Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ��N��L��ARE
Rezultatele 961 - 970 din aproximativ 2099 pentru ��N��L��ARE.
... nici nu se mai cunoaște; Re-nvie visătorul; obrajii reci s-aprind; Din ce în ce mai teafăr el simte că renaște. Ea însă, ea-l răsfață zâmbind alintător, Cu vicleșug se-ntoarce încet și-ncetișor L-acoperă cu vălul cel alb, de diamante... Într-un palat feeric, cu ziduri de cleștar, Se vede cavalerul, orbit de-așa splendoare: Uimit se uită ... uită iar, Tot aruncând în preajmă-i priviri ne-ncrezătoare. Dar nimfa-l ține totuși îmbrățișat cu drag El — mire, ea — mireasă, și-n jurul lor, șirag Din țiteră țin hangul și cântă mândre zâne... Din țiteră țin hangul și cântă răpitor, Și, stând să-nceapă danțul, ridică-n ... înnebunit de-amor. Mai pătimaș își strânge la piept acum odorul. Atunci, fără de veste, luminile dispar, Și iarăși cavalerul tăcut și solitar, Se pomenește-n
Grigore Alexandrescu - Elefantul
... domnul Elefant, cu nasul învîrtit, Puternic îndestul, dar însă necioplit, Și de cap tare, gros, cît vreți să socotiți. Însă ca să puteți să vi-l închipuiți, Mă grăbesc să vă spui O judecată-a lui. Noul stăpînitor, Cît s-a orînduit, Puse-n slujbă pe boi, Iar lupu mîncător Se făcu favorit Și ministru la oi. Vă las să judecați, Cîți miei fură mîncați, Și cîte oi slutite ... cumplite! În zadar fac strigare Oile-mpovărate, Chip nu e de scăpare, Și plîngeri necurmate Ce vin de pe la turme Răul nu pot să-l curme. Lupul dar își urmează A sa nelegiuire, Căci de ce se lucrează Craiul n-are de știre; Ba cîte lupul spune Le ia toate de bune. A! cînd o să ne vie O zi de bucurie, Zi ... citească, Se-nfățișă smerit și-ncepu să vorbească: „Ne rugăm să ne-ascultați, craiule strălucit! Și să întorci spre noi mila măriei-tale. Starea-n care ne-aflăm e vrednică de jale, Pentru că domnu lup, ministru ce ne-ai dat, În loc a ne păzi, de tot ...
Ion Luca Caragiale - Slăbiciune
... uită? Ei! la ce! la muscali... După multă dezbatere interioară, își alege unul foarte maladeț, îmbrăcat în catifea albastră, cu brâu pembè, cu doi trotteurs[l] negri, ce mănâncă jeratic... Picior peste picior și: — Paidiom, gaspadin! Unde?... Asta e! N-o să meargă omul cu muscalul să mănânce rahat la cișmeaua lui Cantacuzino de la Filaret... La Șosea! unde merge toată lumea bună. Dar o ... funcționari, onest în toată puterea cuvântului: să-i dai fără teamă sute și mii pe mână... — Atunci, joacă și câștigă... — În viața lui n-a pus mâna pe o carte de joc; din contra, jucătorii îi inspiră adâncă aversiune. — Atunci... cum e tânăr, bine făcut și ... se lung după trăsura în care, sub umbreluța azurie, se vede sclipind părul cel blond și ceafa cu puf de piersică... (Ați observat, desigur, că-n anul ăsta se poartă foarte mult blondul.) — D-ta zâmbești, zice economistul sever. Dumitale îți place asta; aprobi luxul acesta nebunesc, din care are ... faliment, domnule! — Te rog, domnule, zic eu... — Daca dindărătul acestui lux (mă întrerupe un moralist), ne-ar pândi numai ruina materială, falimentul, încă ...
Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la sfinții și întocma cu apostolii împăraț Constandin și Elen
... fac împărați și-i încunună cu cunună de aur și cu pietri scumpe, iar pre marele Constandin, pentru bunătatea și curățeniia inimii sale însuș Dumnezeu l-au ales din limbi, ca pre Pavel din jidovi și l-au chiemat, cu glas ceresc, la vredniciia împărăției și l-au încununat cu cununa darului celui de sus, cu arma bunavoirii, după cum zice David; și alta, că peste noapte i s-au arătat în ... căci iaste de Dumnezeu încununat; urmează drept acĂ©ia, să fie și mare. Și cum să nu fie mare unul ca acela, pre carele Dumnezeu l-au încununat? Iar nu zic pentru aceasta că iaste mare, ci numai pre cum scrie Evsevie, că lumea l-au numit pre sfântul Constandin mare împărat, nu atâta pentru biruințele cĂ©le mari ce au făcut la războae, cât pentru marile faceri de bine ... treilea nume din tituluș iaste: pentru ce să numĂ©ște sfântul Constandin întocma cu apostolii? Că el, să încunjure cetăț, orașă și sate, ca apostolii, n-au încunjurat; nici au umblat să propovăduiască numele lui Hristos și credința, ca dânșii; să ostenească cu călătorie pe jos, să asude, să flămânzească și ...
