Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru AI SĂ

 Rezultatele 961 - 970 din aproximativ 1886 pentru AI SĂ.

George Coșbuc - Proclamarea independenței

... George Coşbuc - Proclamarea independenţei Proclamarea independenței de George Coșbuc Mare pentru noi e ziua, când tu, Mircea, la Rovine Ai strivit păgânătatea ce s-a prins de piept cu tine, Peste Dunăre-azvârlind-o, iar pe morții ei în iad! Mari au fost ... vântu-n unde, vine-ntruna Tot mai tare, iar în urmă cum se va stârni furtuna, Și porni-se-va potopul cel atoate-necător! Cine ne fie scutul într-o vreme-așa de-amară, Cui cerem ajutorul pentru neam și pentru țară, Și al cui vei fi prin veacuri, românescule popor? Și-a venit în urma noastră și ... clipă câte-un domn viteaz pe tron, Noi eram ca rândunica în brumar, o prad-a morții! În zadar gemu prin aer, ca schimbe pasul sorții, Spada lui Mihai Viteazul și-a cumplitului Ion. Dar virtuțile străbune nu s-au stins în voi cu totul Oceanul ... clopotele cântă la-nceputul primăverii Pe Christos mântuitorul ce se-nalță din mormânt! Iata ziua cea mai sfântă, cea mai mare dintre zile! Multă vreme-ai stat deoparte, duh străbun, ca și Ahile. Dar când ai sărit în luptă, fost-ai

 

Antim Ivireanul - Aceasta o am zis când m-am făcut mitropolit

... un neam, la jidovi, carii lăcuia într-o parte a pământului, în Iudeia. Dară de vrĂ©me ce Dumnezeu va pre toți oamenii -i mântuiască și la cunoștința adevărului vie, căci aceasta iaste mare sĂ©te la Dumnezeu a pofti și a iubi se mântuiască oamenii, pentru aceasta nu odihniia Dumnezeu fie numai la jidovi buna-credință și cĂ©lelalte limbi fie lipsite de darul lui. Pentru aceasta au vrut răsară lumina dumnezeirii lui în toată lumea: și viind împlinirea vremii, după cum zice fericitul Pavel, vrut-au Dumnezeu vie Fiiul lui, se nască din muiare, se facă supt lĂ©ge, ca pre cei de supt lĂ©ge -i răscumpere; s-au făcut om din Născătoarea de Dumnezeu și pururea fecioară Mariia, au petrecut în lume împreună cu oamenii și vrând tragă limbile la cunoștința dumnezeirii lui și -i învĂ©țe lucruri preaslăvite și poruncă noao și viiață cerească, cerca afle slugi acestor porunci; și n-au căutat cetăț, nu s-au uitat la mulțime de oameni, nu s-au socotit slujba împăraților, s-au ...

 

Constantin Stamati - Gafița blestemată de părinți

... multă alergare, Când am găsit ticăloasa în al său mândru palat, I-am cerut câteva ore -mi dea măcar ascultare, Gândind s-o fac -nțeleagă c-au făcut mare păcat; Având speranță că poate voi deștepta fapta bună, Ce din frageda sa vârstă învățase de la noi. Ah, dar ... ce mă alungă de-acum nu este a mea. O, Doamne, tu-i răsplătește cu a ta dreaptă urgie Ca însumi văd cu ochii că cumplit i-ai răsplătit, Osândești-o făr’ de milă, umilește-i sumeția, Ca s-ajungă cerșetoare la mine pâine cerând. Ușa mea, ce totdeauna săracilor primitoare, Ei numai ... bordeieș trist, Iese, și se poticnește de o tristă arătare, De-o femeie jos căzută lângă pragul troienit... "Dar se poate, el strigară, nemernică, ticăloasă, te găsesc aici moartă și nu-mi cei ajutor!? Au inima ta-nghețată nu ți-au spus că a mea casă Primește și hrănește vie orice călător?" Deci ... păcate!... O, milă! o, dragă tată! demnă sunt eu de iertat? Demnă sunt de îndurare? vrednică-s de-a voastră milă? Când eu

 

