Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FRAGMENT

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 69 pentru FRAGMENT.

Dimitrie Anghel - La fîntîna Medicișilor

... Dimitrie Anghel - La fîntîna Medicişilor La fîntîna Medicișilor de Dimitrie Anghel Publicată în Tribuna [Arad], XV, 81, 10 [23] aprilie 1911. p. 23—24. Un fragment Trecutul e o împărăție moartă. Locurile unde ai trăit mulți ani și ai putut să fii fericit nu căuta să le revezi, dacă ai o ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Ferentarul

... Dimitrie Bolintineanu - Ferentarul Ferentarul de Dimitrie Bolintineanu (Fragment dintr-un marș vechi) Nu e nici mîndria, nu e nici mulțimea, Care în batalii încunun oștimea; Nu e nici noroc. Cela ce se bate ...

 

Enache Gane - Călătoria m%C3%A8 la munte

... Enache Gane - Călătoria m%C3%A8 la munte Călătoria mè la munte de Enache Gane Informații despre această ediție Fragment     Luna ce este planetă mult mai gios decît de alte,     Tîrziu după ce răsare să ivește pe drept munte     Cu așa apropiere a lor ...

 

George Topîrceanu - Homer: Chinurile lui Ulise

... George Topîrceanu - Homer: Chinurile lui Ulise Homer: Chinurile lui Ulise de George Topîrceanu Fragment apocrif din Odiseea, în hexametri și pentametri ...Astfel corabia-n fugă plutea cu ușoarele-i pânze Doldora pline de vânt, peste noianul de ape. Singur ...

 

Ion Luca Caragiale - Școala română

Ion Luca Caragiale - Şcoala română Școala română de Ion Luca Caragiale Fragmente ORA DE RELIGIE Un elev obraznic: Părinte, auzi ce spune dom' profesor de geografie: zice că pământul e rotund. Părintele (supărat): O fi și rotund -- cum a vrut Dumnezeu să-l facă. Elevul: Și zice că e turtit la poli. De ce-o fi turtit, părinte? Părintele (plictisit): Ia, pentru păcatele noastre! ORA DE CALIGRAFIE Profesorul: Unde-ți este caietul? pentru ce vii fără caiet? Elevul: Eu la caligrafie sunt auditor. ORA DE LIMBA ROMÂNĂ Profesorul: Ce parche ghe cuvânt îi musai? Elevul: Verb, dom'le. Profesorul: Pentru ce? Elevul: Pentru că exprimă ideea unei lucrări. Profesorul: No! vez' bine! Când zicem musai, trubuie că pentru o lucrare zicem. Exemplu: băieții și băietele musai să ștuduiască, ca mai apoi să cuvinke romaneașke în limba lor makernă pură... Bine. No! musai e verb; numai doară dup-aceea ce fel ghe verbu-i? Elevul: Neregulat... Dar de ce conjugare e, dom'le? Profesorul: No! prostule! dă-l la dracu! că-z dacă-i neregulat, apoi nu mai poake avea

 

Ion Luca Caragiale - Din carnetul unui poet simbolist

Ion Luca Caragiale - Din carnetul unui poet simbolist Din carnetul unui poet simbolist de Ion Luca Caragiale Fragmente selecte O, rimă, Muza mea! O, rimă! A! pentru-o rimă-aș face-o crimă: De fac crima, Eu fac rima! De ce mă tragi tu de păr, tată, Când mama, vai! e depărtată? O! Lina mea-i săracă Pribagă Messalina! ...Ei și?... ce-mi pasă dacă Mă bagă mesa Lina A! de n-aș fi fost un laș, Mă jur pe lira mea că l-aș... O! dar niciodată n-aș... Nu c-aș fi laș!... sunt fin, mi-e naș! Cu lumea trebui a fi fin: Nu mi-ar fi naș – nu i-aș fi

 

Marius Marian Șolea - Lungul poem haiku de o mie de strofe

... Marius Marian Şolea - Lungul poem haiku de o mie de strofe Lungul poem haiku de o mie de strofe - fragment

 

Mihail Zamfirescu - Somnolența

... Mihail Zamfirescu - Somnolenţa Somnolența (Fragment) de Mihail Zamfirescu Informații despre această ediție Amicii mei, viața e harpa, ce intona Același cântec. Ziua se duce monotonă Și'n locu-i vine ...

