Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru RÂNDUNICĂ

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 49 pentru RÂNDUNICĂ.

George Coșbuc - Rada

George Coşbuc - Rada Rada de George Coșbuc Are Dochia mult cât are, Nu e mult o fată mare? Că-ntre domni, dar orișiunde, Dacă-ți știe ea răspunde Grai ales și lin ca apa, Apoi las că Rada știe Și-n ce fel să poarte sapa. A fost și ea-n școli o toamnă, Dar găsești ca ea vro doamnă? Cu cosiță gălbioară, Ea e naltă și ușoară S-o vezi numai și să tremuri! Și de-abia pe la Sân-Petru Umple optsprezece vremuri. Sunt și-n sat destule fete, Cari de n-au cu ce să-mbete Ochii omului, au pieptul ele Alb de taleri și mărgele. Rada, când o vezi, te fură Cu necontenitul zâmbet Și cu-a vorbelor căldură. Harnică, din zorii zilei Nu stau mâinile copilei Fără lucru, tot să prindă, Casa lor toată-i oglindă. La izvor vezi pe Rodica Până-n zori, când pe sub streșini Încă doarme rândunica. Pe izlaz nu-i multă hrana, Dar vezi albă ce-i Joiana! Și-n amurg copila-n tindă Foc în vatră vrea s-aprindă, Dar mu-mu, Joiana muge Radă, fă, s-alergi degrabă, Că-n șopron vițelul suge. ...

 

George Topîrceanu - Rândunelul

... Și-mi culcă florile de crin. Grădina toată-i răscolită... Ce tristă e grădina mea! Pe-o creangă tremură de frică Un pui plăpând de rândunică. E singur, în bătaia ploaiei, Și-n ciripitu-i rugător Îmi spune să-i deschid fereastra: Și eu deschid, el intră-n zbor. Și iată ...

 

George Topîrceanu - Rapsodii de primăvară

George Topîrceanu - Rapsodii de primăvară Rapsodii de primăvară de George Topîrceanu I Sus prin crângul adormit, A trecut în taină mare, De cu noapte, risipind Șiruri de mărgăritare Din panere de argint, Stol bălai De îngerași Cu alai De toporași. Primăvară, cui le dai? Primăvară, cui le lași? II Se-nalță abur moale din grădină. Pe jos, pornesc furnicile la drum. Acoperișuri veștede-n lumină Întind spre cer ogeacuri fără fum. Pe lângă garduri s-a zvântat pământul Și ies gândacii-Domnului pe zid. Ferestre amorțite se deschid Să intre-n casă soarele și vântul. De prin balcoane Și coridoare Albe tulpane Fâlfâie-n soare. Ies gospodinele Iuți ca albinele, Părul le flutură, Toate dau zor. Unele mătură, Altele scutură Colbul din pătură Și din covor. Un zarzăr mic, în mijlocul grădinii, Și-a răsfirat crenguțele ca spinii De frică să nu-i cadă la picioare, Din creștet, vălul subțirel de floare. Că s-a trezit așa de dimineață Cu ramuri albe — și se poate spune Că-i pentru-ntâia oară în viață Când i se-ntâmplă-asemenea minune. Un nor sihastru Și-adună-n poală Argintul tot. Cerul e- ...

 

Gheorghe Asachi - Rânduneaua și paserile

... Gheorghe Asachi - Rânduneaua şi paserile Rânduneaua și paserile de Gheorghe Asachi Fabulă Călătoarea rândunică, Ce țări multe vizitasă, Și chiar pentru că e mică Multe bune învățasă, Nu ca alții, carii fac Un voiaj cu ochi-n sac. Rânduneaua ...

 

Grigore Alexandrescu - Privighetoarea în colivie

... Sau să aștepte până să-i crească Smulsele aripi, și să găsească Noi miloace de a fugi? Astfel pe dânsa o sfătuiește O rândunică ce o iubește Și care gândul ei îl știa. Exemple multe des îi tot spune Și îi arată cu dovezi bune C-acum să scape ...