Ion Luca Caragiale - Greu, de azi pe mâine... sau unchiul și nepotul

... juvenile... fiindcă așa sunt toți tinerii din ziua de azi... își închipuiesc că-n fața unei diplome, cu care vin de pe băncile școalei, are le cază toată lumea-n genunchi și -i urce-n cap... Asta nu merge!... Un tânăr trebuie fie modest... În fine, deocamdată nu sunt locuri... Mai e vreme... e tânăr, poate mai aibă răbdare... om mai vedea... ne mai gândim... „A! zic eu în gândul meu... atunci, partida nu-i pierdută!..." Și, prezentându-mi umărul mi-l bată cu bunăvoință protectoare, am salutat cuviincios pe ilustrul meu, și imediat m-am dus drept la nepotu-său. — Tânărule — i ... juvenile... căci așa sunteți toți tinerii din ziua de astăzi... vă-nchipuiți că-n fața unei diplome, cu care veniți de pe băncile școalei, are vă cază toată lumea-n genunchi și vă urce în cap... Asta nu merge !... Un tânăr trebuie fie, cum zic?... modest... — A! zice tânărul; am înțeles... Da! dumnealui, fiindcă dispune de putere și este unchiul meu, ar voi

 

Victor Lazăr - Răsboiul pentru întregirea neamului românesc (1916 - 1919)

... strâns cu nobilii unguri și cu reprezentanții Săcuilor – tovărășie numită Uniunea celor trei națiuni , a nobililor, Săcuilor și Sașilor – au început răpească pe seama lor tot mai mult din Pământul regesc cum se numiĂ  teritorul, pe care li s'a îngăduit se așeze. Apoi au oprit pe Români mai voteze la alegerea juzilor regești, cari erau căpeteniile scaunelor (județelor), i-au silit deie a zecea parte (dijmă) din bucate și vin preoților săsești. Românilor le erau oprite meseriile, ca nu facă concurență meseriașilor sași. Rășinărenii erau siliți -și vândă lâna postăvarilor din Cisnădie, ca nu facă postavuri și alte țăsături de lână pentru vânzare. Românului nu-i era iertat facă un car întreg, ci numai cârpituri la car. Când se înmulțeau Românii prea tare într'o comună, în care erau și Sași, veniĂ  poruncă ... săsești dea foc caselor românești și pe Români -i alunge. În Săliștea Sibiului au încercat cu armata -i silească pe bătrânii satului iscălească un document, prin care Românii de acolo

 

Ion Luca Caragiale - Din carnetul unui vechi sufleur

... balcon . Vine actul al patrulea ; replica se apropie . Raluca dă cutia cu pudră și oglinjoara în mâna madmazelei și-i zice foarte severă : — Madmazelo, faci bunătate vii după mine: nu te dezlipești de-aci, ai înțeles? daca nu vrei te scarmăn! Replica a sosit. Strigăte fioroase se aud sub balconul palatului regal. Regina se arată încruntată de spaimă în scenă. Cum intră ... hohot colosal și se pornește s-aplaude cu mâinile, cu picioarele, cu bastoanele — se zguduia policandrul. Regina își pierde cumpătul. Întîi nu știe ce crează, ea, atât de obijnuită captiveze și stăpânească publicul cu glasul ei frumos, cu ținuta și gesturile ei nobile. Apoi îi trece prin gând că este o cabală, pentru care trebuie ... crescând: nu e chip mai stea în scenă. Tremurând din toate fibrele, cu sufletul în prada unei senzații mortale, face la dreapta-mprejur ca fugă... Când se întoarce scape de privirile amețitoare a sutelor de chipuri strâmbe de râs, de cine dă cu ochii?... De madmazela... Madmazela era la spate, cu ... piciorul. Toată lumea scandalizată; grecul se reazimă de un felinar

 

Ioan Slavici - Scormon

... auzi câinele acest cuvânt, sări uite la picioarele ei, apoi se ridică cu labele pe ea și iarăși îi cuprinse picioarele, sări împrejur vesel, începu latre, scheaune și iarăși -i lingă mâinile. — Scormon! dragă Scormon! zise ea, plecându-se spre câine și netezindu-l. Cât e de slab, sărmanul! Unde e Pascu? La ... decât pe bietul acesta de câine, care piere de foame. La acest gând, Sanda privi împrejur. Scormon era tupilit la picioa- rele ei. Ea începu -l netezească. — Scormon! tu n-ai stăpân! Scoromon se ridică și-și puse labele pe genunchii ei, privindu-i în față. Sanda începu a-și face mustrări. De trei ... orișice. Ar fi dorit știe unde-i și ce face, și cum e, și ce gândește, ar fi dorit -l vadă și numai -l vadă. Scormon se ridică cu labele pe umerii ei. — Scormon! strigă ea înduioșată, apoi îi cuprinse capul și îl sărută, privind speriată împrejur ... acesteia. — Ce ți-e, fată? o întrebă mamă-sa îngrijată. — Nimic, mamă. — Ești galbenă ca ceara! — Nu știu! zise Sanda, mergând ...

