Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru ÎNSĂȘI

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 198 pentru ÎNSĂȘI.

Paul Zarifopol - Delicate lucruri vechi

... stăteau învăluite sub rafinate țesuturi de susceptibilitate, orgoliu, dominare de sine, discreție și politețe. Am numit curioase întâmplările acelor suflete: cuvântul l-am luat din însăși cartea dlui Ibrăileanu. Când, la despărțirea finală, femeia întreabă pe adoratorul care, cu nici un chip, nu a vrut să i se mărturisească ... generale a cărții. Jurnalul lui Emil Codrescu este făcut din notări de o înverșunată analiză; într-un asemenea fanatism al subiectivității, natura cosmică însăși e fundamental raportată la dispuneri umane, și supusă criticii psilhologice. Pur și minunat artistică este reminiscența, independentă de frământarea dramatică: nopțile veneau din pădure ude ... ce par tineretului actual paradoxal neverosimile. Să te culci cu femeia pe care o iubești, constituia, chiar numai în intenție, o supremă impolitețe; iar fapta însăși, o sălbatică profanare, de negândit în planul acelor mult delicate spirite. Ca să vedeți unde ajungea, în vremile acelea, oroarea de orizontalitate în situații intens ... asprimea terminologiei pedante cu kilogramele de materie organică, și gingășia eterată a ideii de amor curat: avem aci manifestarea unui principiu din structura însăși a lamartinianului schopenhauerizant, trecut prin pozitivism. Doar același doctor ne încântă cu suave explicații asupra epitetelor floare și înger, ce s-ar fi ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Oda I

... n cer? Atei fără de minte! Părerea amăgită Lăsați, și mânați vasul spre țărm de adevăr. Pre Dumnezeu cunoașteți acel ce cârmuiește Făptura plăsmuită cu însăși mâna sa. El cerurile-ntinse în care strălucește Înflăcăratul soare pre toți a lumina. Planetelor și lunii El zice să-mprumute Lumina lor ... aer cu aripa străbate; Tot ce viază-n lume a Lui făptură sunt. Apoi ca un puternic și milostiv părinte Pre om cu însăși mâna-i din lut a plăsmuit L-a dăruit cu semnu-i, l-a înzestrat cu minte, Cu dânsa ...

 

Duiliu Zamfirescu - Levante și Kalavryta la Missolonghi

... Întrebând-o de nu are printre spiritele sale Sufletul unei femei; Cercetat-am marea lină, vrând să știu dacă în unde, Printre albe Nereide, marea însăși n-o ascunde... Dar nimic — Cer, noapte, mare, lung la mine au privit Ș-au zâmbit. Zantiotele râd toate, iar Thaisa le oprește: â ... Ce, pe căi nestrăbătute, dinainte-i vecinic fuge, Iar când doru-i, nici chiar doru-i călător, n-o mai ajunge. Năpădită-atunci de lacrămi însăși sânul și-l cuprinde Vrând în el să stăpânească un necunoscut fior... Sânul însă n-o ascultă, alba-i față i s-aprinde Și oftând ...

 

George Topîrceanu - Șt. O. Iosif: Patriarhale și cântece

... prea inegală, cei doi poeți sunt profund deosebiți: prin temperamentul lor poetic, prin atitudinea în fața vieții, prin subiecte și natura inspirațiilor ca și prin însăși realizarea tehnică, nu numai stilistică, a acestor inspirații. Coșbuc era mai ales un mare artist al cuvântului, un poet expresiv și aproape deloc ... sfarmă infailibil. La treizeci de ani Iosif iubea ca un adolescent și se plângea ca un copil. Cu sensibilitate de poet bolnav — bolnav în însăși structura adâncă a organismului — a trebuit să suporte durerea hărăzită unui bărbat... Și nici ca profesionist n-a avut ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Odă la pavilionul grecesc

... ta credință născândă și fecioară Prin duhul mângâierii în lume se vestea Și pieptu-umplea de flăcări, iar inimi de nădejde, Și-ncredința noroade de însăși fericirea, Atuncea universul, plin de eroi cerești, Martiri ai libertății, martiri ai lui Hristos, Zâmbea ș-era aproape d-această mântuire, D-al cerului imperiu ... c-un ochi pătrunde toate, Nu se sperie ochiu-i d-atâți viteji creștini Care cu crucea-n frunte disprețuiesc și chinuri, Și foc, și însăși moartea, ca să surpe puterea Celui în desfrânare ticălos al ei tată. Un râs grozav pe buza-i cochet se rătăcește, Un foc de răzbunare ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Portret

