Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

Vezi și forma bază: ÎNZESTRA

  Vezi și:ÎNZESTRARE, DOTA, MĂIESTRU, TANC, ÎNȚELEPT, ÎNARMAT, ÎNGER, ÎNZESTRA, ANIMAL, APLICAT ... Mai multe din DEX...

ÎNZESTRAT - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ÎNZESTRÁT, -Ă, înzestrați, -te, adj. Prevăzut cu cele necesare. ** Fig. Dotat cu calități deosebite, talentat. - V. înzestra.

Sursa : DEX '98

 

ÎNZESTRÁT adj. 1. v. competent. 2. v. talentat.

Sursa : sinonime

 

înzestrát adj. m., pl. înzestráți; f. sg. înzestrátă, pl. înzestráte

Sursa : ortografic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruÎNZESTRAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 106 pentruÎNZESTRAT.

Alecu Donici - Lupul și cucul

Alecu Donici - Lupul şi cucul Lupul și cucul de Alecu Donici — Rămâi sănătos, vecine! Au zis lupul către cuc. Aceste țări de rău pline Le părăsesc și mă duc. Nu mai pot trăi aice, De om, câine, prigonit. În Arcadia, ferice! Este codru de trăit. Unde aurita vreme Împărățește deplin, Unde lupul nu se teme De năpăstile ce-i vin. Acolo nu sunt războaie, Toți în pace viețuiesc: Omul este blând ca oaie, Iar câinii nici hămăiesc. — Cale bună, măi vecine! Dar te rog, să-mi spui curat: Năravul nu-ți iei cu tine? Și colții ai lepădat? — Să-i lepăd? Da' cum se poate? — Apoi ține minte, frate, Că la viitoarea iarnă Ai să rămâi fără blană. Și așa s-au întâmplat, Precum cucul i-au cântat. Între oameni iar sunt unii Cu colți de lup înzestrați: Ori în care parte-a lumii, Ei vor fi tot ne-

 

Alecu Donici - Teiul și stejarii

Alecu Donici - Teiul şi stejarii Teiul și stejarii de Alecu Donici Un teișor crescut sub deal, în depărtare, Odată blestema norocul de uitare, Așa zicând: — Ce fericiți stejarii sânt! Din fire înzestrați, Puternici ei și nalți, Văd lumea cea frumoasă, Aproape stau de soare; Iar eu, o! soartă ticăloasă! Aici în depărtare Viața-mi am urât. El bine n-au sfârșit Și s-au stârnit furtună, vânt Și cerul s-au întunecat Și fulgerul au scăpărat. Prin nouri tunetul se răsturna, trăsnind, Și risipind Acei mai mari Stejari! Iar teiul de sub deal era nevătămat. Atunci el s-au trezit că este vinovat Și mulțumind, au zis așa către noroc: — Apărătorul meu! Eu de acum te rog Ca parte liniștii să dăruiești tu mie Și traiul depărtat, drept pravilă să-mi fie, Pentru că am văzut prea bine Că cei ce stau la înălțime, Măcar de sunt și mari Și tari, Dar pică la pământ De

 

Alecu Donici - Vulturul și paingul

Alecu Donici - Vulturul şi paingul Vulturul și paingul de Alecu Donici Prin nouri, vulturul, spre muntele Ceahlău Întinse zborul său. Pe cea mai naltă stâncă a lui, el se așează Și lumea dedesubt privind, se desfătează. Un șir de munți măreți, Moldova de o parte. A ei câmpii, păduri, a ei frumoase sate! Și ape: Bistrița, Moldova și Siret, Pe șesuri vesele, se văd curgând încet. — Să fie lăudat al tău, o, Joe! nume, Pentru aripele ce tu mi-ai înzestrat; Cu care mă ridic la înălțimea lumei, Pe unde nimene a fi n-au cutezat! Aceste vulturul rostește bucuros. — Da' știi, prietene, că ești lăudăros! Paingul de pe mușchi atunce îi răspunde. Dar uită-te de vezi: și eu sunt oare unde? Se uită vulturul și vede, înadins, Paingul lângă el, cum mreaja a întins. — De unde te-ai luat? Întreabă el mirat. Și cum te-ai târâit? — Să-ți spun adevărat, Paingul au răspuns, Pe coadă-ți am venit, Tu însuți m-ai adus; Cu-a mea putere, eu nici aș fi îndrăznit, Iar de acum nu am de tine trebuință. ...

