Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru NU DE MULT
Rezultatele 951 - 960 din aproximativ 1381 pentru NU DE MULT.
Alexei Mateevici - Hristos la Martha și Maria
... Alexei Mateevici - Hristos la Martha şi Maria Cu-ncetul asfințea frumoasa zi de vară, Când au intrat Hristos în satul cunoscut. Răcoarea se lăsa, și umbrele de seară Albastre, în ograda Marthei au căzut. Și prin văzduh cântarea, ciripitul Au încetat, când a grăi au prins, De parcă asculta și însuși asfințitul Învățături cerești, în focul lui aprins... Nespus de-nsuflețit era Învățătorul Și plin de adevăr era al Lui cuvânt; Maria nu putea de la Mântuitorul Să-și ieie ochii ei, pe Dânsul ascultând, Și inima-i ardea de dragostea cea sfântă, Și alte lumi mărețe-i deschidea, Privirea Lui cea iertătoare, blândă, Ce dragostea în inimi aprindea. Iar Martha, ce gândea la lucruri ... A zis, apropiindu-se de Învățător: ,,Trimite-mi soră-mea, să-mi fie de-ajutor". Dar a răspuns Hristos: ,,Tu, Marthă, te grijești De multe, dar Maria de asta e departe, Ea una și-a ales, dar cea mai bună parte Îi este partea ei cea mai de trebuință, Cu dânsa nu
... Veronica Micle - Am plecat... Am plecat... de Veronica Micle Am plecat făr' de căință Și m-am dus fără de dor, Ca să uit a ta ființă, Ca să uit al tău amor. Și plecând m-am dus în lume Numa-n voia ...
Vasile Alecsandri - Hora (Alecsandri)
... Vasile Alecsandri - Hora (Alecsandri) Hora de Vasile Alecsandri Iată! hora se pornește Sub stejar, la rădăcină. Iată! hora se-nvârtește... Vină, puico, vină. Lângă mine vin, drăguță, Să te pot strânge ... cu giubea lungă! Din arcuș trage mai tare, Căci în gard am un par mare Și mulți bani în pungă! Tot așa pân-în deseară! Mult frumoasă-mi e puicuța, Ca o zi de primăvară, Maria, Măriuța! Tot așa, tot voinicește! Nu mă dați, măi, de rușine, Căci gurița ce-mi zâmbește Vâră dracu-n mine. Mi-am pus flori la pălărie, Mi-am pus flori, mi-am pus mărgele, Să ... mândrie Puicuța la ele. Am cămașă cu altiță, Tot de fir și de mătasă, Am pe spate-o durduliță... De nime nu-mi pasă! Nici de vornic, nici de dracul, Nici de vrajă ciocoiască, Nici de turc, nici de cazacul... Țara să trăiască! Bateți toți într-o lovire Să vuiască-n fund pământul; Lumea-ntreagă să se mire, Și Dumnezeu sfântul! Sunt sătul de ... Și să mor în joc cu tine, Mario, Măriuță! Note [1] Hora este chiar jocul cel vechi al romanilor și care era cunoscut sub numele ...
Ion Creangă - Fata babei și fata moșneagului
... griji foarte bine. Apoi o lăsă acolo și-și căută de drum, mulțumită fiind în suflet că a putut săvârși o faptă bună. Nu merse ea tocmai mult, și numai iaca ce vede un păr frumos și înflorit, dar plin de omizi în toate părțile. Părul, cum vede pe fată, zice: — Fată frumoasă și harnică, grijește-mă și curăță-mă de omizi, că ți-oi prinde și eu bine vrodată! Fata, harnică cum era, curăță părul de uscături și de omizi cu mare îngrijire și apoi se tot duce înainte să-și caute stăpân. Și, mergând ea mai departe, numai iaca ce vede o fântână ... lacrimi și inima de bucurie. Fata atunci scoate salba și paharele cele de argint și le dă tătâne-său; apoi deschizând lada împreună, nenumărate herghelii de cai, cirezi de vite și turme de oi ies din ea, încât moșneagul pe loc a întinerit, văzând atâtea bogății! Iară baba a rămas opărită și nu știa ce să facă de ciudă. Fata babei atunci și-a luat inima-n dinți și a zis: — Las', mamă, că ...