 

Ion Luca Caragiale - Imaginație, stil și clistir

Ion Luca Caragiale - Imaginaţie, stil şi clistir Imaginație, stil și clistir de Ion Luca Caragiale D. dr. Petrini-Galatz, luând în stăpânire postul de director general al serviciului sanitar, a înaintat o „Circulară — către domnii medici primari de județe, medici de orașe, medici de spitale, medici de plăși și către toți vetermarii oficiali", pe care n-o putem îndestul recomanda și profanilor iubitori de lecturi interesante. Din această admirabilă circulară rezultă adevăruri nouă, necunoscute până astăzi; astfel, rezultă că: „...preocuparea principală a serviciului sanitar a fost întotdeauna scăderea morbidității și mortalității..." Prin ce însă s-ar putea scăde amorbiditatea și mortalitatea? Nimini n-a știut-o până acuma, nici chiar medicii, nici chiar veterinarii. Astăzi toți o putem ști, toți, chiar medicii, chiar veterinarii. Iată prin ce: „...prin îmbunătățirile zilnice în exigențele igienii..." Care va să zică îmbunătățindu-i exigențele, igiena devine mai ușoară de înțeles de oameni și de vite, și prin urmare mai lesne de practicat. Circulara apoi conține maxime și aforisme filozofice de o profunditate în adevărat clisterică. De exemplu: „...Spre a ajunge să fim utili țării și ...

 

Marius Marian Șolea - Ai de peste Olteț

Marius Marian Şolea - Ai de peste Olteţ Ai de peste Olteț de Marius Marian Șolea Ca un orb care a pierdut soarele definitiv, așa am pierdut eu acel timp al copilăriei. și astăzi, pipăind cu palmele pereții lumii, îmi caut înfricoșat patul unde am să adorm și nu îl găsesc. atunci am văzut bucuria în lume, însingurat de vârstă, în mijlocul civilizației lemnului, și nu știam că se va pierde în propria mea devenire. când iarna se întâlnea cu satul meu prin acest univers, mă nimeream mereu acolo! și atât de multă dragoste era între ei, încât iarna îi acoperea până la jumătate gardurile în îmbrățișări sticloase și reci, pipăindu-le, la rândul ei, ca pe niște ziduri... privirea mea era fierbinte și peste toate aceste lucruri moi eu mi-am lăsat urmele, care, acum, posibil să se adâncească până lângă Dumnezeu. mă bucuram când venea pe la noi tanti Ioana de peste Olteț, sora cea mică a străbunicii mele. o știu numai cu cătrințe negre și cămașă cu răuri, iar pe deasupra, purta un cojoc de țurcană. venea la noi duminica, după ce se termina slujba la Petecei. se apropia de mine cu un ...

 

Mihai Eminescu - Când crivățul cu iarna...

Mihai Eminescu - Când crivăţul cu iarna... Când crivățul cu iarna... de Mihai Eminescu Când crivățul cu iarna din nord vine în spate Și mătură cu-aripa-i câmpii întinse late, Când lanuri de-argint luciu pe țară se aștern, Vânturi scutur aripe, zăpadă norii cern... Îmi place-atuncea-n scaun să stau în drept de vatră, S-aud cânii sub garduri că scheaună și latră, Jăraticul să-l potol, să-l sfarm cu lunge clești, Să cuget basme mândre, poetice povești. Pe jos să șadă fete pe țolul așternut, Să scarmene cu mâna lâna, cu gura glume, Iar eu s-ascult pe gânduri și să mă uit de lume, Cu mintea s-umblu drumul poveștilor ce-aud. Orlogiul să sune ­ un greier amorțit ­ Și cald să treacă focul prin vinele-mi distinse, Să văd roze de aur și sărutări aprinse În vreascuri, ce-n foc puse trăsnesc des risipit, Ca vorba unei babe măruntă, țănduroasă. Atuncea focu-mi spune povestea-a mai frumoasă. Din el o aud astfel cum voi să o aud Ș-amestec celelalte cu glasu-i pâlpâit. Și mândru-acest amestec gândirea-mi o descoasă, O-nșiră apoi iarăși cum dânsa ...

