Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru FRICĂ

 Rezultatele 31 - 40 din aproximativ 508 pentru FRICĂ.

Anton Pann - De cînd ploaia cu cîrnații

... Viind într-a lor iuțeală, Vor face rău pre pămînt. Nevasta-ncepu să zică : - Ce spui ? așa să trăiești! Aoleo ! eu mor de frică, Tu, frate, să mă păzești. El necăjit îi răspunde : - Ce să păzesc mai întîi? Tu mai bine te ascunde Și eu singur să rămîi. - Unde ... se teme Îndată s-a-nfățișat, Căruia-ncepu să-i zică Cu un ton foarte răstit : - Cum tu de n-ai nici o frică Să ții ceea ce-ai găsit? Nu știi că de stăpînire Avem strașnice porunci Pentru așa tăinuire Ca să pedepsim cu munci? De aceea nu ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Domnul Vucea

... cu capul pe gura cămășii, cu ochii leneși și galbeni. - He! he! Martinico... hai la Școala domnească, că sunt profesori buni... Să nu-ți fie frică... Dacă ai învăța adunarea, își dă un șoarice... la scădere îți dă doi... la fracții te face împărăteasa șoaricilor... Dacă nu te-i sili, să ... scrie d-a dreptul în clasa a treia. Mă deșteptă. Tresării. Îmi tâcâia inima. Și-mi zise: - Să nu-ți fie frică. Să spui tare și deslușit. - Tare... da... Și nu vedeam înaintea ochilor de frică. - Și deslușit. - Și deslușit... - Să nu tremuri. - Să nu tremur... Și mie-mi clănțăneau dinții în gură. Mă îmbrăcai; mă spălai cu apă rece; mă ... te asculte, să spui tare și deslușit. Și plecă. Îmi venea să mă iau după dânsul. Și n-am plâns, nu de rușine, ci de frică. Domnul se uită la mine cu niște ochi osteniți. Intrasem în pământ. Când deschise gura, mi se păru că mă și înghite. - Ei... băiete... de ... o întorceam la foaia 50, ea se întorcea la foaia 80, la Ciuma lui Caragea . La 50 era Tentația . - Ci zi odată, motologule! Eu, de ...

 

Constantin Stamati - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul

... un stejar tufos,     Ce era a multe Mistere ascunse martor credincios;     Căci subt el Minvana     Tristă se primbla,     Așteptându-l sara; Iar de frică mare abia cât sufla!     Cu arfa strunită Venea la Minvana subt stejar Armin;     Firea adormită... A lor inimioară se bucură lin;     Aerul răcoare ... O, Minvană dulce, La sunetul arfei îndată să sosești,     Ca măcar atuncea Cu-a lui Armin umbră să te-nsoțești,     Căci de nime frică     Eu atunci ne-având,     Nici trupesc nimică Intrând cu viața toate-n mormânt...     Toate... dar nici moartea Amorul tău numai nu mi-l va răpi ...

 

Costache Conachi - Scrisoare către Zulnia

... un chic de la tine.     A nopților întuneric nu mă îngrozăște nimică,     Groaza mea îi numai una, tu o știi, că mori de frică     Nu cumva din nevedere sau din ciuda depărtării,     Dup-atîta pătimire, să mă dai și tu uitării.         Ah, la o așa-ntîmplare, tu știi, fără ... a fi urîte,     De desfătările lumii poftele mele lipsîte,     Nu mai au nici o plăcere, nu mai au nici o pornire,     De păcate nu am frică, c-am rămas fără sîmțîre.     Ah, ce sîmțîre să aibă și ce gust să le mai vie,     Cînd nu ești, dragă Zulnio, să le dai ...

 

Ion Luca Caragiale - Dascăl prost

... aceasta, a fost și cam bolnav în anul acesta, a trebuit să-i scoatem o măsea, așa că are o mare frică de examen. Ne-ați îndatora foarte mult și pe frate-meu și pe noi mai ales, pe mine și pe soția mea, căci în grija ...