Grigore Alexandrescu - Adio. La Târgoviște
... orice mărire nemicnicită piere! A noastră, a Palmirei și-a Romei a trecut. Și pe țărâna-aceea, de care-odinioară Se spăimântau tiranii, de frică tremurând, Al nopții tâlhar vine și păsări cobe zboară, Pe monumente trece păstorul șuierând. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Mă scol, mă mut de-aicea; duc pasurile mele, Ce pipăiesc cărarea, în fundul unui crâng. Și las aste morminte cu suvenire grele, Pe care nu am lacrimi destule ca să plâng. Aicea am speranță să aflu mulțumire; Eu voi să aud unda și cerul să-l privesc, Să văd a ... maicii mele, născut în griji, necazuri, Restriștea mi-a fost leagăn, cu lacrimi m-am hrănit, Ca ale mării repezi și groaznice talazuri, De vântul relei soarte spre stânci am fost gonit. Acuma pretutindeni întorc a mea vedere, Dar ochii-mi mulțumire deloc nu întâlnesc, Căci nimenea nu simte cumplita mea durere, Și oamenii pe mine trecând mă ocolesc. Așa! așa! iubite, s-a dus scumpul meu bine; Văzând că nu ... îngheață Și nici o floare n-află sărmanul călător. Dar însă suvenirul ființelor iubite Va fi la al meu suflet etern înfățișat Ca frunzele aduse ...
Vasile Alecsandri - Extract din istoria misiilor mele politice
... biet țăran de la Dunăre, aveam a mă găsi în contact cu capacitățile cele mai recunoscute din Europa! cu oamenii cei mai însemnați!... Nu dar fără griji mă întrebam de voi putea să mă ridic și să mă susțin la înălțimea misiei mele?... însă găseam o îmbărbătare în tainica și deplina convingere ce aveam de ... filologic asupra Principatelor noastre, fii încredinț at că e scris de Ruscalla. Noi, românii, îi suntem mult datori și s-ar cuveni să-l recunoaștem de cetățean român, fiind el nu numai unul din cei mai fierbinți patrioți ai Italiei, dar și unul din cei mai devotați patrioți ai României. După o lungă și interesantă conversație ... încărcat de hârtii, expediind ordine și telegrame în toate unghiurile Italiei. Cine nu cunoaște astăzi numele acestui om mare, acestui ministru care prin talentele sale de administrator, prin tactul său politic, prin energia sa înțeleaptă, prin cunoștințele sale întinse, prin știința cumpănirii intereselor Italiei cu ale Europei, a reușit ... energic ca contele de Cavour, observai, ce nu poate îndeplini o nație inteligentă ca nația italiană!“ Contele zâmbi și-mi adresă o mulțime
Petre Ispirescu - Țugulea, fiul unchiașului și al mătușei
... zână așa de frumoasă și de blândă, cum nu mai văzuse el în viața lui așa ființă. Și se făcea că-l întreabă, zicându-i: - De ce te căinești băiețele și te amărăști? - Cum nu m-aș căina și nu m-aș amârî, zână a frumusețelor, se făcea că zise el, iată sunt olog, și din această pricină am ajuns de batjocura tutulor băieților din sat. - Lasă, dragul meu, nu mai plânge, că ei nu știu ce fac, se făcea că mai zise zâna. Tu ai să te tămăduiești și o să ajungi împărat. - Nu-mi trebuie mie împărăție. Eu aș fi bun bucuros, numai să pot umbla. Dară asta n-o să se poată, căci, uite, parcă n-am ... o să se poată, se făcea că adaose zâna cu vorbă apăsată. Tu ai avut vine; dară ți le-a luat Zmeoaica pământului de când erai mic. Ține chimirașul ăsta. Când vei fi încins cu el, ce vei voi, te faci, dacă t-ei da de trei ori peste cap. Silește-te deÂți ia vinele de la zmeoaică. Luă chimirașul; dară când ridică ochii și voi s-o întrebe cine era ea, de are milă ...
