Căutare text în Literatură
Rezultate din Literatură pentru M��R����VIE
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 46 pentru M��R����VIE.
Naum Râmniceanu - Pentru nedreptatea ce i s-au făcut
... La al meu cumplit suspin, Și de este răsplătire Spălați-mi al meu venin. Nu mi-au mai rămas putere Nici alt unde s' năzuesc, M-au pătruns a mea durere Și cunosc că mă topesc. Eu fără zădărnicie Pe streini i-am priimit, Făr-a ști ... Mumă bună-ngrijitoare, Făr-a ști că sînt tîlhari. I-am priimit părintește Pe flămînd, gol, însetat Și ei acum tîlhărește De tot m-au dărăpănat. I-am ajutat cu mijloace În tot chipul d-ajutori, Socotindu-i fii de pace, Iar nu hoți răzvrătitori. Izgoniți, fugiți de silă ... mumă au umilit. Să mă vadă prăpădită, După ce i-am fost cinstit A mă răpi pîn' la moarte Asupră-mi au cugetat, M-au slăbit cu totul foarte, N-am nădejde de scăpat. Ca niște lupi pre o turmă P-ai mei fii au prăștiat, Gonindu-i din ...
Mihail Kogălniceanu - Bătălia de la Războieni și pricinile ei, 26 iulie 1476
Mihail Kogălniceanu - Bătălia de la Războieni şi pricinile ei, 26 iulie 1476 Bătălia de la Războieni și pricinile ei, 26 iulie 1476 de Mihail Kogălniceanu Una din bătăliile cele mai însemnate din istoria Moldaviei este negreșit lupta eroică de la Războieni, între moldoveni sub Ștefan cel Mare și între otomani sub padișahul Mohamed II. Doi scriitori au tratat această bătălie, domnul Cantemir și aga Asachi; însă și unul și altul s-au înșelat în mai multe locuri. Cel dintâi zice că Ștefan cel Mare a domnit de la 1390 până la 1504, adică 114 ani, pretinde că lupta de la Războieni s-a întâmplat la 1390, în vremea împăratului Baiezit I, pe care-l amestecă cu Mohamed II [2]. Dl aga G. Asachi, cunoscând foarte bine anacronismul lui Cantemir, a căutat să-l dezvinovățească făcând din Baiezet I, dând, cum se vede, toată greșala asupra tipografului, care în loc de II a pus I; însă dumnealui iarăși au văzut că Baiezit II a venit în Moldavia de abia la anul 1484; și, dar, d [umnea] lui a scimbat epoha bătăliei și de la 26 iulie 1476 d [ ...
Dorin Ștef - Miorița s-a născut în Maramureș
... C. Brăiloiu. La Mioritza C. Monografii și interpretări globale. 1950- 2000. Fochi / Eliade / “Ardeleniiâ€�. 5. Momentul 1964. A. Fochi. 6. Momentul 1970. M. Eliade. R. Vulcănescu / O. Buhociu â– Redescoperirea versiunii-colind. “Ardeleniiâ€� / D. Pop / O. Bîrlea / Al. Amzulescu / I. Taloș / Manuscriptum / V. Latiș / P. Bilțiu / Biblioteca Miorița â ... Rit/ fapt etnografic pastoral. 1. Incident real pastoral. Conflict de transhumanță. Rivalitate economică – V. Alecsandri, O. Densușianu, P. Razeș / Vinovăția ciobanului. Judecata pastorală – R. Vulcănescu, M. Coman / Moartea unui cioban. Bocet. Colindă de doliu – O. Bîrlea. 2. Situații/ rituri/ mituri pastorale. Ritual pastoral inițiatic – Al. Amzulescu, V. Latiș, D ... Rit inițiatic. â– Concluzii. Autorul I. Creație colectivă a poporului. A. Russo / V. Alecsandri. II. Creație individuală. A. Russo / M. Eminescu / G. Ibrăileanu / C. Ciopraga / Gh. Vrabie / Gh. Cîrstian. III. Pseudo creatorii Mioriței. Baciul Udrea / V. Alecsandri / M. Eminescu. IV. Creație colectivă succesivă. Al. Odobescu / A. Fochi. â– Concluzii. Despre fatalismul mioritic Primul val. J. Michelet / Al. Odobescu / A. Densușianu ... C.I. Gulian / O înțeleaptă înțelegere a lumii – A. Fochi â– Școala Mircea Eliade. O calmă reîntoarcere lângă ai săi – M ...
