Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru ȘTI CE ARE DE FĂCUT
Rezultatele 971 - 980 din aproximativ 1033 pentru ȘTI CE ARE DE FĂCUT.
Titu Maiorescu - Beția de cuvinte în "Revista Contimporană"
... a naturii omenești care se numește inteligență. În București a apărut la 1 martie al anului 1873 o gazetă lunară sub numele de Revista contimporană. Litere-Arte-Științe. Se spune că vro 20 sau 30, alții zic chiar 40 de redactori-colaboratori însuflețesc tinerețea acestei plăpânde ființe. Noi deocamdată ne îndeplinim datoria de a-i mulțumi pentru îmbelșugata culegere de exemple ce ne oferă în primele sale numere în folosul și spre ilustrarea tratatului de față asupra beției de cuvinte în toate fazele ei, și nu ne îndoim că, de va merge mai departe pe aceeași cale, va deveni una din cele mai importante întreprinderi pentru acest scop. În primele două numere ale Revistei contimporane ... în care, precum vom vedea mai jos, se află și alți scriitori principali ai Revistei contimporane, asemenea fenomene trebuiesc privite mai mult cu un fel de interes psihologic. Dl Sion, în urma acelei stări, pare uneori a pierde conștiința sigură despre ceea ce face, scrie când f[...]nțeles, când în contrazicere, când cu o violență de expresii nemotivată, de ...
Paul Zarifopol - Paradisul suspinelor
... că n-au a face. ...Cine sunt eu? întrebarea cobora ca într-un puț. Ciutura nu mai spărgea suprafața-oglindă, să se umple de ea ca înainte. Cine sunt eu, eu Darie, eu... și mă crispai cu deznădejde de silabele numelui deșert și care nu mai corespundea nici unei realități intime. Vrui să strig, dar îmi fu teamă de zgomot, teamă să aflu că glasul putea să nu fie al nimănui din clipa în care nu mai avea nici un sens să fie al meu. Este risipirea ființei, așa cum se face ea în vis și în singurătate. Și risipirea aceasta e poezie și e frumusețe. În această risipire, fatal, impresiile se ascut. Aceasta e logica acestei ... ne pregătim pentru plăceri și înțelegeri nouă. Artistul Vinea ne vorbește de dificultatea de a smulge și a închega în potriviri de cuvinte, în ciuda șerpilor sintaxei, fermecați cu degete și descântece de maestru. Și scrisul său echivalează strălucit delicatețea conștiinței sale de artă. Desigur, cititorul a început, pe aici, să ia seama că nu analizez, nu rezum, nu transpun. Arta de ...
... a tuturor acelor tipuri vii, pe cari le-avem Și pe-a căror frunte pus-am mitologic diadem ; Văd cu ochii tot aceea, ce-a creat în zeci de veacuri Imaginațiunea noastră: văd înamorate lacuri, Văd câmpii cu ierbi de aur, stele văd, cari povestesc, Brazi cu gemet, văi cu lacrimi, flori, ce sub privire cresc, Văd zăbrele și prin neguri văd crâieștile palute!... Apoi parcă tot înaint, prin regiuni necunoscute Și prin lumi de-alegorie; pe cărări cu trandafiri Văd și-ntâmpin tot ce-n mituri a născut întipuiri. Văd pe-Aeleton, vestitul, văd palatul său de glajă, Recunosc pomul sub care Arghir a dormit ca strajă, Pre când a venit Elena cu porumbii după ea. Toți satirii ... ea-ngână vrun cântec, greu tresare prin fiori Cerul înflorit cu stele, câmpul înstelat cu flori, Ea-i născută-n faptul zilei și-n restimp de lună-nouă Și se culcă-n pat de aur și se scaldă-n râu de rouă Și-i copilă descântată cu trei roze-n bobocei, Pentru ca să-nnebunească lumile de ...
