul din rădăcină nălțându-se decade, Târând cu sine timpul cu miile-i decade, Se-nmormântează-n caos întins fără de fine, Zburând negre și stinse surpatele ...