Grigore Alexandrescu - Epistolă Dlui I. C.
... două țări hotar: Frați a căror neunire a avut sfârșit amar. Pe o margine e zimbrul, iar pe alta un vultůr, Care nici nu mai visează de al Tibrului murmůr, Care sub o nouă formă și numire ce-a luat, Ca mulți, cântecul, purtarea și năravul și-a schimbat. Alt oriîncotro ... fi nimerit Ciobăncuțe cum văzusem într-o carte ce-am citit, Ca un om care din fire nu am fost aristocrat, Fără pierdere de vreme m-aș fi și amorezat. Acum însă ce pot face, cu ce mijloc să suspin, Când nimica nu mă doare și când nu simt nici un ... am fost de nenorociri, Măcar că și a mea soartă, care nu prea mi-a zâmbit, Nencetat ca o fantomă pretutindeni m-a gonit. Dar ce sunt relele mele? Nimicuri le socotesc, Când cu ale soartei tale nedreptăți le-asemuiesc. Astfel când de pe un ...
Cincinat Pavelescu - Amintiri literare (Fragment)
... nemulțumită cu media calculată, i-a spus secretarului că trebuie să fie o eroare. S-a făcut din nou calculul și m-am pomenit corigent. Profesorul de muzică, văzând că mama îl învinovățește pe nedrept, a retras cele 2 puncte ce-mi acordase din cauza ... azi la Sinaia, peste drum de Hotelul Băilor (Blank), și n-aveam nici 15 ani, și mama, care se lăuda că are un băiat poet, m-a hotărât într-o toamnă care ruginise frunzele îngălbenite ale pădurilor să scriu o odă pentru vila cochetă a dnei Maria ... de acest modest exercițiu al unui debut care nu se afirmase prin nimic. Peste doi, trei ani, într-o vacan- ță a Paștelui, m-am dus cu un văr al meu, Constantin, fratele ilustrului doctor profesor N. Paulescu, să cumpărăm iarbă de pușcă la o tutungerie de lângă Biserica ... întreg, ci numai cu pseudonimul: C. de la Milcov. Acest pseudonim l-am păstrat câtva timp de dragul unei moșioare a noastre din R. -Sărat și care nu era prea departe de Milcov. Duiliu Zamfirescu, care era focșenean și care mă aprecia foarte mult, îmi spunea totdeauna: D-ta ...
Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F
... lipsiĂ mie pentru a putĂ© demonstra până la ultima certitudine persistența elementului românesc în Dacia luÄ Traian. Dacă AlbanesiÄ ar fi în adevÄ•r autoctonÄ acolo, unde locuesc eÄ astădzÄ, atunci vrĂȘnd-nevrĂȘnd am fi silițÄ a recunĂ³sce că naționalitatea română s'a format ... se pot altoĂ în cursul timpului, ci datĂ©ză de la însăși obîrșia limbeÄ. Bună Ă³ră, pe terenul fonetic transițiunea consĂ³neÄ n în r între vocale, de ex. ferĂ©stră din fenestra, nu există nicÄ la CelțÄ, nicÄ la Neolatini, nicÄ la Germani, nicÄ la SlavÄ, nicÄ la GrecÄ ... român e general, e maÄ parțial în cele-lalte dialecte, dar se află în tĂ³te. La Români, ca și la AlbanesÄ, n trecut în r se pĂ³te reîntĂ³rce la primitivul n. In Moldova r din n e maÄ des în graiul vechiÅ, în Cazania mitropolitului Varlam, în glossele românescÄ din documentele slavice de la Ștefan-cel-Mare, peste tot ...
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a III
... O! tu musă, care câteodată Ad-umbră șezând în haină-albastră ColĂ², supt măgura gemănată, Lui Amor în ceteră măiastră Cânți a duĂ²r inime libovite Dulcile necazuri suferite, Lasă puținel desișuri umbroase, Pogoară încoace aducând aminte A Ilenii domniții frumoase Ș-a lui Arghin ...
