Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru C��PE��EA
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 912 pentru C��PE��EA.
Vasile Alecsandri - Dan, căpitan de plai
... nflăcărată, Zburând o herghelie de armăsari zmeioși, Cu coamele în vânturi, cu ochii scânteioși, Și-nfiorând câmpia de-o aspră nechezare. Un voinicel în floare, pe-un alb fugar călare, Îi mână c-un harapnic ce-n urma lor pocnește Și ca un șarpe negru prin aer se-nvârtește. Ursan le-aține calea și caii stau în loc ... dispar ca într-un nor... Iar Fulga-i urmărește cu sufletul în dor. V E noaptea înstelată, e caldă, liniștită! Se pare că din ceruri pe lumea adormită Plutește-o lină, dulce, divină îndurare, Dar ea nu poate stinge avântul de turbare Ce duce călăreții pe-ntinderea pustie, Precum doi spectri gemeni mânați de-o vijelie. Ei zbor tăcuți sub ochii steluțelor trezite În orizontul negru ce-i soarbe și-i ... afund mereu în taina nopții; dar gândul lor De mult e cu tătarii în luptă de omor. O țintă de lumină prin umbră viu înoată. Ea crește, se înalță pe zare ca o roată Și umple de văpaie cereștile abisuri. Păduri, movile, râuri apar căzute-n visuri, Dar leul de la munte și vierul de ... ...
... a spune că în momentul când vroii să mă urc în trăsură, mă pomenii deodată cu Balan care îmi puse, după obiceiul lui, amândouă labele pe piept, cercând numaidecât să mă lingă pe obraz și, plesnind cu coada pe toți câți se îngrămădiseră în jurumi la ziua bună. În trăsură pusei pe Balan din a dreapta mea ca pe un prieten mai vechi al casei, și, cum mergeam prin cotiturile ulițelor, mi se părea că sunt cel mai mare din oraș. Mă uitam cu ... noi? — Mâini, răspunsei eu. — Și când te-ntorci? — Peste șase luni. — Ce mult e de astăzi pănă-n șase luni, adause ea cu un glas duios. Aceste cuvinte nu-mi mai ieșeau din cap. Deschisei gura să întreb pe Constantin despre Măriuca, dar îmi veni o tusă care-mi curmă vorba. Apoi, îndreptându-mi glasul și căutând să-l prefac pe cât se poate mai nepăsător, zisei: — Dar Măriuca noastră, Constantine, ce mai face? — Măriuca noastră e bine, mai bine decât totdeauna. — Nu ... ce-i drept, simțeam potolindu-se întrucâtva flacăra amorului meu, dar în lupta ce se petrecea în mintea-mi tulburată, Măriuca cea drăgălașă cu flori ...
Vasile Alecsandri - Cântece din Basarabia
... 9 IX 10 X 11 XI 12 XII 13 XIII 14 XIV 15 XV 16 XVI 17 Note I Frunză verde de ovăs Floricică de pe șes! Te-am îndrăgit de pe mers, Că ți-e mersul legănat, La inimă m-a secat! Floricică, floare-albastră Răsărită-n calea noastră, Năltișoară, subțirea, Tocmai pe potriva mea, Cărăușii te-or călca. Te-or călca și te-or strica, La inimă m-or seca. Floricică, floricea, Vină pe inima mea, Lângă mine să-nflorești, De pas rău să te ferești, Sufletul să-mi răcorești! II Frunză verde baraboi, Ne-a făcut ... Sufletul meu ți l-am dat, Dar de când te-ai căzăcit Ești ca dracul de urât. Prutu-i mare și nu pot Pân’ la ea să-l trec înot. Prutul vine ca un zmeu Când sosesc pe malul său! Note ↑ Din cauza greutății relațiilor între Moldova și Basarabia, nu am putut să-mi procur alte cântece peste Prut decât aceste XVI ... află sub stăpânirea rusească, căci și-au păstrat foarte bine pân-acum datinile, limba și tipul strămoșesc. ↑ 2 Bălțile sunt un sat mare de pe malul Prutului în Basarabia. ↑ Ținutul Orheiului era unul din cele mai tari
Cincinat Pavelescu - Cântec spaniol
... Cincinat Pavelescu - Cântec spaniol Cântec spaniol de Cincinat Pavelescu Dlui Paul Catargiu Infanta, fragedă și fină, În ochi cu ape de opal, Pe când se-nalță din grădină Acorduri vagi de mandolină, Visează-n rochia ei de bal! În păru-i blond o rază moare Și-n ochi ... pătrunde Fermecătoarea poezie A tainei care i s-ascunde! Un paj cu ochii de safir, Frumos, sub manta-i de mătase, În mâini c-un roșu trandafir Spre un boschet se îndreptase. Cum l-a zărit s-a dus la el Și l-a ... ca o femeie, În ochii-i lung când s-a uitat, Infanta s-a cutremurat. Și de atunci iubirea ce e Pe
