Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru CA (PE) OCHI
Rezultatele 971 - 980 din aproximativ 1528 pentru CA (PE) OCHI.
Mihail Kogălniceanu - Fiziologia provincialului în Iași
... Tot ce putem face este să alegem între o mie — sau mai bine între un milion și o sută de mii — un tip pe care să-l poată cunoaște fieștecine și care să samene cu majoritatea provincialilor pe care fluxul harabagiilor, al căruțelor de țară sau de poștă în toată ziua îi aduce calzi și-i trântește liop pe paveua Iașilor, cum zicea prietenul meu Carl Nervil, iarăși într-o descriere ce face despre provincial — însă despre provincialul evghenist. Pentru ca să putem ajunge la această alegere și să putem găsi așa de bine pe individul nostru, încât oricine să-i poată citi pe frunte cuvântul de provincial, ca un blestem strămoșesc, noi vom începe dintâi a scoate dintre ținutași pe bătrâni, pe copii și pe dame. Din categoria bărbaților care plutesc pe râul vieții de la douăzeci și cinci ani cel puțin și până la cincizeci de ani cel mult, o analiză adâncă și făcută cu o ... cel franțuzesc, la cel nemțesc sau la cel românesc, nu-i nimică. El a auzit cântând din gură pe dl Bruker, din scripcă pe dl Stiulțer. El a văzut jucând ...
... George Coşbuc - Lângă leagăn Lângă leagăn de George Coșbuc Dormi acum, odorul mamei, Dormi că ești pe prag, Strânse-n aripa năframei Flori de rug ți-am pus, din vale Roșii strămători de bete, Să fii drag așa la fete, Cum ești ... pus La cămașă panglici roșii, De deochi, ca el să piară Unde spaime-l înspăimântă Și cocoșii-n zori nu-i cântă Să rămâi curat, ca fața Soarelui de sus. Dormi în pace și te scoală Tânăr plugărel! Azi prin somn mi-ai râs în poală Și te-am dus plângând ... cruce. Maica Domnului când vine Pune-o mână peste tine, Măr de aur ea-ți aduce Să te joci cu el. Nouă luni în zori, pe rouă, Tot ți-am descântat, Joi curate, alte nouă Să ai inimă curată Și să fii păzit de ele, Șapte stele, logostele Fie-ți scrise ... Dormi, plugarul meu, în pace, Scumpul meu odor! Mare-al mamei, te vei face; Să te văd cu noi la masă, Și-alergând cu drag pe luncă După tatăl tău la muncă, Tânăr voinicel, prin casă Mamei de-ajutor! Uite-l ici și-ntr-altă parte, Ochii-n cap îi fug ...
Vasile Alecsandri - Prietenii românilor
... își ia zborul de se afundă în hăul de suferințe, de prigoniri și de palme dumnezeiești ce de câteva veacuri au trecut și încă trec pe capul acestui neam român, odinioară atât de mare și puternic, ea rămâne înspăimântată ca și când s-ar găsi la poarta care duce la lăcașul veșnicelor chinuri, și nu poate să înțeleagă cum acest neam a răbdat ... 15-lea și 16-lea veac, și când ele s-au văzut silite a se închina armelor sultanilor, chiar atunci ele au făcut pe învingători ca să recunoască naționalitatea lor, primind suzeranitatea, iar nu jugul acestora. Articolul 1 din tractatul de la 1392 între valahi și Baiazid I recunoaște Valahiei dreptul ... Andrianopol și negreșit că va fi luat în seamă de congresul Vienei. Patrioții din Moldo-Valahia aveau toată dreptatea de a se rezema pe acele tractaturi când, în anul trecut, cereau arme Turchiei și Europei ofițeri pentru ca să se armeze împrotiva armiilor năvălitoare ale Rusiei și să mute teatrul războiului chiar în sânul Basarabiei. Ei vroiau să puie în lucrare dreptul de ... totuși ar trebui să fie reprezentată prin o putere militară, precum ea este reprezentată în Belgia și în Svițera, și aceasta nu cu ideea măgulitoare ...
... Mihai Eminescu - La o artistă La o artistă de Mihai Eminescu Ca a nopții poezie, Cu-ntunericul talar, Cînd se-mbină, se-mlădie C-un glas tainic, lin, amar, Tu cîntare întrupată De-al aplauzelor ... Cînturi dulci ca un fior, Cînd prin flori de iasomie Își sting sufletele lor, Astfel notele murinde, Blînde, palide, încet, Zbor sub mîna-ți tremurîndă, Ca dulci gînduri de poet. Sau ca lira sfărîmată Ce răsgeme-ngrozitor Cînd o mînă înghețată Rumpe coardele-n fior, Astfel mîna-ți tremurîndă Bate-un cîntec mort și viu. Ca furtuna descrescîndă Care muge a pustiu. Ești tu nota rătăcită Din cîntarea sferelor, Ce eternă, nefinită Îngerii o cîntă-n cor? Ești ființa ...