Dosoftei - Psaltirea în versuri
... mi-i Dumnezău povață. De-ntunerece de gloate Teamă n-am, nice mă poate Veste rea să mă mâhnească, Dimpregiur ce-a să-m gârbască. Scoală, Doamne, de mă scoate De la scârbe de la toate, Și le dă bătaia-n gârbă A pizmaș ce-m cearcă scârbă. Și scârșcând să-ș frângă dinții În durerea sa greșiții. Că Dumnezău cu izbândă Va da celor buni dobândă. PSALMUL 4 Când îț ... cine poate să-ț mărturisască? 7, 6 Mă trudesc fără vreme cu suspini, cu jele, Spăl în nopțâle toate perinile mele Cu lacrămile mele, de-m moi așternutul, De când nu cerci de mine, că m-am stâns cu totul. Că mi s-au turburatu-mi vederea de spaimă, M-am vechit în pizmașii carii mă defaimă. Pizmașilor puterea să li să scurteze, Și cei fără de lege să nu-mi mai cuteze, Că mi ... auzit Domnul glasul de plânsoare Și mi-au ascultat Domnul ruga la strânsoare. La a mea greutate Dumnezău m-ascultă, La boala mea-m trimite mila sa cea multă. Priìmitu-mi-au în jele lacrămi ovilite, Și sâmțârile toate îm sunt curățâte. Rușine și necinste, fețe ocărâte Pizmașii ...
Ion Luca Caragiale - O noapte furtunoasă
... fripte, domnule! Fir-ai al dracului de pungaș!... Bagabontul, nene, cu sticlele-n ochi, cu giubenul în cap și cu basmaua iac-așa scoasă. Cum m-a văzut, - că trebuie să fi fost schimbat la față, cum sunt eu când mă necăjesc ( își mângâie favoritele ) - cum m-a văzut, a sfeclit-o... A întorsc capu-ncolo și a început să bea din țigară știi ... cocoane;... mă uit iar la el, iar se-ntoarce-ncolo; mă-ntorc iar comedii... IPINGESCU: Iar se uită la cocoane... JUPÂN DUMITRACHE: Ei! iac-așa m-a fiert fără apă toată seara... IPINGESCU: În sfârșit? JUPÂN DUMITRACHE: În sfârșit... plecăm; coate-goale după noi. Era să mă-ntorc în ... a ieșit haita de câini de la maiorul din colț, și i-a tăiat drumul lui coate-goale. Am lăsat pe Zița acasă, m-am suit degrab cu Veta sus, am trimis pe Chiriac repede pe maidan, eu i-am ieșit înainte peste uluci tocmai pe la prăvălia lui ... onoarea mea de familist. De! când lipsesc eu de-acasă, cine să-mi păzească onoarea? Chiriac săracul! N-am ce zice! onorabil băiat! De-aia
Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a IX
... al tău. Dintr-astă oară, din astă sară, A ta-s fecioară și surioară!" Tânărul fecior grăi plin de dor: ,,Dragă fecioară! fi-m lelișoară, Iară eu, mă jor, ți-oi fi bădișor!" Să îmbrățoșară atunci și strigară: ,,Dulce clipită, zi fericită, Fire-ai lungită, trei ori atâtă!...",, Mireasa ... ca vânătoriu, Maica este-mi dulcea Vinere, Vânez inime blânde, tinere!... Iar' tu jură-te, pruncă tinără, Că-mi vei fi bună, eu-s AmĂ³r!..." Zisăi: ,,Juru-mă pe-astă pinară, Că pentru tine eu viiu și moriu!..." De-atunci pare că nu-s dulci fragile Cumu-s murele de ...
Vasile Alecsandri - Din albumul unui bibliofil
... 5 E 7.1.6 F 7.1.7 G 7.1.8 H 7.1.9 J 7.1.10 L 7.1.11 M 7.1.12 N 7.1.13 O 7.1.14 P 7.1.15 R 7.1.16 S 7.1.17 T 7.1.18 U 7.1.19 V 7.1.20 Y 7.2 Stoicismul românului 7 ... în țară și are toate catastijele în mâna lui. Stolnic mare cu obicei la zile mari și la veselii domnești, îmbrăcat în haină domnească, să vie înaintea bucatelor domnești; le tocmește pe masă înaintea domnului cu tipsiile; și dvorbitor întru acele zile. Comis mare ispravnic pe povodnici și pe toți caii ...