 

Pitarul Hristache - Povestea mavroghenească

Pitarul Hristache - Povestea mavroghenească Povestea mavroghenească de Pitarul Hristache Fragmente     Numai a-l vedeai dodată     Prin tîrg trecînd fără gloată,     Cu vro doi-trei, dinpreună     Cu cîte-o sapă de mînă,     Și după ce se-ntorcea     Vedeai colea și colea     Cîte unul atîrnat     De cîte-o șandrama legat,     Iar pe afară prin cîmpuri     Stă țepele-nfipte pîlcuri     â€¢ • • • • • • • • • • • • • • •     Dacă mergeai și la curte     Vedeai altele mai multe,     Te uitai prin spătărie     Rămîneai la aporie,     Vedeai săbii ferecate     Tot prin păreți spînzurate,     Mai pistoale, buzdugane,     Mazdrace și iatagane,     Suliți, angere, cuțite,     Ca acile ascuțite.     Măciuci, mai puști ghintuite     Toate prin păreți lipite.     â€¢ • • • • • • • • • • • • • • •     Apoi stai de socoteai     Și-n rost nu puteai să-i dai     Vedeai casele d-o parte     Numai de arme-ncărcate.     D-altă parte te uitai     Și la el și înghețai     Că-l vedeai cu-n hîrz străin     Nu-și semăna a creștin.     Cîndu-l auzeai vorbind     Încremeneai tremurînd,     Din damuit și din chiafîr,     Și din as și din caldîr,     Nu-l mai ...

 

Vasile Aaron - Anul cel mănos

... Vasile Aaron - Anul cel mănos Anul cel mănos de Vasile Aaron Informații despre această ediție Fragment.     Drăgălașă primăvară         Te ivești veselă iară,         Ne dai semn de roadă bună         Ca să facem dinpreună     Cinste celui preaputernic         Mărindu-l cu cuget smernic,     Pe ...

 

Vasile Aaron - Istoria lui Sofronim și a Haritei cei frumoase

Vasile Aaron - Istoria lui Sofronim şi a Haritei cei frumoase Istoria lui Sofronim și a Haritei cei frumoase de Vasile Aaron Informații despre această ediție Fragmente.     Ci acea odihnă nu fu delungată,     Fiindcă iubirea vrăjmașă s-arată.     Îi strică odihna, liniștita pace:     În cuget, în minte schimbări mari îi face:     Harite Margoala lui Aristef pruncă     Într-a Ioaninei răsfățată luncă     Și dintră oricâte Miletul fecioare     Cu minte înaltă, fire zburătoare.     Dintră toate câte Ținutul avea,     Cea mai iscusită, alta nu-i ca ea,     Aristef Județul n-avu multă grije     Trudind oareșcare talant să-i câștige.     Talanturi frumoase îi dădusă firea     Și cum nu-i lipsisă nice iscusirea,     Ajunsă fecioara nu fără lesnire     La desăvârșita minții procopsire.     De ani șaisprezece, era iscusită,     Un suflet curat, față veselită!     Ascuțimea minții cu dânsa născută,     La trupșor subțire și oablă crescută.     De stat nici înaltă, nici iarăși prea mică     Numai cum să pare lumei mai voinică,     Ochișorii negrii, fața rătunjoară,     La căutătură flacără și pară.     Sprincenele încă negre și-nghinate,     Tăcând despre alte daruri de sus date,     Să creadă întocma Platon pe sine     Ca Orfeu la cântec sau doar și mai bine.     [.............................................................]     Zărind-o, ce rod și ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>