Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru AN

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 1253 pentru AN.

Grigore Alexandrescu - Anul 1840

... urmele mâhnirii, Și o zâmbire dulce după-un amar suspin. Așa zice tot omul ce-n viitor trăiește, Așa zicea odată copilăria mea; Și un an vine, trece, ș-alt an îl moștenește; Și ce nădejdi dă unul, acelălalt le ia. Puține-aș vrea, iubite, din zilele-mi pierdute, Zile ce-n veșnicie și-iau repedele ... bucurie: "Sloboade-mă, stăpâne, fiindcă l-am văzut." Astfel drepții ar zice, de ar vedea-mplinite Câte într-al tău nume ne sunt făgăduite. O, an prezis atâta, măreț reformator! Începi, prefă, răstoarnă și îmbunătățează, Arată semn acelor ce nu voiesc să crează; Adu fără zăbavă o turmă ș-un păstor ... stă în fanfaronadă, Și știința vieții în egoism cumplit; De-a omului mărire nimic nu dă dovadă, Și numai despotismul e bine întărit. An nou! Aștept minunea-ți ca o cerească lege; Dacă însă păstorul ce tu ni l-ai alege Va fi tot ca păstorii de care-avem ...

 

Vasile Alecsandri - Anul 1855

... Anul 1855 Anul 1855 de Vasile Alecsandri Dup-atâți răi secoli negri de dureri, de vijelie, Ce-au trecut fără-ncetare peste biata Românie, Tu, an nou, ce ne vestești? Vii s-aduci patriei mele, ca o dreaptă răsplătire, Pace, glorie, putere, libertate, fericire, Îndurările cerești? Din noianul veciniciei ești tu ...

 

Alexandru Vlahuță - Sonet (Sunt zece ani. Ce curios îmi pare)

Alexandru Vlahuţă - Sonet (Sunt zece ani. Ce curios îmi pare) Sonet de Alexandru Vlahuță Sunt zece ani. Ce curios îmi pare Aspectul lucrurilor vechi, uitate! Ca dintr-un somn, deodată deșteptate, Parcă privesc c-un aer de mirare... Mai strâmtă-i casa, toate-s micșorate, Mă uit ca-n vis, și caut prin sertare Nimicuri scumpe... inima-mi tresare De-o sfântă și duioasă pietate. Aceleași cadre-mpodobesc păreții, Din rame, cată lung și trist la mine: Povești pierdute-n haosul vieții, De farmecul de-odinioară pline, Îmi readuc parfumul tinereții... Parfum de flori crescute pe

 

Ion Luca Caragiale - O ședință la "Junimea" în ajunul Anului Nou

Ion Luca Caragiale - O şedinţă la "Junimea" în ajunul Anului Nou O ședință la "Junimea" în ajunul Anului Nou de Ion Luca Caragiale Berbantul Ghermani , cel dintâi sosit, se plimbă agitat prin salon și învârtind bastonul cântă: Ființa-mi jună duios te cere, Scoțând suspinuri neîncetat, Iar tu, iubito, vreo mângâiere Nu-i dai să fie mai ușurat. Jak Negruzzi , intrând, cu vocea stinsă [1]: La jocuri cu Lucsița ades mă întâlneam, Când ea era copilă și eu copil eram, Aveam în tot momentul certări și împăcare, Eu mă certam prin semne și ea cu vorbă tare. Menelaos , după ce a ascultat uimit, dus, transportat cu gândul în Câmpina-Wagon: Aferim, bre, Jak, Ce craidon, ce drac, Mare șarlatan, Îh! Aman, Aman! Jak Negruzzi: Un fruct este puterea, ce-nșeală la privit, Frumoasă-i este coaja, dar miezu-i putrezit [2]. Menelaos , exclamând cu regret: Putere!... oh! puterea, Ioc, puterința mea. Marghiloman , copilul Eyolf al lui Titu, intră călare pe băț: Frunză verde de susai, Oh! vai! Ca mâni vine luna mai Și-alergările de cai, Hi, hai! Tache Laurian apare cântând: Nevastă, bărbatul tău Prăpădi-l-ar Dumnezeu, Căci p-acasă nu-l mai ții, Și ...

