Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru AL

 Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 2249 pentru AL.

Ion Heliade Rădulescu - O noapte pe ruinele Târgoviștii

... Rădulescu - O noapte pe ruinele Târgoviştii O noapte pe ruinele Târgoviștii de Ion Heliade Rădulescu Soarele după dealuri mai strălucește încă, Razele-i rubinoase vestesc al lui apus, Și seara, pânditoare subt fiecare stâncă, Cu-ncet și-ntinde umbra cutezătoare-n sus. Muntele al său creștet și-nalță și privește Linul cobor al zilei, tainicul ei sfințit, Și raza cea din urmă pe fruntea lui izbește, Ce mândră ține față cu cerul cel rușit. Vântul de seară suflă ... Istru la Carpați. Balcanul până-n poale-i văzu pe fiii Lunei Bătuți, goniți, nemernici, scăpare a căta; Dunărea este martur de prețul al cununei Ce fiii Rumâniei știură a lua. D-aici văz în Moldova toată slava romană A renvia subt Ștefan și ai ... hrană Subt el îmbărbătează a-nvinge pe tirani. P-a Neamțului cetate eu văz o eroină , Moldoveană în toate, spartană l-al său dor, Certând nemernicia la moldovean streină, Zicându-i ca să moară ori vie-nvingător. Aci Mihai cel Mare deșteaptă bărbăția, Steagurile destinse slobode fâlfâiesc ...

 

Ion Luca Caragiale - Știe carte băiatu lui Papuca!...

... află în dicționarul d-niei-sale. Iată-o, pentru că-i trebuie: Între anii 1377 și 1459 — adică pe timpul domniilor celor trei Enrici, al IV[-lea], al V[-lea] și al VI[-lea] — a trăit “faimosul căpitan sir John Falstaffâ€�, de fericită și ilustră memorie. Acest sir John Falstaff a făcut ... sir John Oldcastle; dar din familia Oldcastle existau pe vremea Elisabetei urmași; aceștia au silit pe poet să schimbe numele tipului. Astfel, mentorul de chefuri al junelui Enric s-a numit sir John Falstaff. Această omonimie s-a părut ireverențioasă, și admiratorii marelui căpitan, răposat, au relevat ... Închipuiți-vă într-o comedie modernă la noi un tip de bețivan bătăuș de alegeri, care s-ar numi pompos Mihai Viteazul! Despre acest Falstaff al lui Shakespeare, un mare critic francez, Philarète Charles, zice: “În privința spiritului, Falstaff este un om inimitabil. Ca și Figaro, el găsește la ... de ea însăși, parează îndată lovitura îndreptată contra bătrânului epicurian. El se învăluiește în spirit și în glume, ca ariciul în ghimpii săi.â€� Falstaff al lui Shakespeare este dar Sancho Pança al lui Cervantes, Panurge al ...

 

George Topîrceanu - Expunere de motive

... de motive Expunere de motive de George Topîrceanu Pentru ce n-am concurat niciodată la premiile Academiei. Întâi, fiindcă mi-a fost lene... Al doilea, nu-s modernist Sentimental ca Demostene Și nici ca Blaga — futurist... Al treilea, mi-e imposibil: Eu dezaprob și versul șchiop Și orice premiu divizibil... Al patrulea — sunt mizantrop. Al cincilea, din fudulie... Al șaselea, fiindcă n-am Încredere-n Academie Și nici la cine s-o reclam... Al șaptelea, — mi-a fost rușine... Al optulea, n-aveam nici eu Părere bună despre mine... Al nouălea, îmi vine greu Să mă prezint cu opu-n mână Pe la iluștrii mei confrați Din Academia Română, Să zic: "E bun — mi ... zecelea, nu pot admite Să fiu învins la handicap — Și când m-ar scoate din sărite Le-aș da, pardon, cu opu-n cap! Al unsprezecelea, — valuta Reduce-o parte din talent. Când mia face azi cât suta, Ori dai un spor echivalent, Ori tragi oblonul la fereastră... Și ...

 

Dorin Ștef - Miorița s-a născut în Maramureș

... Russo / M. Eminescu / G. Ibrăileanu / C. Ciopraga / Gh. Vrabie / Gh. Cîrstian. III. Pseudo creatorii Mioriței. Baciul Udrea / V. Alecsandri / M. Eminescu. IV. Creație colectivă succesivă. Al. Odobescu / A. Fochi. â–  Concluzii. Despre fatalismul mioritic Primul val. J. Michelet / Al. Odobescu / A. Densușianu. Al doilea val. D. Zamfirescu / C. Coșbuc / Th. D. Speranția / O. Densușianu / D. Caracostea. Al treilea val. “Dragostea de moarteâ€� / H. Sanielevici / L. Rusu / D. Botta / L. Blaga / H.H. Stahl / V. Eftimiu. Ofensiva concepției non-fataliste. Fatalismul energetic â ... alb/calul negru. Colinda cerbului. Conflictul erotic. Tipul “fata de maiorâ€� Păcurarul, mândra și testamentul. Presentimentul morții. Interdicția femeilor de a urca al stână. â–  Motivul pastoral Stâna prădată. Ciobănița. Femeile bărbate. Balada Șalga. â–  Colinda Mă luai, luai. Miorița fetelor. Colind de doliu. Colindă premaritală. Motivul/mitul ... – răsplata etapelor de inițiere. Vârste și ipostaze ale păcurarului. â–  Balada Cealip-Costea. Fulga. â–  Miorița la timpul viitor. Închiderea cercului. â–  Mit ontic, al existenței. VI. Testamentul Puterea Cuvântului / Opțiunea pentru decapitare. Ipoteza confruntării ciobanilor. Ipoteza executării unei sentințe. Fulga. Șalga. Rădăcini mitologice. Cultul Cabirilor. Cartea inițierii – Performarea ... ...