... ivește, noaptea risipește; Și fața ta-n sânu-mi gemător, noptos, Revarsă lumină; nădejdea-mi zâmbește, La inimă-mi vede soare luminos. Model al virtutei! însăși fericirea! Care părinți astfel te desăvârșesc? Ochii lor cei tineri îi fură uimirea Ochilor mei umezi ce-n veci te privesc! Ce rază de pace ... ți ca o altă rază Către cer din ochii-ți își ia al său zbor? Să fii tu nădejdea? să fii tu credința? Sau dragostea însăși

 

Urmuz - Puțină metafizică și astronomie

... și de încâlcite. Deci la ce bun să vrei numai o singură cauză, o forță inițială are vrem (trebuie) să fie și generatoare, când ea însăși ține cu încăpățânare să dea din ea numai multiplicitate; are setea ultimilor, a încâlcelei și contradicției; îi trebuie multe milioane le oameni, de ... o variantă a finalului schiței:) Și oare merită osteneala să ții să descoperi numai o singură ba uză și cea dintâi, când ea însăși

 

Paul Zarifopol - Creație și analiză

... de a ne clarifica impresiile, și a ne completa înțelegerea prin comunicare cu sensibilitatea și fantezia altora. Cultivarea impresiei în ea însăși, fără a căuta să o determinăm cu ajutorul unor elemente intelectuale, nu-i decât o treaptă pregătitoare în teoria literară; iar negarea radicală ... numai cinematograful. * * * Dl Ibrăileanu crede că rareori tipurile principale dintr-un roman rămân în minte atât de conturate ca cele secundare, și explică aceasta prin însăși mulțimea imaginilor în care ni se prezintă figurile principale. Această mulțime însăși împiedică, zice dl Ibrăileanu, să se formeze o imagine cuprinzătoare. La fel se întâmplă în viață: Această infirmitate, crede dl Ibrăileanu, e generală. Sunt tineri ...

 

Dimitrie Anghel - Cucuveaua

... nopți făcute așa, se vede, cînd somnul, cu cît îl chemi, cu atîta fuge mai departe de ochii tăi. Nopți stranii, cînd bătaia inimii tale însăși te înfioară, de parcă ți-ar fi străină, când lucrurile misterioase ce dorm în fiecare din sufletele noastre prind contur și toate amintirile încep să ... se zugrăvea pe cer și își urma cîntecul, vrînd parcă să mă cheme prin horn, neștiind că moartea pe care o anunța era moartea ei însăși și că lugubrele prevestiri ce umpleau aerul în dauna ei aveau să se împlinească. Rece am simțit o clipă patul puștii lipit de obrazul meu ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Ingratul

... mă-ndreptez la lume să-ți spui nelegiuirea, Cu tine am de lucru; și vina tu ți-o știi; Ingrat ți-e bunul nume și însăși pomenirea, Te-a înfierat păcatul, pe fruntea ta îl ții. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Acel duh de partide, robie pierzătoare Care d-atâtea veacuri ast neam a ... creșterea-ți de slugă credeai înnobilare A slugări-n păcate, înlesnitor de vini. Căzut și eu în cursa urzirii prea spurcate, Ce ia însăși vederea, ca orb am naintat; Și când am deschis ochii, te văz aci, ingrate! Cu sărutarea Iudei trădând m-ai tâmpinat. Ce loc de piericiune ...

 

Ion Heliade Rădulescu - Visul (Heliade)

... nu mă mai îngrozește, Un rai îmi era însuși al închisorii sân. Dragostea ce se naște în muncile robiri, Prieten din necazuri, părtaș nenorocirii, Sunt însăși curăția, și vecinice rămân. Îmi era drage aste ființe, Îmi era scumpă a lor vedere; Mi-era un balsam l-a mea ... de nume, Acea viață din ceea lume Care nădejdea în fund ne zice, Toate prin ele eu le visam. Acea din ceruri sfântă căldură, Dragostea însăși, blânda credință Pusese-n mine a for ființă Și a lor faguri într-a mea gură, Și al ... X Mă pomenii în casă-mi, și visu-și schimbă fața, În sânul casei mele eu mă vedeam străin: Tot nu ținea de mine, și însăși a mea viață. Rece, fierbinte-n toate, totul mi-era un chin. Voiam să-mi vin în sine-mi din lunga-mi rătăcire ...

 

   Următoarele >>>