Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru CĂRBUNE

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 111 pentru CĂRBUNE.

Cincinat Pavelescu - Dublu catren

Cincinat Pavelescu - Dublu catren Dublu catren de Cincinat Pavelescu Improvizat într-o serată la dna Nella Sutzu, pe rimele date de doctorul Jean Constantinescu și ministrul Ion G. Duca Poetul, singur, sta sub plapumă. Mâncase-n seara aceea un fistic Și chema muza, ce-i zicea: Taci, mă, Pot eu să mă cobor la un calic? N-ai nici măcar un corn pe farfurie Și nici cărbuni în soba cu mangal!  Și, totuși, o să-ți fac un madrigal, O, muza mea cu rochie

 

Constantin Stamati - Mascurii în vie

Constantin Stamati - Mascurii în vie Mascurii în vie de Constantin Stamati Odată s-au întâmplat Că niște porci stricători într-o vie au intrat, Găsind poarta făr’ de pază, căci vierul se-mbătase, Și pe cuptor se culcase. Via era minunată, vița era de soi bun, Sădită de Ștefan-vodă, după cum românii spun; A ei struguri ca de aur, sau de granat mărgele, Pleca mlădioșii curpeni la pământ în floricele, Și plini de mursă ca mierea aștepta culegătorii, Meșteri să știe să facă din al lor must belșugat Vinul cel mai minunat, Demn și pentru trapeza lui Jupiter tunător, Dar, cum am zis, tocmai atunci, din nenorocire, Sosi și a ei pieire; Căci porcii, ce nimic nu cruță, Sta grohăind, între dânșii zicând: “Cum se fudulește Ceastă vie roditoare și cum de frumos rodește, Și cum strugurii pe dânsa stau bour și se gurguță! Nu cumva gândește, oare, Că sub a ei frunze late Să se umbrească poate Vreun crai sau herțog mare, Și să bea al ei nectar? Dar noi să o umilim, Să o pedepsim amar: La dânsa să năvălim, La pământ s-o prăvălim, În picioare s-o ...

 

Dimitrie Anghel - Hornarul

... Anghel Pe cerul alb se face-o pată, Apare și dispare iar, Și pata asta-ndoliată E-o siluetă de hornar ... Se pleacă omul de cărbune, Ținând în mână un odgon, Și-ntr-un ogeac nu știu ce spune Ca printr-un negru telefon. Din horn în horn își schimbă locul ...

 

Dimitrie Anghel - O amintire despre Verdi

... acoperită toată de flori, un om bătrîn cu părul și barba albă, o apariție de omăt în care ochii luceau negri ca două bucăți de cărbune, a trecut la cîțiva pași de mine. Luminele acelea licăritoare și nenumărate, pe cari le înviora ori le stingea vîntul, erau o retragere ...

 

Dosoftei - Din Molităvnic de-nțăles

... nu mă arz cu prăființarea, Că foc ești, pre nevrednicii arzându-i, Dară curățește-mă de toată imătura. IV Dumnezăitoriul sânge spaimă-te, omule, văzând, Cărbune-nfocat este, pre nevrednicii pârjolind. A lui Dumnezău trupul mă dumnezăiază și hrănește, Dumnezăiază-mi duhul, iară mintea îm hrănește minunat. 1 vin ...

 

Gelu Vlașin - 7:16

Gelu Vlaşin - 7:16 â†�â†� 7:13 7:16 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 7:55 →→ spațiile albe dintre cuvinte vorbesc despre sărutul întins peste cărbuni și descântecul a încolăcit vraja albastră din fumul de țigară fără filtru numele tău zace lângă valiza de la peronul șapte așteptând un tren de persoane grăbite lenjeria vine din japonia pentru o dansatoare pe sârmă cam prin zona circului câteodată urmărindu-ți evoluția prin gaura craniului erotico--------------------------zoidal și disperarea luminii când planetele și-au aliniat soldații (pentru atacul

 

George Coșbuc - În miezul verii

... ține Un copil; și-n sârg ea vine, Vine-n goană. De călduri dogoritoare, Foc aprins îi arde chipul; Un cuptor e roșul soare, Și cărbune sub picioare E nisipul. Când ajunge la fântână, Jos pe-o pajiște săracă Pune-odorul ei. Din mână Saltă cumpăna bătrână Și se pleacă. Scârțâind ...

 

George Coșbuc - În muzeu (Coșbuc)

... oală spartă Dintr-un lut sărac și prost: Eu, ce-ntr-alte vremi am fost Ultima putință-n artă. Și desenul meu! Ușor C-un cărbune de pe vatră Mult mai bine-l fac pe-o piatră Azi copiii-n jocul lor! Tu ai sufletul mai larg, Scapă-mă! Ce chin ...

 

George Topîrceanu - Cioara

... un duh Cu penajul ei feeric, — Ca o cupă de-ntuneric Răsturnată în văzduh; Gravă ca o rugăciune Și posomorâtă ca o Figurină de cărbune Cu nuanțe de cacao; Tragică, ca o emblemă A obștescului sfârșit; Sumbră ca o anatemă Arucată-n infinit; Mută-n liniștea câmpiei Ca ...

 

George Topîrceanu - Noapte de iarnă (Topîrceanu)

... pomi și peste case. Scoate-o lume ca din basme În lumini de felinare — Umple noaptea de fantasme Neclintite și bizare. Din ogeagul de cărbune Face albă colonadă Și pe trunchiuri negre pune Capiteluri de zăpadă, Iar prin crengile cochete Flori de marmură anină, — O ghirlandă de buchete Care ...

 

George Topîrceanu - Păcatul (Topîrceanu)

... — las’să fie, Că-ți arată drumul greu Doi ochi negri — și te-mbie Să te duci spre ei, mereu. Pentru ochii de cărbune, Iadu-n cale de s-ar pune, Spaima lui nu te-o răpune. Și de ploaie nu te plânge, Brațe albe când te-or strânge ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>