Grigore Alexandrescu - Cântece de peste Olt
... Fire-a-ți pieptu-o grădiniță Și țâțele lubeniță Și gura o fântâniță, Măselele pietricele, Și buzele ghizdurele, Și limba o ciuturea, S-adăpi pe neica din ea, Seara și dimineața, Peste zi, totdeauna. II Între Olt și-ntre Olteț Răsărit-au nuculeț, Nucu-i mare, frunza rară; Strânși-s toți cucii din ... pleacă Și mi-și trece prin dumbravă Și pe mine nu mă-ntreabă, Parc-aș fi de nici o treabă. VI Lele, ce păgână ești, Pe la biserică treci Și nu faci o sfântă cruce, Când pe mine mort mă duce. VII Dacă-ți este, neică, dor, Dă-mi basmaua ta odor Și-n basma un leușor, Să-mi botez un finișor ... Și dafinii s-au uscat. XXI Colo-n luncă la privită, Găsii pupăza-nflorită Și mândruța mea mâhnită. Nu știu pupăza s-o rup Ori pe mândra sa mi-o pup. Foaie verde mărgărit, Păcat c-am îmbătrânit Ș-încă bine n-am trăit! XXII Foaie verde usturoi, De ți-e dor, neico, de noi, Fă-te negustor de boi Și ... gazdă la noi, C ...
Vasile Alecsandri - Căpitanul Romano
... dar respinse. Și câmpu-ntreg de sânge acoperit era, Și, cuib grozav de moarte, reduta fulgera. În șanțuri trupuri multe grămadă, răsturnate, Și altele străpunse, pe dâmburi acățate, Formau un crud spectacol ce lumei arăta Cum știe pedestrașul în foc a se lupta. Romani căpitanul de trei ori cu ... nu-mi place-a ta purtare, Stai tot în urmă!“ „Cine? ... răcnesc în tulburare“ Ostașii lui Romano, arși, rumeni pe obraz. „El! căpitanul nostru?! ... din toți cel mai viteaz!“ „Tăcere, copii!“ strigă Romano la mulțime, Apoi spre colonelul c ... știu la moarte să merg cum se cuvine ... Copii! ... Zor înainte l-al patrule asalt.“ „Ura! ...“ răspund ostașii ... iar el pe calu-i nalt Pornește înainte, deprins a merge-n frunte, Și zboară ... dar un glonte, un sol al morții crunte, Îi vine drept ...
Costache Conachi - Scrisoare către Zulnia
... și scrisoare, Cunoaște-l di pi durere cu care plîngînd îți scrie, Cunoaște-l di pi-a lui lacrămi ce l-i găsîi pe hîrtie Cu ele odinioară udam a tale picioare, Cu ele pe buză arsă de-a dragostei înfocare, De sute de ori, Zulnio, printr-a gurilor lipire Ți-am adeverit amoriul cu credință ... sa nemulțămire Sufletul meu, ticălosul, ce-i pururea în clătire. Ah, și acum să să împace, cum să rabde, vai de dînsul, Cînd îl înec pe tot ceasul cu suspinul și cu plînsul ? Călători pe văi, pe dealuri, pe cîmpii nemărginite, Umblu de urît cu ziua pe colnice părăsîte, Udate de-a mele lacrămi, cărările-acelea toate, Or ține spre pomenire urmele mele-nsămnate, Pînă cînd vrodinioară pe-acolo, din întîmplare, Vei trece și vei cunoaște, ah, cît te-am dorit de tare ! Înnoptez pintre prăpăstii, pintre rîpi, pintre ponoară, Ca doar oi ... fi urîte, De desfătările lumii poftele mele lipsîte, Nu mai au nici o plăcere, nu mai au nici o pornire, De păcate nu am frică, c
... au Amphion, urnind după cântecu-i pietre, Și tu liră, care-n cald avânt din șapte Coarde suna-vei Templelor, ospețelor mari amică  Nu c-altădată, fără de grai  o, spune-mi Cântul, cărui nenduplecata Lyde-i Plece urechea. Ea ca mânza tretină-n câmp se joacă, S-o atingi chiar nengăduind. Nu știe Rostul nunții; crudă rămâne pentru-a Soțului patemi. Tigri ... spumând opri-l-ai, Alintându-l, fere-ndărăt portarul Orcului groaznic, Cerber ce cu sute de șerpi în creștet Ca ș-al furiilor, esalează ciumă Pe când spume fac și venin tustrele Limbile gurii. Chiar Ixion, Tytios chiar în silă Au zâmbit, deșartă rămas-au urna, A lui Danau ... nelegiuit putea-s-ar Decât moarte soților lor cu aspru Fier să le deie? Una numai, demnă de-a nunții faclă, Vicleni frumos pe cumplitu-i tată, Strălucind vestită de-atunci prin secoli, Nobila fiică! „Scoli  ea zise, tânărul soț trezindu-și  Scoli să nu-ți dea somnul de veci de unde N-aștepți. Fugi de socru-tău, de surori ce ... ...
