Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CA ȘI CUM
Rezultatele 951 - 960 din aproximativ 1929 pentru CA ȘI CUM.
Mihai Eminescu - Mușatin și codrul
... simte; De ochește-o căprioară, Șoimul pe deasupra-i zboară; De-și întinde mâna-n sus, Șoimu-n palmă i s-a pus; Și tot vine chiuind Și din frunză tot pocnind, Și când prinde a cânta, Codrii-ncep a răsuna:  Auzi dragă, auzi mamă Pe Mușatin cum te cheamă? Nime-n juru-i nu era, Numai mierla șuiera, Iară el se cobora Unde apa tremura. Cucul cântă, mierla-i zice:  Ce ... coif m-aș așeza Și din gură-aș cuvânta:  Să trăiești, Măria Ta   Rămâi, codri, sănătos, Că mă cheamă apa-n jos Și menit în lumea sunt Să-mi fac cale pe pământ. Și Mușatin s-apropie De Bistrița argintie, Luntrea ce juca pe val O dezleagă de la mal, Sare-n ea și îi dă drum, Ca săgeata zboar-acum, Și mergând, mergând departe, Apa-n două o desparte, În largi brazde de argint Ce se mișcă strălucind, Și în umbră mi-l cuprind Și prin valea boltitoare; Numai p-ici și pe colea Soarele mai pătrundea, Ici e umbră, colo soare Pe ape tremurătoare. El pe maluri înflorite Vede turme rătăcite, Caii pasc lângă pâraie, Ca ...
Ion Luca Caragiale - Proces-verbal
... pe onoare cel mult peste cinci dile, adică la 1 Noiembre. Considerând că din cercetarea ce am făcut-o aseară, când am fi putut pentru ca să facem proces-verbal de ultragiu adus guvernului și nouă ca agenți ai forței publice de către sus-numitul propietar, dar am credut de cuviință a nu mai continua nici un scandal, deoarece ne ... numărul 13 bis ci dice numai 13 simplu iar amândouă imobilele sunt la fel identice cu deosebire că amândouă au fața pusă altfel cătră răsărit și cătră apus lipite spate-n spate, pentru ocadie ca să poată sparge didul de la mijloc și să facă un singur corp dacă s-ar ivi un amator cu famelie pentru o încăpere mai mare. Considerând că toate chiriașele promit ca în cel mai scurt termen să achite resturile de datorii, iar chiriașele vechi să plătească și chiria pe semestrul următor, care propietarul se-nvoiește, iar d-șoara Matilda dice că sametegal ori la No. 13 bis, ori la 13 simplu, căci ... mute în alt imobil mai mic pe care-l are în aceeași stradă la No. 12 vidavi, unde a rămas nenchiriat pretindând amatorii ca ...
Titu Maiorescu - În chestia poeziei populare
... de la Roumanie. V-am amintit datele de mai sus fiindcă ele ne înlesnesc priceperea punctului de vedere din care Alecsandri a donat și (cum zice el însuș) a întocmit poeziile populare. La el nu era și nu putea fi vorba de preocupările folcloriste; mișcarea folcloristă, deșteptată pe la 1864 în Anglia, de unde și-a primit și numele, nu a răzbit pănă la noi decât după încetarea activității lui Alecsandri. Și nici spre vreo amintire a caracterului latin păstrat în poporul român, cum îl înțelegi d-ta, nu l-a purtat gândul pe atunci. Poet mai întâi de toate, poet național îndeosebi, nu în înțelesul latinității ... baladelor, fiindcă el se potrivește mai bine cu criteriul d-tale etnic, însă acest criteriu nu trebuie luat exclusiv: în orice caz, el nu era și nu putea fi exclusiv la Alecsandri. D-ta recunoști că "Alecsandri a auzit și a înțeles că în murmurul poporului e o muzică naivă și sentimentală a doinelor ce se cuvine să fie notată, că este o muzică eroică a baladelor ce se cuvine și mai mult să fie scrisă". Dar eu întreb: de ce " ...
Emil Gârleanu - Când stăpânul nu-i acasă!
... astâmpere, ușor de zis; dar cașcavalul? Vezi, asta-i asta: cașcavalul. Să-nchidă ochii. I-a închis. Prostul! Dar ce, cu ochii miroase? Și brânza-i proaspătă. Mai mâncase așa bunătate acum vreun an. Dar parcă nu-l momise într-atâta ca aceasta de acuma. Să încerce. Face câțiva pași mărunți până-n marginea ascunzătorii lui. Măcar s-o vadă. Unde-o fi? De unde-l vrăjește ... și lui mustățile, păi nu-l mâncase tocmai pentru asta: să-l momească pe lacomul din gaură. Cu botul adulmecând, cu ochii galbeni și lucioși ca sticla, cu mustățile întoarse, subțiri și ascuțite ca oasele de pește, stă neclintit după perna de pe divan și-așteaptă. L-a zărit. Uite-l, îi vede mărgelele ochilor. Iese? Iese oare? Da, da; așa, încă un pas, încă unul, doi, așaa ... latră. Apoi tace și, cu ochii țintiți la motan, așteaptă să se coboare. Numai uneori întoarce capul spre polița de unde brânza parcă-l ademenește. Și astfel, câteșitrei dușmanii — șoarecele în gaură, motanul în ocniță și ...