 

Alecu Russo - Stânca Corbului

Alecu Russo - Stânca Corbului Stânca Corbului de Alecu Russo Legendă culeasă de la Bicaz Vizitând valea Bicazului, care dă în valea Bistriței, caii noștri se înșirau pe cărări înguste și pietroase, conduși fiind de un călăuz muntean. Acesta era tipul românului din Carpați, tânăr, vesel, sprinten, dibaci, lipsit de învățătură, însă înzestrat cu bunul simț al strămoșilor noștri. El își purta calul în joc și ne povestea în graiul său poetic viața lui de copil al munților, vânătorile sale la urși și chiar îndrăgirile inimii lui, spunându-ne totodată numele piscurilor și admirând ca noi mărețele așezături stâncoase, care ne înconjurau ca un amfiteatru uriaș. Strâmtoarea în care curge pârâul Bicazului este una din cele mai frumoase din Carpați; natura pare că a voit a aduna la un loc tot ce a putut crea mai grațios, mai pitoresc și mai grozav. Tablou magic și demn de penelul lui Salvator Rosa . Soarele asfințind într-un ocean de lumină înfocată; câțiva plăieși trecând printre copaci; câțiva vulturi, zburând roată împrejurul vârfului Ceahlăului, și jos, lângă o naltă stâncă, caii noștri adăpându-se în apa limpede a Bicazului! — Priviți — ne zice călăuzul ...

 

Alexandru Vlahuță - No. 4

Alexandru Vlahuţă - No. 4 No. 4 de Alexandru Vlahuță Publicată în Naționalul , an II, nr. 50, 11 august 1891 Sander, fantele de tobă, Sportmen, cavaler vestit, Trist, se cată în oglindă Și găsește c-a slăbit. Răsturnată-ntr-un fotoliu Și gătită ca la bal, Doamna lui stă și citește Un roman sentimental. Uneori spre el privea Ca din slăvi și-o lasă greu, Și zbîrcind din nas murmură: "Ce figură de lacheu !..." El îi vede în oglindă Ochii mici, răutăcioși; Dar, sub nobila ei frunte, Îi găsește tot frumoși. Și în gîndul lui măsoară Drumul lung pe care-a mers; Suspinînd privește-n urmă Cîte fericiri s-au șters !... Lustruit prin școli străine, Tînăr, frumușel, bogat, În saloane, printre rochii, E copilul răsfățat. De gătelele din baluri Pajul sexului frumos Scrie cronici parfumate, Vînturînd eternul sos — Stilul-fard de buduaruri Plin de stele și de flori, Epitetele galante Ce dau babelor fiori !... Astfel, norocosul Sander, Cu toate e înzestrat, Se ridică-n cinstea lumii, Ca un fiu de împărat: Fără muncă, fără zbucium, Toate cele-i merg în plin; Doar cu gîndul le gîndește, Și de-a gata toate-i vin. ...

 

Alexei Mateevici - Către Ioan Bianu

... să mă opresc asupra Elementelor religioase ale folclorului moldovenesc și să mă îndrept către bunătatea d-tale cu călduroasa rugăminte de a mă înzestra gratis cu edițiile Academiei Române folcloristice și privitoare la folclor, spre executarea cuvenită a acestei lucrări științifice. Cele mai necesare cărți sunt toate ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Oda I