Mihai Eminescu - Călin Nebunul
... tot le - atinge umbra, ochii lor i-ajunge gândul, Dar de cea mai mijlocie nici un gând să n-o măsoare, E o floare de pe mare, cine-i cată-n față moare. Mulți feciori de împărați, de războinici lăudați Le-au cerut ca s-o li-o dee, ca cu ... sară-n drum de țară cine dealul mi-l coboară? Trei feciori voinici de frunte ca trei șoimi voinici de munte, Vin în zale îmbrăcați, pe cai negri - ncălicați , Spițelați, ușori ca vântul , de-o frumseță - ntunecoasă , Au venit să-i ceară, Doamne, fetele cele frumoase. Dar mai bine - ar fi ... a pus, Vine-un nour, ce-i de nour? Vine-un vânt — da ce-i de vânt? Vine-o ploaie de șivoae și furtună pe
Mihai Eminescu - Călin nebunul
... tot le - atinge umbra, ochii lor i-ajunge gândul, Dar de cea mai mijlocie nici un gând să n-o măsoare, E o floare de pe mare, cine-i cată-n față moare. Mulți feciori de împărați, de războinici lăudați Le-au cerut ca s-o li-o dee, ca cu ... sară-n drum de țară cine dealul mi-l coboară? Trei feciori voinici de frunte ca trei șoimi voinici de munte, Vin în zale îmbrăcați, pe cai negri - ncălicați , Spițelați, ușori ca vântul , de-o frumseță - ntunecoasă , Au venit să-i ceară, Doamne, fetele cele frumoase. Dar mai bine - ar fi ... a pus, Vine-un nour, ce-i de nour? Vine-un vânt — da ce-i de vânt? Vine-o ploaie de șivoae și furtună pe
Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul I. Ionienele
... în suspine Durerea ce se naște în sufletu-i duios, Și plîngerile sale d-amărăciune pline Răsună dureros: ‑ “Sub mirtii ce se-nclină pe tempiul Cythereei, Eu, Hero, preoteasa și favorita zeii, Cînd soarele dispare în aburi de rubin. Pe harpa-mi de ivoriu cîntam un imn divin; Văzui trecînd la templu Leandru-ntîia oare, El îmi păru mai dulce decît frumosul soare, D-o ... patimă arzîndă tot sînu-mi fu coprins; Luptam a stinge focuI, dar focuI fu nestins! Rugai pe Cythereea să vie-n apărare, Dar ea vărsă în sînu-mi o flacără mai mare! Leandru înțelese cît el era iubit, Cîntările-mi arzînde ferice i-au vestit. Cu degete de roze ... prin nopți Suavele acorduri, ce două lire june Pe boarea dulce-a serii făceau ca să răsune. Iar tu, o, muma Herii, plîngi pe copila ta! Cosițele-i bălaie nu vei mai răsfăța! Zei cruzi, oh! de la Hero, ce în durere geme, Primiți drept sacrifice profundele blasfeme! Voi ... Hero, zei cruzi, căci a iubit!â€� Așa se plînge Hero pe turnul dupe mare, Și, mai plecînd în lacrimi vederea spre pămînt, ...