Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru L��N��
Rezultatele 981 - 990 din aproximativ 2099 pentru L��N��.
Mihai Eminescu - Din străinătate
... se-nveselește, cînd toți aci se-ncîntă, Cînd toți își au plăcerea și zile fără nori, Un suflet numai plînge, în doru-i se avîntă L-a patriei dulci plaiuri, la cîmpii-i rîzători. Și inima aceea, ce geme de durere, Și sufletul acela, ce cîntă amorțit, E inima ... auzi odată copila-mi murmurare, Ce jocurile-mi june, zburdarea mi-a văzut. Melodica șoptire a rîului, ce geme, Concertul, ce-l întoană al păsărilor cor, Cîntarea în cadență a frunzelor, ce freme, Născur-acolo-n mine șoptiri de-un gingaș dor. Da! Da! Aș fi ferice de-aș fi încă o dată În patria-mi iubită, în locul meu natal ...
Nicolae Filimon - Nenorocirile unui slujnicar sau gentilomii de mahala
... foame dupe moarte!… Dar soiul acesta de slujnicari rămîne nulă pe lîngă slujnicarii politici. Aceștia sînt teribili! Pe slujnicarul politic nici un guvern nu-l mulțumește. N-apucă să se formeze bine un minister și slujnicarul patriot începe a-l descri cu cele mai negre culori și se silește prin orice mijloace a-l face să treacă, în ochii publicului, de infam și trădător. Locurile frecventate mai des de către ortodoxii slujnicari [11] sunt două: grădina Cișmegiului pe timpul ... provenită din furia elementelor, declarase orașul București în stare de asediu, ca să asigureze viața unuia din membrii căimăcămiii de trei, pe care umbla să-l asasineze un factor cu o sfeclă găurită sau cu o sticlă de cerneală turcească umplută cu nisip, pe care voia să o facă a ... de frig. — Ba aia e vorbă, domnișorule; du-te la coconițele dumitale de pe la marșande cu care-ți cheltuiești banii și lasă-mă-n pace. — Deschide, Rezi! Deschide, Rezișoara mea, că mă lovește guturaiul de frig. — Nu, nicidecum. — Deschide, că-ți dau o față de rochie ... ...
Mihai Eminescu - Dumnezeu și om
... Doamne, când gravura grosolană Ajuta numai al minții zbor de foc cutezător... Pe când mâna-ncă copilă pe-ochiul sânt și arzător Nu putea să-l înțeleagă, să-l imite în icoană. Însă sufletul cel vergin te gândea în nopți senine, Te vedea râzând prin lacrimi, cu zâmbirea ta de înger. Lângă tine-ngenuncheată ... popoarelor destine Închinând înțelepciunei viața lor cea trecătoare. Dar un mag bătrân ca lumea îi adună și le spune C-un nou gând se naște-n oameni, mai puternic și mai mare Decât toate pân-acuma. Și o stea strălucitoare Arde-n cer arătând calea la a evului minune. Fi-va oare dezlegarea celora nedezlegate? Fi-va visul omenirei grămădit într-o ființă? Fi-va ... ce-i născută din puterea mărginită Și dorința făr- de margini?... Lăsați vorba-vă pripită, Mergeți regi spre închinare la născutul în tavernă. În tavernă?... -n umilință s-a născut dar adevărul? Și în fașe d-înjosire e-nfășat eternul rege? Din durerea unui secol, din martiriul lumii-ntrege ... zâmbirea ei ferice și cu razele de neauă Ș-au urmat sfințita-i cale către staulul divin. ..................................................................... Azi artistul te concepe ca pe-un rege-n
Grigore Alexandrescu - Cîinele izgonit
... pe orice lună, Să-i lase măcar cu piei. Asemenea mari cuvinte, Pe cum fieșcine simte, Nu sînt prea de suferit. Pe loc vrură să-l gonească; Dar politica domnească Alte pricini i-a găsit. A zis că nimic nu știe, Că nu este bun să ție ... între curtezani; Că la orice-l rînduiește, Nici o slujbă nu-mplinește, Că nu face nici doi bani. Atunci vulpe, șarpe, broască, Fără măcar să-l cunoască, De prostia lui vorbea. Unul zicea că glas n-are, Altu că nu este-n stare O piatră de jos să ia. Se mira cum de răbdase Domnul, și nu depărtase Pe un cîine ticălos, A căruia toată ...
Vasile Alecsandri - Cântecele lui Ștefan Vodă
... ncetare Bate hoardele tătare, Bate cetele maghiare, Bate leși din fuga mare, Bate turci pe zmei călare Și-i scutește de-ngropare. Lumea-ntreagă stă-n mirare, Țara-i mică, țara-i tare Și dușmanul spor nu are. A L T U L Ștefan, Ștefan, Domn cel mare, În Suceava cuibu-și are Ca un șoim voinic și tare. Din Suceava când el sare Zi și noapte, de ... patru hotare. Pe tătari îi căsăpește, Pe unguri îi pârjolește, [1] Și pe turci îi risipește. Iar pe leși cu chica tare [2] Îi avântă-n spânzurare, Și-i înjugă ca să are! [3] Note ↑ Pe unguri îi pârjolește . Aluzie la bătălia de la Baia, unde o mulțime de unguri ...
Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii
... exactă a problemelor ca în matematică, pentru că un artist, un artist adevărat aleargă după un ideal pe care însă niciodată nu poate să-l ajungă. Nu putem să dăm aici lămuriri mai pe larg, le vom da însă altă dată; ceea ce putem invoca sunt chiar mărturisirile lui Delavrancea ... și pătrundeau adânc tainele culorilor, ale sunetelor, ale formelor ș-ale simțirilor, ei, care rămâneau departe de ceea ce vroiau să apropie, de câte ori n-au reînceput iarăși și iarăși același subiect, aceeași inimă muncită, aceiași ochi vii, feluriți în clipire, în lumină, în umbră și-n expresie, același trup perfect ale cărui linii mlădioase, moi și pătimașe se împletesc cu atâta noroc și cumpănire, încât marmura nu le poate fura decât ... vestitul monolog ,,A fi ori a nu fi", zice vorbind de moarte că e ,,o țară necunoscută, al cărei hotar nu l-a mai trecut îndărăt nici un călător"; și puțin mai înainte vorbise cu umbra tatălui său, care nu numai că trecuse granița morții ... fi mai convingători, să lăsăm la o parte pe Faguet și să cităm pe alt critic, care e o celebritate europeană și pe care mulți ...
Alexandru Vlahuță - Inter arma...
... Alexandru Vlahuţă - Inter arma... Inter arma... de Alexandru Vlahuță Publicată în Sămănătorul , an V, nr. 9, 26 februarie 1906 Sta Poezia-n sfînta ei cetate, Pe-un vîrf de munte, stelelor vecină. Porneau de-acolo cîntece curate, Un pic de cer, un tremur de lumină, Pe sufletul ... zbura din gură-n gură, Și omul se simțea mai bine cîntîndu-l... Deodată toți să murmure-ncepură: "De ce nu se coboară și ea-n rîndul Mulțimii ce de veacuri o ascultă? Prea șade-n slăvi, prea sus ne cheamă gîndul..." Răcni un critic: "Asta-i o insultă !" Și-atunci Prostia zise Răutății: "Tu arme ai, eu am oștire multă ... nchine nouă !..." Cu urlete, la porțile cetății. S-au năpustit puterile-amîndouă. Tac vechile cîntări înfricoșate, — Mulțimea cere-o poezie nouă... Tu dormi, senino,-n
Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Zobie
... om. Rezemându-se de ciomag, târându-și piciorul drept, moale de la gleznă, se ducea cu sacul gol la spinare și se întorcea greoi, să-l vadă pe Mirea ce-i pășea în urmă cu pisoiul în cârcă. Cum ajunseră în dreptul Bărăției, copiii de pe drumuri își făcură cu ochiul ... Și-i amenințau care cu vorba, care cu bulgări, ba câte unul mai sprinten se repezea ca un șoim până sub zdrențele lui Zobie și-l înhăța de hartanele zăbunului, opintindu-se să-l dea pe spate. Gușatul se învârti în loc, ridică ciomagul și căscă gura, încât i se văzu omușorul. Dar nu putu bâlbâi nimic. Se umflă ... a mângâiere, ridicând din umeri. Aci semăna unui câine care visează și latră, aci unei bătrâne care leagănă un copil mic și ululuie ca să-l adoarmă. Cercă să fugă, strângând pe Mirea de mână, dar se opri, temându-se să nu cadă. Și începu a-și bate piciorul ... drumul, negustorii se uitară urât la dânșii. — Ați venit cu noaptea în cap, cerșetorilor! — Toată ziua, bună ziua, milogilor! — Ai, cărăbăniți-vă! N ...
Cincinat Pavelescu - Greierul și furnica (Pavelescu)
... Cincinat Pavelescu - Greierul şi furnica (Pavelescu) Greierul și furnica de Cincinat Pavelescu La Fontaine Greierul cântând mereu, Vara bine, toamna greu, Crivățu-l găsi calic Și-n hambare cu nimic. Nici măcar o frimitură De viermuși să bage-n gură Atunci pleacă, plin de frică, La vecina lui furnică, Și se roagă, pânla vară Ca de foame să nu moară În hatâru-i să ... i cusur) Întrebă pe trubadur: Vara ce-ai făcut, vecine? Zi și noapte stam la drum Și cântam pentru oricine... Ai cântat? Îmi pare bine! N
Mihai Eminescu - Cum negustorii din Constantinopol
... ș-astfel ochii lor fur. Dactilu-i cit, troheele sunt stambe, Și-i diamant peonul, îndrăznețul. Dar astăzi, cititori, eu vă vând iambe, Și mare n-o să vi se pară prețul: Nu bani vă cer, ci vremea și auzul. Aprinde-ți pipa și așază-ți jețul La gura sobei, cum ...
George Coșbuc - Minciuna creștinilor
... pe zei : Iar a muri, așa zic ei, E cel mal mare bun din lume !" A râs proconsulul: — „De-l vor , Să fie-al lor de-acuma bunul ! Dar știu ca n-o să vrea nici unul Căci e minciună spusa lor : Hristos muri-n grozavă silă , Dar nu de bunăvoia lui : Ei de-ndărătnici spun ce nu-i Și de-ndărătnici nu mi-e milă !" Dar iată, până când ... abia se ține pe picioare De multă furie-Antonin . —„Pornesc pe capul meu nebunii Voi moartea de la mine-o vreți ? Ah, ticăloșilor, n-aveți Destule râpi, destule funii ?" El dă un semn. Și-un grabnic stol De călăreți izbesc poporul —„ Ei știu că e păcat ... O simt eu bine , Că moartea-i singurul lor țel , Dar ei träiesc c-un gând mișel ; Să facă toți călău din mine !" Și-n laturi se azvârl acum Cu vuiet îngrozit păgânii , —„ A, iată-i! Mi s-adună câinii , Stau blânzi și nemișcați în ... vii pe stradă ! Ei cred ce spun ! Dar vreau sä dau De ei societății seamä ! Tot rău-i stânjenit de teamă , Și team-acești nemernici