Constantin Negruzzi - Melancolie (Negruzzi)
... zilei ostenește tânjitoarele-mi vederi; Ochiul meu muiat în lacrimi află mai multe plăceri Când pe nori d-azur și aur căutând se obosește Lumina ce nu se vede, dar tot încă se simțește: Ziua astă care moare, noaptea care s-a întins, Umbra cea misterioasă ce pădurile-a încins, Dulcea paserei cântare ce treptat se micșurează, Trandafirul ce s-ascunde, râul care murmurează, Șesul, câmpii ce de umbră peste tot s-au învălit, Răcoreala ce răvarsă un văzduh îmbălsămit, Luna galeșă ce-ncepe să se nalțe cu trufie, Arătându-și printre neguri a sa frunte argintie, Linul zuzet ce din apă se rădică cu amor, A nemernicei bufnițe cântecul îngrozitor, Aduc multă alinare la a inimii durere, Și sub vălul ... crește. Te salut, locaș cucernic sărmanului muncitor, Care-a fost toată viața statului folositor! Te salut! pentru că traiu-i pururea în asuprire, De abia aice află o adâncă liniștire; Cu respect și duioșie mă închin astui mormânt... Patriot a fost acesta, de folos l-al său pământ. Nu un trântor ce ...
Ștefan Octavian Iosif - Hornarul
... Ştefan Octavian Iosif - Hornarul Hornarul de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Pe cerul alb se face-o pată, Apare și dispare iar, Și pata asta-ndoliată E-o siluetă de hornar ... Se pleacă omul de cărbune, Ținând în mână un odgon, Și-ntr-un ogeac nu știu ce spune Ca printr-un negru telefon. Din horn în horn își schimbă locul, La orice pas primejduit, Dar neschimbat îi e norocul ... Și-atunci cu ...
... Dimitrie Anghel - Hornarul Hornarul de Ștefan Octavian Iosif și Dimitrie Anghel Pe cerul alb se face-o pată, Apare și dispare iar, Și pata asta-ndoliată E-o siluetă de hornar ... Se pleacă omul de cărbune, Ținând în mână un odgon, Și-ntr-un ogeac nu știu ce spune Ca printr-un negru telefon. Din horn în horn își schimbă locul, La orice pas primejduit, Dar neschimbat îi e norocul ... Și-atunci cu ...
Constantin Negruzzi - Melodii irlandeze
... ei și spre a-i în turna suspinele ei. Eu nu te voi lăsa a tânji pe mlădița ta, sărmană singuratecă! De vreme ce surorile tale odihnesc, mergi de dormitează lângă ele. îți împrăștiu foile fiindu-mi milă de tine, pe pământul unde dorm tovărășițile tale din grădină, dezbrăcate de răcoreală și de parfumurile lor. O, de aș putea urma asfel de aproape dulcele vedenii de prietenie și amor, pe rând, precum ele trec din cercul magic și strălucitor a bucuriilor vieții. Când inimile credincioase nu mai saltă, când ... tale, farmecul ochilor tăi plutesc încă pe surfața ei și limpezesc cupa mea! Nu-ți închipui deci, scumpe suflet, că vinul poate lipsi inima mea de vrun singur vis de fericire. Asemenea fântânelor ce deșteaptă sătea pelegrinului, cupa spumândă învioșază și strălucește amorul! Povestesc că amorul avea în cereasca sa grădină două roze roșatece de origină cerească. El pusă pe una la ploaie ce cade când strălucește arcul din cer, iar pe cealaltă o scaldă în vinul ferbător. Curând bobocii ce băusera rouă cerurilor se vesteziră și muriră, în vreme
Thomas Moore - Melodii irlandeze
... ei și spre a-i în turna suspinele ei. Eu nu te voi lăsa a tânji pe mlădița ta, sărmană singuratecă! De vreme ce surorile tale odihnesc, mergi de dormitează lângă ele. îți împrăștiu foile fiindu-mi milă de tine, pe pământul unde dorm tovărășițile tale din grădină, dezbrăcate de răcoreală și de parfumurile lor. O, de aș putea urma asfel de aproape dulcele vedenii de prietenie și amor, pe rând, precum ele trec din cercul magic și strălucitor a bucuriilor vieții. Când inimile credincioase nu mai saltă, când ... tale, farmecul ochilor tăi plutesc încă pe surfața ei și limpezesc cupa mea! Nu-ți închipui deci, scumpe suflet, că vinul poate lipsi inima mea de vrun singur vis de fericire. Asemenea fântânelor ce deșteaptă sătea pelegrinului, cupa spumândă învioșază și strălucește amorul! Povestesc că amorul avea în cereasca sa grădină două roze roșatece de origină cerească. El pusă pe una la ploaie ce cade când strălucește arcul din cer, iar pe cealaltă o scaldă în vinul ferbător. Curând bobocii ce băusera rouă cerurilor se vesteziră și muriră, în vreme