Ion Luca Caragiale - Moartă!...
... Ion Luca Caragiale - Moartă!... Moartă!... de Ion Luca Caragiale Baladă Danga-langa, sună clopot... O îngroapă pe-o regină Dintr-o nobilă tulpină... Cine vine iute-n tropot? Danga-langa, sună clopot. La sicriuel se așează: “O! mai zi-mi o ... “Vaiet, bocet... inutile! Ea e moartă... Lacrimi multe Moartea nu vrea să le-asculte: Blestemi în zadar, copile! Vaiet, bocet... inutile!â€� * Au venit ca s-o ridice... “Ah! mai stați! e prea degrabă! Unde-o duceți?â€� el întreabă. “Locu-i nu mai e aice: Au venit ... o răpească! Dânsa trebui să trăiască! Să trăiască! da! vreau eu!... Îmi bat joc de Dumnezeu!â€� “E nebun! prelatul zice, Luând ochii de pe carte; Dați nebunul într-o parte, Iar pe ea să mi-o ridice... E nebun!â€� prelatul zice; Și groparii o ridică. Eltot plânge, plânge, plânge. Buza-și mușcă pîn' la sânge, Un ...
Mihail Kogălniceanu - Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională
... când vedem pe un Socrat silit să primească otrava chiar din mâna atenienilor, pe un Aristid supus ostracismului numai pentru că era numit cel Drept, pe un Caton dându-și singur moartea, ca să nu-și vadă patria în robie. Îi cu neputință ca cineva, insuflat de asemene pilde, să nu-și îmbărbăteze caracterul, să nu dorească de a imita pe acești străluciți bărbați, făcând abnegație de sine și râvnind numai folosul obștesc! Cât trebuie, dar, să ne fie dragă această știință înaltă, care, las'că ... de mii de ani; ea ne face privitori la luptele, la revoluțiile, la sfaturile, la serbările întâmplate de la începutul lumii; ea scoate din morminte pe strămoșii noștri și ni-i înfățișează ca vii dinaintea ochilor, cu toate virtuțile, cu toate patimile, cu toate năravurile lor. Ea, dar, ne leagă cu vecia, punând în comunicație semințiile trecute cu ... istorie, fieștecare popor dușman ne-ar putea zice cuvintele dlui Aaron. "Începutul ce ai este necunoscut, numele ce porți nu este al tău, nici pământul pe care locuiești; soarta ta așa a fost ca sa fii tot după cum ești; leapădă-te de începutul tău, schimbă-ți numele sau primește
Petre Ispirescu - Porcul cel fermecat
... Fata cea mică însă nu voia să se ducă. Cele mai mari nu o lăsară în pace, ci, cu voie, fără voie, o aduse și pe dânsa lângă masă, și cam cu îndoială întoarse și ea foaia și ceti: "Pe fata cea mică a acestui împărat are s-o ia de soție un porc ". Trăsnetul din cer de ar fi căzut, nu i ... o zi împăratul se pomenește cu un porc mare că intră în palatul lui și-i zice: - Sănătate ție, împărate; să fii rumen și voios ca răsăritul soarelui într-o zi senină! - Bine ai venit sănătos, prietene. Dar ce vânt te aduce pe la noi? - Am venit în pețit, răspunse porcul. Se miră împăratul când auzi de la porc așa vorbe frumoase și îndată își dete cu părerea ... după ce auzi că curtea și ulițile geme de porci, care venise cu pețitorul, n-avu încotro și-i făgădui. Porcul nu se lăsă numai pe făgăduială, ci intră în vorbă și se hotărî ca nunta să se facă peste o săptămână. Numai după ce priimi cuvânt bun de la împăratul, porcul plecă. Până una alta, împăratul își povățui fata ... ...