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Oda I Plutind în întuneric pe cale rătăcită, Căci nu vă-ntoarceți ochii spre cel ce este-n cer? Atei fără de minte! Părerea amăgită Lăsați, și mânați vasul spre țărm de adevăr. Pre Dumnezeu cunoașteți acel ce cârmuiește Făptura plăsmuită cu însăși mâna sa. El cerurile-ntinse în care strălucește Înflăcăratul soare pre toți a lumina. Planetelor și lunii El zice să-mprumute Lumina lor din soare; și el a poruncit A se aprinde noaptea făclii de stele sute În aer să lucească când soarele au sfințit. Cu naltă-nțelepciune a timpului măsură A cumpănit, și toate păzesc regula lor, El zice ca să cadă a rouăi picătură Pământul să adape spre hrana tuturor. Și toate sunt lăsate spre vecinica Lui slavă Și cerul și pământul pre Dânsul îl măresc, Câmpia, șesul, floarea și vesela dumbravă, Ici valea, colo dealul natura-mpodobesc. Când marea se răscoală mugind cu-nfuriere, În slab nisip o ține în marginile ei. El vânturilor zice să sufle cu putere, Văzduhul să-nnoiască gonind nourii grei. El este creatorul a orice vietate. Jivina ce trăiește în ...

 

Constantin Negruzzi - Regele Poloniei și Domnul Moldaviei

Constantin Negruzzi - Regele Poloniei şi Domnul Moldaviei Regele Poloniei și Domnul Moldaviei de Constantin Negruzzi Albina românească , 1839, nr. 102, 24 decembrie Carol XII, regele svezilor, adusese spaimă în tot nordul Europei; dar nebuneasca lui sumeție se sfărmă în sfârșit de statornica cumpănire a lui Petru I, împăratul Rusiei, și acest june rege, pierzând sub Pultava rodul tuturor trecutelor sale biruinți, abia scăpase rănit în Moldavia la Tighine (Bender). Nenorocirea lui Carol aduse însă și căderea regelui Stanislav, pre care el îl suise pe tronul Poloniei, de unde coborâse pre August Electorul de Saxonia. Dar trebui să dăm mai întăi o lămurire despre acest rege polon. Carol văzuse pre palatinul Stanislav Leșcinski când îi fusese trimis deputat de confederația Varsaviei. Junele palatin plăcu cuceritorului sved. El avea o fizionomie norocită, era franc, brav, deprins cu ostenelele și iubit de vasalii săi. Regele svezilor cunoscându-l, zise: "Omul acesta îmi va fi purure prieten", și în gura lui Carol aceste vorbe însemnau: Omul acesta va fi rege. Curând după aceasta, se porunci Adunării să-l aleagă rege. Cardinalul primat se împotrivea. — Ce-i lipsește lui Leșcinski? îl întrebă regele sved. — Sire, e prea june... — E ...

 

Costache Bălăcescu - Iarăși la Meidan coconu Drăgan

Costache Bălăcescu - Iarăşi la Meidan coconu Drăgan Iarăși la Meidan coconu Drăgan de Costache Bălăcescu Informații despre această ediție Pă semne că nu știți bine Cine-i Coconu Drăgan ? Întrebați-mă pe mine Că-l știu ca p-un bou bălan. Drăgan Ploscă, Sin Stan Cloșcă, Brat Micilă, Zet Mircilă, Vnuc Voicilă-ot Tătărăi, Biv ceauș za armășăi, Este din copilărie-i Un om foarte însemnat, Și din fire, din pruncie-i Cu mari daruri înzestrat. Nici să știe Să mai fie Altu-n lume Cu-așa nume, Cu-așa slavă Ș-așa glavă. Cu ipolips și de neam, De agighios și adam ; Milocestiv, blagorodnic, Tașaclîu și galantom, Milosîrdnic, dobrohovnic, Și cărturar vai de om ; Că cînd scrie Te mîngîie, Cînd citește Te slăvește ; Iar cînd cîntă saltichia, Îți sare din cap tichia. De iuschiuzar, tertipgiu 'Ngrozea lumea de holteiu Cînd era și calemgiu, C-are praxis și condeiu, Angarale, Satarale, Podvezi grele, Bitirmele, Cacirmale Și locmale, Chilipiruri Și gheliruri Rusumeturi și husmeturi, Istoviri cu marafeturi, Cine altu era-n stare Așa a le ticlui, Și cu-atîta-ndemînare A le și bașirdisi ? De aceea 'I zicea cheia Bogăției Vistieriei, Vrednic s-iconomisească Toate, și ...