Ion Luca Caragiale - Notițe risipite
... fiecare câțiva ani, și moravuri, și legi, și deprinderi, și costume, ca și unele spețe inferioare care leapădă la zăstimpuri pielea din vârful botului până-n sfârcul coadii. În târgul de vremi statornicit, micul debitant știe ce marfă caută, știe ce trebuie mușteriului cunoscut și credincios: ba îi merge chiar înaintea ... i trebuie căldură pe spinare și pe pântece, pielea lui e-nvățată cu de toate; el are nevoie de zorzoane poleite, să și le pună-n capul nețesălat; vânătorului îi trebuie un tomahawk, iar porcarului porumb pentru vitele de-acasă... Dar ia să nu bagi de seamă la vertiginosul mers al ... câteva luni modela busturi după natură. Poezie, muzică, pictură și sculptură — patru arte, cu un egal succes, ca Michel Angelo. Nu sunt un lingușitor; n-aș fi niciodată-n stare să acord aplauze unei producțiuni de artă dacă ea nu mi le poate smulge. Aplauzele nemeritate în conștiința noastră mi s-au părut totdeuna ... care nu întrebuimezi cuvinte în deșert. Ce înțelegi prin amator și ce prin artist? Încolțit astfel, a trebuit să mă execut; și fiindcă n ...
... luare-aminte a bărbaților din țară, Să-mi dedic a mele versuri la cucoane, bunăoară, Și dezgustul meu din suflet să-l împac prin a mea minte. - Dragul meu, cărarea asta s-a bătut de mai nainte; Noi avem în veacul nostru acel ... se-mparte cu frăție între doi și trei amanți. Ce? să-ngâni pe coardă dulce, că de voie te-ai adaos La cel cor ce-n operetă e condus de Menelaos? Azi adeseori femeia, ca și lumea, e o școală, Unde-nveți numai durere, înjosire și spoială; La aceste academii de ... mai gândești la anii când visam la academii, Ascultând pe vechii dascăli cârpocind la haina vremii, Ale clipelor cadavre din volume stând s-adune Și-n a lucrurilor peteci căutând înțelepciune? Cu murmurele lor blânde, un izvor de horum-horum Câștigând cu clipoceală nervum rerum gerendarum ; Cu evlavie adâncă ... cutie, scoate lumile din chaos Și cum neagra vecinicie ne-o întinde și ne-nvață Că epocile se-nșiră ca mărgelele pe ață. Atunci lumea-n căpățână se-nvârtea ca o morișcă De simțeam, ca Galilei, că comedia se mișcă. - Amețiți de limbe moarte, de planeți, de colbul școlii, Confundam pe ...
Mihai Eminescu - Scrisoarea II
... luare-aminte a bărbaților din țară, Să-mi dedic a mele versuri la cucoane, bunăoară, Și dezgustul meu din suflet să-l împac prin a mea minte. — Dragul meu, cărarea asta s-a bătut de mai nainte; Noi avem în veacul nostru ... se-mparte cu frăție între doi și trei amanți. Ce? să-ngîni pe coardă dulce, că de voie te-ai adaos La cel cor ce-n operetă e condus de Menelaos? Azi adeseori femeia, ca și lumea, e o școala, Unde-nveți numai durere, înjosire și spoială; La aceste academii de ... mai gîndești la anii cînd visam în academii, Ascultînd pe vechii dascăli cîrpocind la haina vremii, Ale clipelor cadavre din volume stînd s-adune Și-n a lucrurilor peteci căutînd înțelepciune? Cu murmurele lor blînde, un izvor de horum - harum Cîștigînd cu clipoceală nervum rerum gerendarum; Cu evlavie adîncă ... cutie, scoate lumile din chaos Și cum neagra vecinicie ne-o întinde și ne-nvață Că epocele se-nșiră ca mărgelele pe ață. Atunci lumea-n căpățînă se-nvîrtea ca o morișcă, De simțeam, ca Galilei, că comedia se mișcă. — Amețiți de limbe moarte, de planeți, de colbul școlii, Confundam ...