... Mihai Eminescu - Din Odiseea Din Odiseea de Mihai Eminescu Spune-ne, muză divină, de mult iscusitul bărbat, ce Lung rătăci după ce-au dărâmat Troada cea sfântă. Multe cetăți de oameni văzu și datini deprinse, Multe-n inima lui supărări pe mare avut-au, Chibzuind pentru sufletul lui, alor săi înturnare. Dar pe tovarăși el ... ei gătiră pieirea prin fărădelege, Căci, nebuni, ei boii-au tăiet luminosului fiu al Lui Hyperion, încât le luă a-ntoarcerii ziuă Â De-aste vorbește-ne asemeni puțin a Cronidului fiică. Toți ceilalți precât de pieire-au scăpat, pre acasă Ei erau, mântuiți de războaie și de apele mării. Numai pre el, doritul de patrie și de soție Nimfa măreață-l oprea, minunata zână Calipso-n Peștera cea boltită, râvnind de bărbat ca să-l aibă. În rotitoarea plinire de vremuri trecut-au un an azi, De când zeii-ntoarcerea-n țară îi rânduise În Itaca și tot de nevoie el mântuit nu-i La iubiții lui. Toți zeii-l plâng. Poseidaon Singur ține mânie într-una el lui Odisseus, Celui de-o samă cu zeii, nainte de
Ion Luca Caragiale - Congresul Cooperativ Român
... Zgomotul se potolește.) D. PREȘEDINTE : Urmați, frate cooperator... O VOCE : Degeaba! acuma i s-a stricat gustul! ALTA : Să-l dreagă! D. IORDACHE : Nu mai! Dar cu principiile dv. o să vă frigeți prost de tot! D. BASILESCU , tipograf, atacând chestia cu multă ardoare, culege aplauze de deosebite caractere, care de ilaritate, care de entuziasm; în fine face o frumoasă impresiune. D. FRANKE , croitor, o ia cu francheță p-alt ton. Se vede aci stofă de orator. Discursul se potrivește perfect. Liber-schimbismul nu e de talia unei țări agricole: cu acest sistem ni s-ar croi o soartă prea grea, care ne-ar strânge rău în spete; pardessus le marche ... să stoarcă ultimele picături din forțele țării, până când într-o bună dimineață să ne pomenim hap! că ne înghite străinul! Ei! și pe urmă nu mai e leac. (Aplauze repetate.) D. PRAGER IULIUS , blănar, ține un discurs cu totul hors de saison [4] ; d-sa se-ncurcă în citate de proverbe uzate: lupul părul își schimbă, dar năravul ba; asta-i altă căciulă! de ...
Alecu Donici - Norocul în vizită
... Alecu Donici - Norocul în vizită Norocul în vizită de Alecu Donici Când norocul schimbă pasul N-aduc ani ce-aduce ceasul N. N. Norocul pururea de toți e blestemat Că cine boierii nu are, Sau cel ce nu-i destul bogat, Toți, de la mic și pân' la mare Găsesc norocul vinovat. Când dimpotrivă el, ca orbul rătăcit, În lume nicăiuri nu stă statornicit; Ci umblă-n vizite, atât la împărați, Precum la negustori, la domni și la magnați, Și poate mâni va fi în bordeiașul meu ... trebuie să fii tu singur lucrător, Să iai aminte bine Și vreamea să nu pierzi Când de prilejul bun favorisit te vezi; Căci el ades nu vine. Iar dacă n-ai știut atunci să folosești, Apoi fără cuvânt norocul ocărăști. În margine de târg era o casă mică, Trei frați în ea trăia, ce nu sporea-n nimică, La orice se-ncerca, lor le mergea pe dos Și-adese blestema norocul ticălos. Pătruns de-a lor strigare, Norocul hotărî curând să-i viziteze Și la căsuța lor o vară să văreze. O vară de noroc! Cui șagă i se pare?
Ion Heliade Rădulescu - Bată-te Dumnezeu!
... pe Ioniță băiatul îl cheamă diavolul de buzat ; pe Măriuța fata, împelițata ; pe Călin bucătarul, baraonul de râtan ș.c.l. Coconița Drăgana știe bine să vază de casă, este și econoamă bună. Pe scară mai nu e niciodată măturat, ca să nu se tocească treptele; în pridvor, în sală lipsesc câteva cărămizi de când trăia răposatul socrul coconiței. Casele dumneaei sunt o pereche de case, cum am zice o odaie în dreapta și alta în stânga, sau două d-o parte și două de alta, sau mai știu și eu cum; destul că v-am spus că sunt o pereche de case. Nu cereți și dumneavoastră socoteala de toate până într-una. Când era copilă, dumneaei pomenise la părinți masă rotundă pusă în pat; de la o vreme însă încoace masa e la modă să fie în mijlocul casei, sau rotundă, sau în patru colțuri. La masă, pentru economie, acoperișul ... când schimbă talerele are un talâm minunat, aruncă tot după ușă, unde așteaptă pisica și cățelul, învârtește otrepul o dată pe taler, ți-l face de sticlește și pe urmă iar ți-l pune pe masă, ca să-ți facă poftă de mâncare. Ce e drept ...