 

Alphonse de Lamartine - Poetul murind

... scade, din zi în zi proscris; Și timpul p-a lui valuri înalță și coboară Această căzătură, și-n fine o doboară În al uitării negru și destructor abis. Arunc și eu un nume mai mult p-astă tempestă În voia întâmplării ferice ori funestă. Și-n ce-aș ... undă, ori pe câmpie jos? Dar ce cântai, veți zice, atât p-această lume? — Întreabă filomela aspiră la renume Când noaptea-ntreagă cântă l-al apelor susur? Tot astfel cântai și eu, precum omul respiră, Cum pasărea ciripe, cum sună-o biată liră, Cum vântul suflă, geme, cum apele murmur ... bătând la pieptul meu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ca pasărea ce vede prin umbrele funebre, Credința mea pătrunse ca ochi printre tenebre; Instinctul ei profetic destinu-mi revelă. Adesea al meu suflet în visele-auree, Pe aripe de flăcări svolând spre empiree, Văzu divine câmpuri, și moartea devanță. Să nu-nscriți al meu nume pe pietre cumpărate; Un monument pe suflet e mare greutate! Puțin nisip, ș-atâta, peste țărâna mea. Lăsați abia un spațiu d-o ... bătătură rece, Ca, dacă pe la groapa-mi vrun svânturat va trece, Să poată sta acolo, să poată-ngenunchea. Adesea în secretul al

 

George Coșbuc - Fragment epic

... cu viteze fiare-n scut, Și cu Negru-vod-alături vine Dragoș voievodul, Unul fost la Olt de pază, celălalt străjer la Prut. Și-Alexandru-al cărui nume și-astăzi codrii-l mai îngână Tânăr și părând ca Hector cel cu coif fluturător, Când cu sulița-i grozavă, falnic răsucind-o ... n numărate zile A clintit temeiul lumii și-a oprit și vremea-n loc, Cel cu nume sfânt de-Arhanghel cu-al tău nume, Mihaile, Tot ca tine de puternic și cu sabie de foc. Munții se retrag din cale-i, iar protivnica sa bardă Intră-n ... Foc ar naște iar pe lume ochii-acestui Prometeu. Și cu el Fărcaș și Stoica, și-nvârtindu-și buzduganul Doi Buzești, ducând și spaimă și-al pieririi-ngheț cu ei! Spuie Neajlovul, Sinane, câte oști pierdu sultanul, Și șelimberul să spuie cum ți-a fost, nebune-Andrei? Amurat, ți ... Fulgerul că-i drum departe de la nor până la brad? Iată-l însă cel din cuibul pus de-oștenii teutonici, Ștefan, turnul de-apărare al românilor, venind Suflet mânios și-n toată strălucirea câtă-n cronici Scrisă e c-a fost pe vremea când el țara străjuind A

 

Haralamb G. Lecca - William Shakespeare

... d. 23 aprilie 1616 , Stratford-upon-Avon, Warwickshire, Anglia  Dramaturg, poet și creator de sonete englez, considerat a fi cel mai mare scriitor al literaturii de limba engleză.    Biografie în limba română    Citate în limba română    Multimedia la Commons Cuprins 1 Comedii 2 Istorice 3 Tragedii 4 Piese pierdute ... din Veneția Cum vă place Îmblânzirea scorpiei Totul e bine când se termină cu bine A douăsprezecea noapte Poveste de iarnă Pericle, Prinț al Tironului Cymbeline Istorice Regele Ioan Richard al II-lea Henric al IV-lea Henric al V-lea Henric al VI-lea Richard al III-lea Henric al VIII-lea Tragedii Romeo și Julieta (traducere de Ștefan Octavian Iosif ) Troilus și Cresida Coriolan Titus Andronicus Timon din Atena Iulius Caesar Macbeth Hamlet Regele ... of Lucrece The Passionate Pilgrim The Phoenix and the Turtle A Lover's Complaint Apocrife Eduard al

 