Grigore Alexandrescu - Bursucul și vulpea
... Grigore Alexandrescu - Bursucul şi vulpea Bursucul și vulpea de Grigore Alexandrescu Bursucului îi venise rîndul și el să domnească Peste un pogon de tufe, în pădurea părintească, Pe marginea unei ape. Rigatul îi era mic Și acei ce îl văzură Toți într-o unire zic Că nu era alt nimic Decît o miniatură. Dar riga voiajase, Și-n streinătate-aflase Că un bursuc ... să-și facă un nume Mare și faimos în lume, E neapărat dator Să ia un tron de mărire, Să dea porunci pe ostire, Chiar de n-ar avea soldați, Căci astfel obișnuiesc Toți acei care domnesc, Duci sau regi sau împărați. Așa el și slobozi Patru ordine de zi Într-acest chip redijate: „Către armiile noastre de linie și de mare, Cavalerii, infanterii și-artileriei ușoare, Poruncim… și celelalte.“ O poruncă din acestea, nu știu cum s-a întîmplat, De vînt a fost aruncată În țara învecinată, Unde domnea leopardul; acest domn s-a îngrijat Văzînd că bursucul are Armie așa ... am împlinit; Cu ochii-mi le-am văzut toate, Și poți dormi liniștit, Fără să ai griji deșarte, Căci toate acele armii de ...
Constantin Negruzzi - Vergiss-Mein-Nicht
... lacurilor, avându-și pururea picioarele scăldate în apă. Dar pentru poetul făr amor, pentru acel a cărui suflet a fost sfărâmat de chinurile unui amor viclean, aurul e numai aur, metal ca și ferul și plugul. Lauda nu este decât o groasă tămâie ce amețește capul; cununele de flori sunt cununi de spini care acopăr fața lui galbănă de sânge și de sudoare. Heinrich lăsase la Maiensa o fată care aștepta înturnarea lui; care să deștepta noaptea când era furtună și să ruga lui Dumnezeu pentru dânsul ... să cutriere Alemania și să-și caute norocul prin romanțele și talentul său, măcar că nu dorea pentru sine nici aur, nici slavă. Aurul e de dorit când poate sluji spre împodobirea femeii ce iubești. Când îți trebuie ca să tinzi bogate covoare subt picioarele ei — ce s-ar răni atingându-să de pământ — sau să reverși în preajma-i parfumuri mai puțin mirositoare decât răsuflul ei. Slava e de dorit când poetul poate pune pe o frunte blondă și parfumată cununele ce cad pe fruntea lui, când laudele ce îi dau lui ajung, ca o dulce armonie, până la auzul femeii ce ...
Titu Maiorescu - Comediile domnului Caragiale
... dame cu camelii, pentru a căror înțelegere lipsește și publicului și actorilor noștri orice element mai apropiat. Dar dacă poate ni se admite de mulți cititori această parte a meritului d-lui Caragiale, este însă o imputare ce o auzim făcându-se adeseori în contră-i și care, tocmai fiindcă este așa de des repetată, merită o mai de aproape cercetare. Și fiindcă zicem că merită o mai de aproape cercetare, se înțelege de la sine că nu poate fi vorba de insinuarea ce nu s-a sfiit a se produce și în unele organe de publicitate, că adecă comediile d-lui Caragiale urmăresc scopuri politice și vor să-și bată anume joc de unele apucături ale partidului liberal, și că prin urmare ar trebui oprite de pe scena teatrului din ordinul guvernului de astăzi (pe atunci ministerul I. C. Brătianu). O asemenea imputare este prea puțin serioasă pentru a fi discutată, și avem numai interesul să ... aceste cazuri va fi în dreptul său literar incontestabil. Așadar, nu la asemenea imputări nechibzuite ne putem opri. E însă o altă imputare mai serioasă ce se ...