Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru DIN AUZITE

 Rezultatele 981 - 990 din aproximativ 1086 pentru DIN AUZITE.

George Coșbuc - Povestea gâștelor

... Iată-mă desculț, sărmanul! Ce mă fac acum, golanul, Fără ei! Haideți toți, și moși și babe Să-i cătăm pe râu acu! Repede-notând din labe Cârdul tot pe râu trecu. I-ai găsit? Eu, nu, surată, Ce mă-trebi așa și tu? Toate apoi strigau deodată: Bată-i pacostea ...

 

Ion Luca Caragiale - Norocul culegătorului

... trântise puțin obosită de spălatul rufelor și i se arătase în vis Maica Domnului și-i zisese: "Femeie, să scobești cu un cuțit sub vatra din tindă, și o să găsești acolo o oală, și ce-o fi în oala aceea al vostru să fie". "Și uite!" zice nevasta, și ridică ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Mihaida

... pare ca ziua strecurată. Trec orele și, iată, cocoșul se aude, Ce îi strabate-auzul ca ultima cea trombă Ce cheamă la viață pe trepasați din secoli. Răcoarea dimineții începe să se simtă, Ș-alboarea nu-ntârzie, la răsărituri spuntă; Se colorează-n urmă și purpura-și destinde Ridenta auroră, și ... angel Când îmi lucea în ochii-mi securea ucigașă A omului de sângiuri, și îmblânziși cruzimea, Făcând a-i cădea arma din mâna-i tremurândă. Și mă salvași din gheare a fiarelor bipede, Ca să-mi încrezi la urmă căzutul acest popol Și varga domnială. Tu, Doamne al minunii, Al grației ș ... foarte necesariu Cu el a mă-nțelege. Păstorul ce veghează Când turma e-n pericol, și prințul ce nu doarme Când îngenunche țara, din ochi își cunosc păsul, Nici unul nu e iudă... Se cere-aci unire, Bărbați a te încrede, făcuți a te-nțelege ... păsurile țării, Când au ca să reforme și inima, și mintea Popoarelor căzute, când răul predomină Pe mic și peste mare, și toți s-abat din

 

Anton Pann - Scumpul

... a căzut. Ș-începu să strige-n apă: "Aoleu! mă înec! mor! Vino, lume, de mă scapă, Da-mi mână de ajutor!" Un pescar, din întâmplare, Care aci s-a aflat Spre acestui scăpare Degrab’ în râu s-aruncat, Și cu multă osteneală Spre el tare înotând, L ...

 

Ștefan Octavian Iosif - Nobil

... Ştefan Octavian Iosif - Nobil Nobil de SĂ¡ndor PetÅ‘fi Traducere de Ștefan Octavian Iosif din Poezii alese , 1897 La scară l-au întins, pe ticălos, Să-l bată, căci a fost nelegiuit, Căci a mințit, și ...

 

S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Nobil

... S%C3%A1ndor Pet%C5%91fi - Nobil Nobil de SĂ¡ndor PetÅ‘fi Traducere de Ștefan Octavian Iosif din Poezii alese , 1897 La scară l-au întins, pe ticălos, Să-l bată, căci a fost nelegiuit, Căci a mințit, și ...

 

Mihai Eminescu - Corespondență Mihai Eminescu - Veronica Micle

... nu-mi scrii e mai puțin explicabil. Tu trebuie să fii îngăduitoare cu mine, mai îngăduitoare decât cu oricine altul, pentru că eu sunt unul din oamenii cei mai nenorociți din lume.    Și tu știi care este acea nenorocire. Sunt nepractic, sunt peste voia mea grăitor de adevăr, mulți mă urăsc și nimeni nu mă iubește ... viața mea care e totodată o extraordinară nenorocire. Căci e bine ca omul să fie tratabil, maniabil, să se adapteze cu împrejurările și să prinză din sbor puținul noroc care îl dă o viață scurtă și chinuită, și eu nu am făcut nimic din toate acestea, ci te-am atras încă și pe tine în cercul meu fatal, te-am făcut părtașă urei cu care oamenii mă onorează pe ... mi iei liniștea trebuincioasă pentru a iubi atât de senin, precum te-am iubit în momentele cele mai bune ale vieții.    Te sărut din creștet pân'în tălpi și rămân                      al tău                      Emin 7 fevruarie 1882             Momoți,    Scrisoarea de la 5 am primit-o în 7. Te rog să ... ca și el, dar nu așa de cuminte.    Titus îmi propune să-mi editez versurile și am și luat de la el volumul 1870-71 ...