 

Alexei Mateevici - În zarea anilor

Alexei Mateevici - În zarea anilor În zarea anilor de Alexei Mateevici În zarea anilor trecuți Eu văd în flăcări asfințituri, Eu văd albastre amurgituri În zarea anilor trecuți. E primăvară. Sunt în floare Salcâmii. Stau pe gânduri puși. Și o căldură-mbătătoare Și o miroznă-amețitoare Mă duce lin departe-n zare, În zarea anilor apuși. Ș-atunci salcâmii gânditori Stau înfloriți în zori de foc; În umbra crengilor cu flori Visam eu visuri de noroc... Dar anii ceia sunt pierduți În zarea anilor trecuți. Ca și atunci, văd și acum Lucirea zorilor pe drum, Salcâmi în floare, gânditori... Dar unde-s visele cu flori? Aceia ani, acelea zori Trecuți de-acuma sunt și duși În zarea anilor apuși. Chișinău, 13 mai

 

Mihai Eminescu - Trecut-au anii

Mihai Eminescu - Trecut-au anii Trecut-au anii de Mihai Eminescu Trecut-au anii ca nori lungi pe șesuri Și niciodată n-or să vie iară, Căci nu mă-ncântă azi cum mă mișcară Povești și doine, ghicitori, eresuri, Ce fruntea-mi de copil o-nseninară, Abia-nțelese, pline de-nțelesuri - Cu-a tale umbre azi în van mă-mpresuri, O, ceas al tainei, asfințit de sară. Să smulg un sunet din trecutul vieții, Să fac, o, suflet, ca din nou să tremuri Cu mâna mea în van pe liră lunec; Pierdut e totu-n zarea tinereții Și mută-i gura dulce-a altor vremuri, Iar timpul crește-n urma mea... mă-

 

Dosoftei - Din Parimiile preste an

... Dosoftei - Din Parimiile preste an Din Parimiile preste an de Dosoftei [STIHURI DE LAUDĂ PATRIARHULUI IOACHIM AL MOSCOVEI, PENTRU TIPOGRAFIA DĂRUITĂ MITROPOLIEI DIN IAȘI] Lăudată s-aibă direptul pomană În ceri și pre lume ...

 

Nicolae Nicoleanu - În anul 185...

Nicolae Nicoleanu - În anul 185... În anul 185... de Nicolae Nicoleanu Informații despre această ediție Aurul și vanitatea cu-a lor vargă d'aurită Mii de inimi, mii de brațe cu putere stăpânesc, Dar la patria cea tristă și 'n durere părăsită, Vai! sunt prea puțini aceia, ce cu milă se gândesc. E grozav să ai o țeară de sclăvie junghiată, Și pe vetrele străbune ca proscris să rătăcești, Să fi om, să ai un suflet, să-ți vezi mâna sfâșiată Și să nu poți nici să aperi, nici să plângi, nici să

 

Ion Heliade Rădulescu - Adio la anul 1832

... Ion Heliade Rădulescu - Adio la anul 1832 Adio la anul 1832 de Ion Heliade Rădulescu Numărând ceasurile. . . . . . . . . . . . . . . . . . Douăsprezece! Adio, o, an! Și ai trecut! Tu nu mai vii, întocmai ca umbra ce eu plâng! Adio! întru tine nădejdea m-a vândut. Pomeniri scumpe multe ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Sonet la anul 1830

... Mai dinainte el ne vestește. În fața porții und' așteptăm Nădejdea dulce la toți zâmbește; Epocă nouă ni se zărește, De aci vremea să numărăm. An rău din urmă trecutul fie, Relele toate cu dânsul ție; Răstriștea treacă, s-o numim vis. Unirea, cinstea în români crească, Dreapta reformă în veci ...

 

Vasile Bob-Fabian - Moldova la anul 1821

Vasile Bob-Fabian - Moldova la anul 1821 Moldova la anul 1821 de Vasile Bob-Fabian Informații despre această ediție Publicată în Foaie pentru minte, inimă și literatură (1839) S-au întors mașina lumei, s-au întors cu capu-n gios Și merg toate dimpotrivă anapoda și pe dos, Soarele d-acum răsare dimineața la apus Și apune despre sară cătră răsărit în sus. Apele schimbîndu-și cursul dau, se-ntoarcă înapoi Ca să bată fără milă cu izvoarele război ; S-au smintit să vede firea lucrurilor ce la vale Aflîndu-se din vecie, urma pravilelor sale. Ș-au schimbat se vede încă și limbele graiul lor ; Că totuna va să zică di mă sui sau mă pogor. Toate pîn' acuma cîte se părea cu neputință Ieșind astăzi la ivală, vor putea avè credință ; Vreme multă n-a să treacă, ș-a ara plugul pe mare La uscat corăbierii nu s-or teme de-necare ; Ce-a să zic-atunci pescariul, cînd în ape curgătoare Îi va prinde mreja vulturi și dihanii zburătoare ; Ce-a să zică vînătorul, cînd în loc de turturele Nevăzînd nici cîmp, nici codru, va pușca zodii și ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>