Ion Heliade Rădulescu - Poetul murind

... scade, din zi în zi proscris; Și timpul p-a lui valuri înalță și coboară Această căzătură, și-n fine o doboară În al uitării negru și destructor abis. Arunc și eu un nume mai mult p-astă tempestă În voia întâmplării ferice ori funestă. Și-n ce-aș ... undă, ori pe câmpie jos? Dar ce cântai, veți zice, atât p-această lume? — Întreabă filomela aspiră la renume Când noaptea-ntreagă cântă l-al apelor susur? Tot astfel cântai și eu, precum omul respiră, Cum pasărea ciripe, cum sună-o biată liră, Cum vântul suflă, geme, cum apele murmur ... bătând la pieptul meu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Ca pasărea ce vede prin umbrele funebre, Credința mea pătrunse ca ochi printre tenebre; Instinctul ei profetic destinu-mi revelă. Adesea al meu suflet în visele-auree, Pe aripe de flăcări svolând spre empiree, Văzu divine câmpuri, și moartea devanță. Să nu-nscriți al meu nume pe pietre cumpărate; Un monument pe suflet e mare greutate! Puțin nisip, ș-atâta, peste țărâna mea. Lăsați abia un spațiu d-o ... bătătură rece, Ca, dacă pe la groapa-mi vrun svânturat va trece, Să poată sta acolo, să poată-ngenunchea. Adesea în secretul al

 

Ion Luca Caragiale - Un monstru de activitate

... mult. Așa și d. DamĂ©. Cât au stat conservatorii la putere a fost: 1. Titular, numit contra legii, la două catedre. 2. Făcător al unui dicționar româno-francez. 3. Subdirector al învățământului primar. 4. Șef al biuroului de statistică al Ministerului Instrucției. 5. Bibliotecar al aceluiași minister. 6. Făcător și organizator al bibliotecilor rurale. 7. Organizator și supraveghetor al muzeului pedagogic. 8. Însărcinat cu diverse publicațiuni ale aceluiași minister. 9. Director al buletinului aceluiași minister. Aceste însărcinări, însă, pe cari le îndeplinea cu scumpătate, deși foarte ieftin, îi mai lăsau d-lui DamĂ© destul timp liber. Urându ... o ocupație d-lui ministru. — Domnule ministru, îmi mai rămâne încă timp liber; voi să-l sacrific și pe acela pentru folosul statului și al patriei! Iată ce m-am gândit eu, domnule ministru. Este o dare de seamă a d-lui Nenițescu despre o călătorie în Macedonia ... din 95. Fiind însă că această sarcină era prea grea, d. DamĂ© a crezut de cuviință să ceară și un ajutor de supraveghetor al traducătorului. Pentru acest ajutor, d. DamĂ© a mai obținut încă un mandat de plată (cu no. 6.327 din 95) de 1.000 ...

 

Ion Luca Caragiale - Urgent

... situațiuni anormale, contrariu va trebui să reclamam onor. minister nemaiputând lua nici o răspundere. Primiți, vă rog, domnule primar, etc. Directoare, Aglae Poppesco * Revizorul școlar al distr. X... No. 4599 - 15 decembre D-sale d-lui primar al urbei Z... urgentă. Domnule primar, Astăzi 15 decembre făcând inspecțiunea reglementară la școala de fete No. 1 din urbea Z... am fost întâmpinat de doamna ... a face imediat o anchetă la școală și a ne raporta de urgență. Primiți, etc. p. Ministru, indescifrabil p. Director, asemenea * Revizorul școlar al distr. X... No. 103 - 1 februarie D-sale d-lui ministru al Instr. Publice și Cultelor urgentă. Domnule ministru, Imediat ce am primit ordinul dv. cu no. 10.001 din 15 ianuarie, m-am transportat la școala ... reclamațiuni ale doamnei directoare. Primiți, d-le primar, etc. p. Ministru, nedescifrabil p. Director, asemenea * Camera Deputaților. Sesiunea prelungită. Ședința de la 1 martie D. Al. Lingopolu: Am cerut cuvântul ca să fac o întrebare d-lui ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice: știe oare d-sa în ce stare de mizerie s-a aflat iarna aceasta școala de fete No. 1 ... ...

 

Paul Zarifopol - Despre ideologia lui Eminescu

... voluptuos joc cu imagini. Din filozofie, ca și din orice alt izvor, Eminescu își oprea imaginile care-l fermecau mai întâi pe el însuși. Vis al neființei e universul cel himeric. Vis al neființei este un fel de nonsens, pentru cine ar vrea să ia vorbele acestea drept formulă filozofică. Dar vis și neființă țin de același conținut ... chiar înrâuririle, pe care nu suntem în stare să le dovedim, fiindcă templul a rămas cu zidurile retezate, n-au alterat schopenhauerismul profund al lui Eminescu; în adevăr: cu oricâte abateri, filozofia lui este, în esența ei, o variantă, uneori și mai mult, un comentariu al filozofiei lui Schopenhauer. În total, filozofia teoretică a lui Eminescu este eclectică. Evident, interesul său pentru metafizică, și prin ea numai, și pentru ... răsturnată, hedonistică. În primatul instinctului își fundează Eminescu și ideile politice. Și aici, conștiința și raționalitatea sunt răul, sunt avocații diavolului. Modelul e statul natural al albinelor. Potrivit ierarhiei naturale a instinctelor, politica lui Eminescu se clădește pe un materialism sau cel puțin un realism economic. În statul conștient ... ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>