... n’are ce să făcă cu ea, el ți-o lasă dar te lĂ©gă cu hipotecă de îÄ rămâi rob pe tĂ³tă viața și munceșci numaÄ pentru dînsul. Luând informațiunÄ, m’am încredințat, ca ceÄ treÄ tovarăși legaseră ast-fel pe toțÄ săteniÄ maÄ nevoiașÄ. Termenele de plată eraÅ puse în Ianuarie pentru-ca până pe timpul secerișuluÄ creditoriÄ să pĂ³tă avea titlul executoriÅ, și eÄ nu ținĂ©u să fie achitațÄ în banÄ, ci Ă³meni generoșÄ, se mulțumĂ©u și cu producte, ba chiar și cu z ile de lucru. Cine avea dar fie la viÄ, fie la săpatul porumbuluÄ, fie la seceriș nevoia de brațe se adresa la Steinbach ... Galiția orÄ în Bucovina. NicÄ odată! E cestiune de iubire de Ă³menÄ să le-o spunem Evreilor acĂ©sta în fiecare z i pentru ca să nu-și facă ilusiunÄ deșerte. In mijlocul nostru nu vor putea nicÄ odată să trăiască cum trăiesc în Ungaria, îm Galiția orÄ în Bucovina, și trebue să-șÄ dee silința de a fi Ă³meni cinstițÄ și muncitorÄ
George Coșbuc - Voichița lui Ștefan
... George Coşbuc - Voichiţa lui Ştefan Voichița lui Ștefan de George Coșbuc Doamna lângă Ștefan vine, Blândă-n vorbe și-n purtat: Doamne, iar ești supărat! Sunt, Voichiță, pentru tine! Zăpăcită doamna sta Și-nflorită de rușine: Ce-am făcut, măria-ta? Tu?... Nimic! Și vodă strânge Mâna doamnei, gânditor. Șerpii-și au culcușul lor... Ah, Voichițo, cum aș plânge! Rău ca Radu nimeni nu-i: Uite-n pumni așa aș frânge Gât de lup cum e al lui! Doamna i-a pătruns cuvântul, Până-n suflet i-a pătruns. El tăcea, ea n-a răspuns ... avea pe soț în gând Ea se pomenea deodată Pe părinte blestemând. Ah, de-ar fi un zid de-aramă Între dânșii, până-n nori! Și prin plâns adeseori Îi părea că ei o cheamă Să-i împace! Ea, dar cum? Pe ea cine-o bagă-n seamă? Prutul să-l oprești din drum! Și-ntr-o zi, sătui de sânge, Iată-i, moldovenii vin, Sufletul, de milă plin, Al Voichiței cum se frânge: Pentru soțul ei dorit Râde veselă, și plânge Pentru-un tată biruit. Ea cu pași grăbiți pornește Să-
Mihai Eminescu - A fost odat-un cântăreț
... Eminescu - A fost odat-un cântăreţ A fost odat-un cântăreț de Mihai Eminescu A fost odat-un cântăreț, Frumos și simțitor. Cântat-a-ntr-un castel măreț La masa regelui. Frumoasă fată el avea, Cum nu s-a pomenit, Cu ochi albaștri râzători, Cu părul aurit. Și cântărețul o iubi Și sara prin grădini Când luna tainic străluci I-o spuse tremurând. Ea-l ascultă și-i zise-atunci Cu glasul apăsat: Â În veci nu pot să fiu a ta, De n-ăi fi împărat. Și el s-a dus ș-a răscolit Popoare, țări întregi, Sfărmat-a antice cetăți, Zdrobit-au mândri regi Și ... l aibă împărat. Unii d-iubire-l ascultau, Alții de frică iar. Atunci s-a dus colo, colo, La cel castel măreț, Unde ca luna-i străluci Amoru-adânc și drag. Dar vai! când intră-n salele Mărețe, nalte, reci, Pe-un sarcofag întins văzu Copila ce-a iubit. Ca ceara palidă era Și, moale, părul blond Sta resfirat, amestecat Cu aurul vergin. Și preoți tainic murmurau Adânce rugăciuni Și clopote se auzeau Vuind încet și
... Ioan Slavici - Popa Tanda Popa Tanda de Ioan Slavici 1874 I Ierte-l Dumnezeu pe dascălul Pintilie! Era cântăreț vestit. Și murăturile foarte îi plăceau. Mai ales dacă era cam răgușit, le bea cu gălbenuș de ou și i se dregea organul, încât răsunau ferestrele când cânta Mântuiește, Doamne, norodul tău ! Era dascăl în Butucani, bun sat și mare, oameni cu stare și socoteală, pomeni și ospețe de bogat. Iară copii n-avea dascălul Pintilie decât doi: o fată, pe care a măritat-o după Petrea Țapului, și pe Trandafir, părintele Trandafir, popa din Sărăceni. Pe părintele Trandafir să-l țină Dumnezeu! Este om bun; a învățat multă carte și cântă mai frumos decât chiar și răposatul tatăl său, Dumnezeu să-l ierte! și totdeauna vorbește drept și cumpănit, ca și când ar citi din carte. Și harnic și grijitor om este părintele Trandafir. Adună din multe și face din nimica ceva. Strânge, drege și culege, ca să aibă pentru sine și pentru alții. Mult s-a ostenit părintele Trandafir în tinerețea lui. Școlile cele mari nu se fac numai iac-așa, mergând și venind. Omul sărac și mai are, și mai rabdă. Iară cu ...