Ion Heliade Rădulescu - Coconul Drăgan
... bot și-i lua din pungă tot; sau, dacă nu vrea hoțul de român să-i dea, atunci... atunci târnuit, scuturat, cu părul vâlvoi ți-l băga (după limba dumnealui) la obedeală, îi da fum de ardei, și lasă-l în pace apoi... De când am scăpat de acele vremi afurisite, după care suspină toți Drăganii din țară, coconul Drăgan se făcu un patriot grozav ... ca un cotoi în cenușă, ardică capul și zice junelui să îndrepteze vorbele organic și politic și să puie organicesc, politicesc. — Ce ziceți, domnilor, n-am dreptate? — Ai dreptate, ziseră deodată amândoi dalcaucii. Atâta aștepta s-auză și coconul Drăgan, căci dumnealui are și bunătatea asta de a ... dumitale, cocoane Drăgane, de când ești în slujbă, zău, toată lumea îți zice lunatic; crede-ma, să te crează Dumnezeu, că pe nici un român n-am auzit să-ți zică lunaticesc . Domnii cei doi, iscusiți și literați, rămaseră cu gurile căscate; coconul Drăgan, la astfel de jucării de vorbe e ... nimic. Pe urmă, după ce va lua seama bine vorbei, atunci sa-l vedeți. Acum atât i se păru, că scriitorul e cam limbut, și-
Alexandru Vlahuță - Unde ni sunt visătorii%3F
... vrodată, Și străine de-o simțire mai înaltă, mai curată! Ce sunt brațele acestea slabe și tremurătoare? Ce-s acești copii de ceară fructe istovite-n floare?... Și în bocetul atâtor suflete descurajate, Când, bolnavi, suspină barzii pe-a lor lire discordate, Blestemând deșertul lumii ș-al vieții, în ... haos de priveliști, ce te-nșală, Sub imensa și eterna armonie generală?... Ești de-abia în pragul lumii. Ți-i așa de sprinten gândul. Câte n-ar ști el să prindă în viață aruncându-l! Câte frumuseți ascunse vi s-arată numai vouă, Fericiți poeți: natura, lumea pururea e nouă! Pe sub ochii tăi tablouri lunecă strălucitoare, Glasuri, și colori ... tale gânduri adormite, ca pe-o apă, Când atâtea adevăruri nerostite încă-ți scapă! Știu. Am fost și eu ca tine amăgit să cred că-n artă Pot să trec la nemurire cu revolta mea deșartă; Și cu lacrimi stoarse-n silă nu mi-aș mai aduce-aminte Am bocit și eu... nimicuri, ce-mi păreau pe-atuncea sfinte!... Dar când m-am uitat în juru ... că toți începătorii, de abia scăpați din școală, Ofiliți în floarea vârstei de-un dezgust molipsitor, Își zădărnicesc puterea, focul tinereții lor, Ca să legene- ...
... el, bietul suflet rătăcitor de acum ce nu-și mai afla hodină, își întindea aripele pe umărul celui legat de pămînt și îi răspundea chemîndu-l pe nume, ca pe un frate ce-i era : — Tudorachi ! Tudorachi ! Alungat parcă, numele acesta însă pe care-l învățase el, auzindu-l rostit de atîtea ori pe zi din gura cucoanei Adela, ca și din gura bătrînilor slujitori, de la un timp nu mai răsuna în casă ... obiceiurilor, nu se putea împăca cu noua stare de lucruri. Ce era omul acesta ce răsărise așa pe neașteptate în casă, cine era acel ce-l necăjea pe ascuns, aruncîndu-i priviri dușmănoase de asasin și încerca să-l drăgostească și îi spunea vorbe mîngîietoare față de ceilalți, de ce nu-l putea el iubi și nu simțea decît ură pentru el ?... Și fiind așa, somnul singur îl mai mîngîia. Stăruitor, subt pleoapa închisă, cu pliscul negru ... Beat și mulțumit de sine zîmbea parazitul, scoțîndu-și pieptul înainte, cu gesturi mari, ca și cum ar fi vrut să arate că tot ce-l înconjoară prin munca și stăruința lui a fost adunat; vorbea povestind tot soiul de întîmplări, în care cinstea, munca și străduința erau apoteozate ...
Vasile Alecsandri - Doina oltenească 4
... Vasile Alecsandri - Doina oltenească 4 În noaptea Sântei-Mării S-au vorbit vro trei copii S-apuce-n codrul de tei Să cerce de-s voinicei. Pe unu-l chema Ciocan Ș-avea-n mână-un buzdugan, Pe-al doilea Busuioc Și ținea potera-n loc. Iar eu mă numeam Mihai Și săream pe șapte cai De striga Craiova vai! Șapte ani am haiducit, Pe ciocoi am îngrozit, Dar pe ...