George Coșbuc - Dragostea păcurărească
... areți Și cârlanii cum s-alungă; Iar în amurgit la strungă Să mulg laptele-n găleți Și să-mi fac eu singur slujbă, Crestături făcând pe cujbă! Oh, și-acum să dau de greu, Să mă ducă doru-n lume Și să fiu silit anume, Ca să-mi las pământul meu; Să las frați, să las o mamă, Supărată-a bună seamă! Vai, să mă despart acum De berbeci ... mi făcurăți drum Prin senin, ca și prin ploaie La livezi și la zăvoaie. Să las lunca cea cu spini Și să nu mai văd pe luncă Lătrând câinii cum s-aruncă Peste rât, când păcuini Înfricate de vreun tropot Fac să sune glas de clopot! Să las multe lucruri dragi ... de-acum mai mult N-am să văd câmpii cu soare, N-am să păstoresc mioare, Glas de clopot n-am s-ascult. Și vătui pe coasta lată N-am să mân eu niciodată! N-am să văd preste răzor Mai mult mieii cum aleargă, Nici miori pe lunca largă. Nici înterții la izvor; N-am să văd de-acuma iezii Pe la marginea livezii! Și
Titu Maiorescu - Poezii populare române
... poezie" și apoi își răsfoiesc mintea pentru a găsi o materie convenabilă, și astfel lucrarea lor face o impresie tot așa de rece ca și reflecția din care a izvorât. Nimic din toate aceste în poezia populară! Și ce ambiție calculătoare ar putea îndemna pe simplul sătean ca să-și întrupeze simțirea în forma poetică! Ceea ce abundanța tristeței sau bucuriei i-a scos din adâncul inimei sale nu este niciodată ... foarte mult când ar crede că simțimântul naiv al poporului nu este compatibil cu ideile cele înalte. Lumea se poate aprofunda tot așa de bine pe calea inimei ca și pe calea reflecției, și din aceea că poporul își exprimă numai simțirile sale nu rezultă că i-ar lipsi meditațiunea și delicatețea în exprimarea ei. Îndrăznim ... al său trai. Tu ai aripi zburătoare Ca să te înalți la soare, Eu la umbră, la răcoare, Am menire-nfloritoare. Tu te leagăni sus pe vânt, Eu mă leagăn pe pământ. Du-te-n cale-ți, mergi cu bine, Făr-a te gândi la mine. Că e lumea-ncăpătoare Pentr-o pasăre ș ... am jurat Să n-o las de lângă mine Și s-o apăr de orcine. Sau când spune în Doncilă (pag. 113): Rămâi, soro, sănătoasă,
Alecu Russo - Iașii și locuitorii lui în 1840
... noțiuni precise, elocvente, însă nu în destul de întinse. Dl Girardin a dat probă de un mare tact, de observație fină, limpede, repede ca gândul și adevărată, dar domnia-sa a petrecut prea puțin printre noi, ca să poată vedea contrastul orașului nostru bizar. Moravurile, obiceiurile noastre, caracterul nostru sau acela pe care ni-l dau împrejurările ar fi un material nou, original; și cu toate că până acum n-a apărut nimic în această ... simț. Iașii se întinde domol pe spinarea ușor înclinată a unei coline lungi, își cufundă brâul în râușorul Bahluiului, mâlos în cursul lui ca și la izvor, și se întinde până în mahalaua zisă a Tătărașilor, unde orașul se oprește deodată, lângă o râpă adâncă, străbătută de ... ulițele lui furnică lucruri de la țară, lux îmbelșugat, echipaje repezi, livrele, toalete pariziene ori vieneze, zdrențe franco-moldave, fizionomii vesele, aspre, originale, felurit îmbrăcate, ca pentru un bal mascat. Populația lui de 60.000 de suflete e tot așa de felurită ca și costumele, și un observator de moravuri, stând la fereastră o jumătate de ceas, ar avea de observat destul ...
Constantin Negruzzi - Pentru bărbatul cel greu cari, luând o fimei guralivă, să duci să cei moarte l
... a fi cu fimeia. Dar însă, mai dați-mi, o, giudecători, înainte otrăvii încâ un mic dar: să nu mă băgați în lungi voroave, suferind pe acești guralivi ritori a cărora viiață este întru a vorbi și a răspunde. Căci mă tem ca nu cumva făcându-să întârzieri în cuvânt, va afla fimeia lucrul, va aduci aice ace limbă a ei, și vă va îneca și ... frânghie de la pat și ducându-mă întru o pustietate, m-aș spânzura cu liniște de un copaci, fârâ să văd norod, nici să aud pe mulți! Dar, fiindcă acela supuindu-ne pe noi cu toate chipurile, nu au lăsat pe cineva nici stăpân pe viiața sa, ci și aceasta au supus-o giudecății, îl blastăm, dar însâ mă supui și sufăr tulburările celi din divan, pentru ca să scap de acum de altile mai amară. Acei dar care știu firea fimeiască, cred că mă vor ierta că nu mai pot trăi, iar ... căci nici acele nu au fost la ea măsurate, huiet mare, râs mult, giocuri, neavând minte de mireasă. Toate din toate părțile, când am adus pe ...