Ion Luca Caragiale - Situațiunea Europei
... de mirat, că Europa, aderând fără rezervă la noua noastră școală diplomatică, a aplaudat cu mulțumire ferma atitudine politică luată de redacția noastră, cum și stilul hazliu și popular al guvernului din Madrid - (și între noi rămâne vorba, sperăm că și noi pe viitor, atât guvernul Claponului cât și redacția Spaniei vor fi onorați cu aceeași încredere, ca și până acum, de către înalta nobilime și onor. public bucureștean). Afară de aceste două evenimente ale săptămânii, pe care le relatarăm foarte deslușit cititorilor, avem a înregistra între faptele, deși ... se va putea împăca cu ideile noastre politica egoistică a companiei engleze de tramvai, căreia dela un cârd de vreme birjarii muscali, neutri ca și Claponul, îi fac strașnică concurență; - țineam însă a nu răspunde decât fiind provocați d'a-dreptul. Acum că am limpezit o ... această privință. Am uitat însă a spune, că mult regretatul Abdul-Kerim a fost înlocuit la comanda bașabuzucilor, cu un fin și rubedenie de departe al Sultanului, anume beiul Hagi-Caimac. Să-i fie de bine, și la mai mari ! Atâta pagubă !!... Astfel s'a dus și
... declara un om mare prigonit? De n-ar fi pilda cam primejdioasă, eu n-aș avea alta decât a râde de aceste împrejurări... și dacă nu mi-ar lipsi cărțile, de n-aș fi pus la popreală, dacă aș avea cu mine straie și rufe, în sfârșit, dacă nu mi-ar fi așa de urât și aș mai putea să văd câteodată vreo figură cunoscută, apoi, zău, nu știu de n-aș fi aici tot așa de bine, ca și în Iași... Neavând ce să fac, îmi frământ capul cu gânduri de tot felul; printre toate aceste cugetări, roșii, verzi și împestrițate, punctul meu de plecare, călătoria și sosirea mea aici mi se ivesc ca niște visuri; spre a le risipi și a putea dormi, trag la tutun, nu ca un turc, ci ca patru... căci, negreșit, în starea mea de exilat, omul are drept de a-și cheltui puterile în fumuri. Când însă nici fumul, nici ciubucul nu pot să-mi mai aline urâtul, atunci cat pe fereastră și ochii mei se ațintesc pe o bisericuță umilită, care de două sute de ani, de când e înălțată, a văzut multe ...
Ion Heliade Rădulescu - Prolog la serbarea numelui preaînălțatului nostru domn Alexandru D. Ghica 18
... să răsaie soarele și să apuie întru a sa slavă; și m-am uitat înapoi și am văzut veacurile de la zidirea lumii ca ziua de ieri !!? Universul întreg, pământ, stele și toate planetele se văd supuse la a mea dărăpănare, și însăși lumina acestui soare se va stinge înaintea trecerii mele. Numele numai și slava făcătorilor de bine ai omenirii sunt neatinse de mâna-mi atotdărăpănătoare; în sânul meu le port, și vecinice ca mine vor rămânea în toate veacurile. În registrul veacurilor și al meu sunt trecute până la una faptele tuturor muritorilor, de la monarh și până la rob, și îl voi deschide odată de față a toată lumea și a stăpânului ei. Sunt un geniu trimis să zbor asupra universului, spre a se folosi de mine numai până sunt de ... și închinare pentru binele supușilor lor, pe atât mi-au fost de scumpe și noroadele care, supuse legilor, au știut a prețui dorul și ostenelile oblăduitorilor lor, a-i iubi și a-și ...