 

Mihai Eminescu - Strigături (Mihai Eminescu)

... Eu pe pieptul tău culc capul Și mă uit la tine-n față, Ca copilul ce se uită L-ale maicii sale brațe. * Ca miresele îmble ori calce ca pe piuă. * Chiar sărac, de ai drăguță, Ai mulțimi de daraveri, Căci primești și dai simbrie În necazuri și plăceri. * Că amorul e zădarnic Nu vei ști numaidecât. Ci atunci numai, copile, Când ... la femei. * Căci la dragoste de cade Tare mult s-au îmblânzit. * Limba-n gură ți se moaie Pe când dragostea vorbește. * Ah, mai bine mă-nșele Chiar de zece ori amorul Decât nenșelat de dânsul Nici -l știu și -i duc dorul. * Mulți scăpare-am cu viața Din al dragostei război Cu dulceața-i nesfârșită, De nu ne-am lupta în noi? * Tolba dragoste ... Nu-i în stative țesută, Căci ușoară-i ca de neguri Și te miști ca și o ciută. * Pedepsit-au mâna inul Pânză fină ca țeasă, Cât tu pari a fi mai goală Căci ușoară-i ș-arătoasă. * Și albastre fine torturi ­ Străveziile mătăsuri ­ Cât cu ... ...

 

Mihai Eminescu - Sărmanul Dionis

... desfășura trecătoarele umbre prin spațiul neguros, asemenea zeilor întunecați din epopeile nordice... Dintr-o crâșmă deschisă s-auzea o vioară schingiuită. Metafizicul nostru se apropie se uite și razele pătrunseră prin ușă și-i loviră fața. Nu era un cap urât acela a lui Dionis. Fața era de ... false care țârliau nervos, iară împrejuru-i frământa pământul un ungur lung, cu picioarele goale băgate în papuci mari umpluți cu paie. Oricât de neplăcut fi fost spectacolul pentru simțul estetic al călătorului meu, el avu o influență salutară asupra eroului nostru care, trezit din fantaziile sale metafizice, băgă de ... așteaptă pe el?... Un copist avizat a se cultiva pe apucate, singur... și această libertate de alegere în elementele de cultură îl făcea citească numai ceea ce se potrivea cu predispunerea sa sufletească atât de visătoare. Lucruri mistice, subtilități metafizice îi atrăgeau cugetarea ca un magnet — e ... și flegmatică a cafenelei — asta era toată viața lui. Cine-ntreabă dacă și el are inimă, dacă și lui i-ar plăcea umble frumos îmbrăcat, cum sunt întrebați atâția copii — dacă și el ar dori — iubească? ...

 

Alecu Donici - Vulpea și bursucul

... mi-am stricat; Dar tot eu am căzut în groaznică urgie, Pe niște pâri nedovedite, Precum că luam mite. Tu singur martor ești, în adevăr spui: De m-ai văzut cumva, măcar cu vreun pui? — Nu, dragă cumătră; dar când ne întâlneam Eu cam ades vedeam: Că tu pe botișor Aveai și pufușor ... vine mai -l crezi Că abia din leafă se hrănește. Dar astăzi butcă, mâine cai, De unde oare-i vin? Și când ar vrea stai -i faci curată socoteală Pentru venit și cheltuială, N-ai

 

George Topîrceanu - În jurul unui divorț

... pe toată lumea care-o cunoștea, C-a luat-o numai cu ce-a fost pe ea... El putea desigur altfel se-nsoare, — Dar în loc -i fie recunoscătoare, -l respecte-n casă și -l menajeze, Dumneaei, din contra, ține dicteze ! Mișu nu e liber nici măcar un pas, Toată lumea vede că l-a dus de nas. Dar în schimb, firește, ea ... încântat. — Mă iertați — le zise — că v-am deranjat !... Puse-apoi paltonul peste geamantan Și venind cu-ncetul către Damian Care sta plece, zise: — "Bună seara. (Damian atuncea s-a făcut ca ceara.) Nu mai stați de vorbă? Poate că ți-e somn... Te ... certară furcă. Ea-l lua cu bine, nu-l scotea din "dragă", Socotind că astfel va putea s-o dreagă, Dar la urma urmei, ca -l deie gata, A-nceput facă, ea, pe supărata. Că odinioară l-a iubit un pic, Dar nu-l cunoscuse chiar așa mojic... Și-ntorcând o clipă capul ... ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>