 

Vasile Alecsandri - Andrii-Popa

... vine iară, Falnic ca un stâlp de pară, Pe-un cal alb ce n-are loc Și din ochi aruncă foc. Fug cum fuge-o rândunică, Fug ca fulgerul când pică, Și se duc voinicii, duc, Cu urgie de haiduc! Pept în pept!... câmpul răsună, Toți de tot dau împreună. Toți ...

 

Vasile Alecsandri - Mehedințeanul

Vasile Alecsandri - Mehedinţeanul Mehedințeanul Poezie populară culeasă de Vasile Alecsandri Frunză verde magheran, Voinicel mehedințean, Sunt născut pe frunzi de fag Ca să fiu la lume drag Și-s scăldat de mic în Olt Să mă fac viteaz de tot Și-s frecat cu busuioc Să am zile cu noroc. După ce am mai crescut Din ochi maica m-a pierdut C-am fugit de la părinți Tot în munți, la Mehedinți. Apoi m-am lăsat în vale Cu trei rânduri de pistoale Ș-am ajuns un voinicel Cu inima de oțel. Aoleo! ce foc de dor! Veni-va badea Tudor [1] Să mai strângă din păduri Cete mândre de panduri Ca s-alunge de la noi Și pe greci și pe ciocoi. Frunză verde păducel, Cine-a merge după el? Un șoiman mehedințel Care știe să chitească, Rândunica s-o lovească, Și mai știe de călare Să se lupte-n fuga mare, Și mai știe să înoate Vâslind Dunărea din coate. Aoleo! mă arde focul Ca să-mi cerc și eu norocul, Aoleo! de rău, de bine Țipă sufletul în mine! ↑ În Valahia mică, peste Olt, mulți cred că Tudor Vladimirescu, șeful pandurimii ...

 

Victor Hugo - Constantin Negruzzi

Victor Hugo - Constantin Negruzzi Constantin Negruzzi (Costache Negruzzi)  n. 1808 , Trifeștii Vechi  d. 24 august 1868 , Iași  Om politic și scriitor român din perioada pașoptistă    Biografie în limba română    Citate în limba română    Multimedia la Commons Cuprins 1 Operă 1.1 Fragmente istorice 1.2 Poezii 1.3 Teatru 1.4 Proză 2 Traduceri 2.1 Poezii 2.2 Teatru 3 Legături externe Operă Amintiri de junețe Cum am învățat românește Zoe O alergare de cai (Ñ�ÐșачÐșа) Au mai pățit-o și alții Toderică Negru pe alb (scrisori de la un prieten) Fragmente istorice Alexandru Lăpușneanu (1840) Aprodul Purice (1837) Sobieski și românii (1845) Regele Poloniei și Domnul Moldaviei (1839) Cântec vechi (1843) Poezii Reverii (1837) Domnul P. Prunco (1837) Apolog (variantă la Domnul P. Prunco) (1857) Melancolie (1838) Gelozie (1840) La Maria (1839) Fabulă (1839) Ursu și oaspeții săi Lupu și mielu Cucoșu și puica Potârnichea și rândunica Marșul lui Dragoș (doină) (1848) Doină nouă (1842) Eu sunt român... (1855) Princesei Catinca Conaki Vogoride (1856) Strofe dedicate D-nei Smaranda Docan (1892) Potopul (1837) Floarea, Florărița româncă (după Levitschnigg) (1869) Dervișul Uriașul Daciei Disțărare șlicului Întâia noapte a lui Iung Inscripții Epitaful vornicului ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>