 

Mihai Eminescu - După această întâmplare minunată

... deodată în toată puterea ei, pentru a lumina șesul sur și pustiu, pentru a dispărea iar pe ceasuri întregi. Îi era frică de hârtopuri și gropi, calul era obosit, lui însuși îi venea să cadă din șea. Se dădu jos de pe cal și-și puse urechea ... Inima cavalerului făcu o pauză cumplită... Stătu mai multă vreme neclintit, apoi voi să facă câțiva pași spre cal, dar rușinea că i-ar fi frică-l reținu; onoarea și o irezistibilă dorință de-a duce aventura la un sfârșit îl readuse la poartă. Prinse inimă, se-mbărbătă, scoase ...

 

Petre Ispirescu - Fata moșului cea cu minte

... zi, dis-de-dimineață, se scoală fata să facă focul, fiindcă tot pe ca cădea păcatele; dară foc nu mai găsi în vatră. Atunci, de frică să nu o ocărască mumă-sa cea vitregă, se urcă pe bordei, se uită în toate părțile, doară va vedea încotrova vreo zară de foc ... o cățelușe cu dinții de fier și cu măselele de oțel, și-l face mici fărâmi. - Om bun, răspunse fata. După ce intră, fiindu-i frică de mumă-sa vitregă să nu o bată dacă se va întoarce acasă, pentru că întârziase, întrebă daca nu cumva are trebuință de o slujnică ...

 

Vasili Andreievici Jukovski - Fiica lui Decebal și Armin cântărețul

... un stejar tufos,     Ce era a multe Mistere ascunse martor credincios;     Căci subt el Minvana     Tristă se primbla,     Așteptându-l sara; Iar de frică mare abia cât sufla!     Cu arfa strunită Venea la Minvana subt stejar Armin;     Firea adormită... A lor inimioară se bucură lin;     Aerul răcoare ... O, Minvană dulce, La sunetul arfei îndată să sosești,     Ca măcar atuncea Cu-a lui Armin umbră să te-nsoțești,     Căci de nime frică     Eu atunci ne-având,     Nici trupesc nimică Intrând cu viața toate-n mormânt...     Toate... dar nici moartea Amorul tău numai nu mi-l va răpi ...

 

Emil Gârleanu - Punga

... decât mergea; da din mâini și se uita spre partea în care nevastă-sa se ținea puțin pe o coastă, ca și când îi era frică să nu se întoarcă să-l înhațe. Aproape de barieră, femeia se opri dintr-o dată: — S-o luăm pin grădina poblice; sărim gardul ... Femeia îi aruncă o privire furioasă, și-n urmă se plecă să privească iar la cel de pe bancă. De mort nu îi era ei frică la câte priveghiuri nu stătuse dânsa, pe câți nu îngropase! Ehei! că mai mult din asta trăia. Dar revolverul o umplea de groază, și parcă ... stângă a surtucului se văzu pata de sânge cum se lățise peste tot. Când se rostogoli mortul, țăranii rămaseră o clipă împietriți de frică, cu ochii la revolver, dar arma nu se mișcase din loc. Atunci femeia se liniști și spuse: — În inimă și-o tras! Bărbatul îi ... bărbatu-său și-i fu ciudă că de pe urma lui oarecum se căpătuise cu parale. Apoi se uită înapoi, ca și cum îi era frică să nu-l piardă. Bărbatul venea în urmă, bălăbănind din mâini; și femeia se liniști. Lăptuc gândea și el, simțea ceva cald într-însul, ceva ...

 

Petre Ispirescu - Voinicul cel fără de tată

... dânsa, corăbioara, într-una din nopți, se opri. Ea simți că corabia nu mai merge; sta pe loc. Până la ziuă, îi tâcâi inima de frică, neștiind pe ce țărmuri se va fi oprit. Când se lumină, văzu că corăbioara poposise de marginea unei păduri. Ieșind la uscat cu copilașul în ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Trubadurul

... de lângă mine. De trei zile dorm câte zece ore. Mă deștept și mi se pare că odaia cu cărțile e în vis. Mi-e frică să mă mișc. Numai când mă spăl cu apă rece, încet-încet, se trezește în mine știrea de viață, de mișcare, de lumină. Sunt obosit ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>