 

Constantin Negruzzi - Cârjaliul

... demult încă, obicinuia a înhamă câte șase sau opt cai. Un moldavean mustăcios, cu cușma flocoasă de oaie în cap, călare pe unul din ei, din minut în minut chiuie și plesnește cu biciușca, și căluții lui merg destul de iute. Dacă vrunul din ei stă de osteneală, el îl deshamă suduind grozav, și îl lasă pe drum, fără a se mai griji de soarta lui. La ... înguști a cămășii, ce-i cădea mai sus de genuchi, și frumoșii iminii alcătuia restul îmbrăcămintei lui. Chipul său era fudul și lin. Unul din impiegați, batrân, roșu la față, îmbrăcat c-o uniformă numai urzeala, la care spânzura trei bumbi, agăță de o bucată de carne ce îi ținea ... își ridică lanțurile, să sui în căruță și strigă: „Aide!â€� Jandarmul s-a pus lângă el, moldaveanul a plesnit din biciușca, și căruța a plecat. — Ce ți-a spus Cârjaliul? întrebă tânărul impiegat pe polițian. — El, vezi dumneata, m ... nici el, n-o sa avem parte de astă comoară, așadar, luați-o voi și o împărțiți frățește. Turcii puțin de nu și-au ieșit ...

 

Dimitrie Anghel - Ex voto

... oraș al Florenței. • Au venit vremuri grele însă, și frumoasa țară cu grămada ei de statui albe, care strălucesc la soare, cu răcoroasele fîntîni din care tritoni și fauni aruncă eternul lor joc de apă peste nimfele care înoată și se strevăd în apele limpezi din havuzuri, a rămas în urmă, iar adăpostiții palatului de marmoră scumpă, din seminția ghebosului senior, s-au împrăștiat în lume, și astfel o ramură ruptă și adusă de vînt a ajuns și pe pămîntul țării ... pe care vremea l-a îndulcit și înseninat de mîhnirile pămîntești. Aproape toate poartă aceeași pecete, avînd parcă un aer de familie. Pinacoteca din Iași păstrează și ea dovada talentului acestui carbonar transplantat și rămas în unul din ținuturile Iașului vechi. Aceasta era origina, și cu atît mai mare era mirarea mea cum de în tine, prieten scump, în afară de dragostea de ... omenească, dar ca o statuie minunată, făcută de un artist dintr-un pămînt obosit și netrainic, s-a năruit curînd, murind pentru cea din urmă oară în tine. • Am întrerupt notele cîteva zile și caut să reiau firul perdut... Cînd le începusem, în vazele japoneze ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Munca creatoare și munca-exercițiu

... în muncă-exercițiu după cum o rază de lumină se preface în muncă mecanică. Munca creatoare e Hyperion, e adevăratul D-zeu care creează lumina din întuneric, munca-exercițiu e aceea care conservă această lumină și o răspândește între oameni și între generațiile succesive de oameni. Care din ele e mai importantă, ar fi de prisos de discutat: fără una și fără cealaltă n-ar putea să existe cultura omenească, și dacă munca ... altfel, aceste feluri de muncă pot să treacă una în alta. Astfel, noi am văzut cum munca creatoare trece în munca-exercițiu, asemenea și aceasta din urmă, acumulată și concentrată, poate să se prefacă în cea dintăi; mai mult decât atâta: munca-exercițiu e chiar baza pe care se dezvoltă cea ... în fuga condeiului am atras întreaga atenție a cititorilor noștri asupra acestui principiu, pentru că voim să-i dăm o aplicare practică, analizând din acest punct de vedere literatura noastră națională contemporană, ceea ce vom și face în articolul viitor. II Am arătat în articolul trecut, în câteva cuvinte ... munca creatoare e istovitoare în cel mai mare grad, că ea cere o încordare distrugătoare a tuturor facultăților psihice. Această nepricepere e una

 

George Topîrceanu - Infernul

... locurile-acestea dubioase? Doar știm noi că pe-aici, prin buruiene, Se află o panteră-n libertate Și alte lighioane indigene. Vrei să m-aplec din curiozitate, Și-n vreme ce nici nu gândesc cu gândul, Vrun cerber să m-apuce pe la spate?... Așa vorbii, cu ochii spionându-l; Iar ... Înconjurau dihania neroadă, Ce se lăsase moale pe lăbuțe. Cu gingiile neputând să roadă Un beefsteak crud și tare ca de piatră, El sta sugând din propria lui coadă. — Acest cățel ce toată ziua latră, Rosti Maestrul cu-a lui voce tristă, A fost un biet ... Vezi colo, între două vingalace, Un om cu alfabetul la spinare, Venind pe sub colină într-acoace? Acela este tipograful care, În primul tău poem, din zăpăceală, ți-a mutilat trei strofe lapidare. Atunci la borta cheii, cu sfială, Urmând ilustrei mele Călăuze, Văzui o mutră plină de cerneală ... că-n juru-i gravitează, Mânat de-o oarbă forță centrifugă. O clipă se oprea și, cu emfază, țintea-n pământ căutătura-i proastă, Apoi din nou pornea ca o sfârlează. Acest Zoil, cu proza lui nefastă, A pângărit de două ori pe lună A Venerei stea

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>