 

Dimitrie Anghel - Hefaistos

Dimitrie Anghel - Hefaistos Hefaistos de Dimitrie Anghel — Incendiul unei fabrici de panglici — Ciudat, fantezist și proteiform e focul. Joacă deasupra mlaștinilor în vîlvătăi albastre, înșelînd drumeții rătăciți ; tremură aureole viorii deasupra comorilor ascunse, își prelungește viața în fosforescențe, închizînd-o în putregaiuri, se urcă în stea și se coboară leneș pe suprafața oceanelor, mijește tihnit aprinzînd lumini trandafirii la gura vetrelor, arde ascuns și înflorește în roză uriașă deasupra craterelor vulcanilor, se furișează în zigzagurile fulgerelor albastre, știe să fie uriaș precum știe să fie și scînteie, îi place să se facă temut precum a adorat să fie și divinizat de la începutul vremurilor. Același și divers, fie ascuns îndărătul ochilor noștri sau după colțurata imagine a unei stele, metamorfozat în flacără sau în mare de jăratec, în rază sau scînteie, el tot Hefaistos este, fiul strălucitorului Zeus și al mult geloasei Hera. Eu l-am iubit ca unul căruia îi sunt drage strălucirile, am stat de multe ori de vorbă cu el pînă în tîrziu la gura sobei, în serile de iarnă, ascultîndu-i mitologicele legende, și, deși într-un moment dat mi-a fost potrivnic și mi- ...

 

Dimitrie Anghel - Pe un volum de Charles Perrault

Dimitrie Anghel - Pe un volum de Charles Perrault Pe un volum de Charles Perrault de Dimitrie Anghel Publicată în Viața românească , V, 11 nov. 1910, p. 236—238. Poveștile sunt o lume alături de a noastră. Vechi de cînd timpul, ele trebuie să fi legănat copilăria omului și de aceea farmecă și desfată și astăzi pe copii. Frica ori urîtul și monotonia lungilor nopți a trebuit să împrospăteze necunoscutul. În sunetele și zvonurile care rătăcesc fără de hodină, în natură, fantazia primitivă a trebuit să închipuiască ființi nevăzute, care grăiesc, își spun durerile ori bucuriile, furtunoasele patimi ori nostalgicele reverii, ca să ne înduioșeze sufletul. Iar cei ce le ascultau au căutat să deie trup negurelor ușoare și diafane ce se ridică și joacă peste ape, și le-au numit elfe, să întrevadă în contururile fantastice pe care le fac și le desfac nourii o lume întreagă de zei, un cer întreg de ființi supranaturale, pe care l-au numit Olimp, Walhalla sau altfel, au împoporat pădurile întunecate cu un întreg norod de fauni, nimfe și silvani, au îngropat în fiecare albie de rîu o sirenă și au înfăptuit din nou Universul, ca ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruÎNZESTRAT

 Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentruÎNZESTRAT.

Iov Capitol 40

Iov Capitol 40 Iov 39 Iov Capitol 40 1 Domnul, a vorbit lui Iov, și a zis: 2 ,,Ești încredințat acum tu, care vorbești împotriva Celui Atotputernic? Tu care mustri pe Dumnezeu, mai ai vreun răspuns de dat?`` 3 Iov a răspuns Domnului, și a zis: 4 ,,Iată, eu sînt prea mic; ce să-Ți răspund? Îmi pun mîna la gură. 5 Am vorbit odată, și nu voi mai răspunde; de două ori, și nu voi mai adăuga nimic.`` 6 Domnul a răspuns lui Iov din mijlocul furtunii, și a zis: 7 ,,Încinge-ți mijlocul ca un viteaz; ca Eu să te întreb, și tu să Mă înveți. 8 Vrei să nimicești pînă și dreptatea Mea? Și să Mă osîndești, ca să-ți scoți dreptatea? 9 Ai tu un braț ca al lui Dumnezeu, și un glas de tunet ca al Lui? 10 Împodobește-te cu măreție și mărime, îmbracă-te cu strălucire și cu slavă! 11 Varsă-ți valurile mîniei tale, și doboară cu o privire pe cei trufași! 12 Smerește cu o privire pe cei trufași, zdrobește pe loc pe cei răi, 13 ascunde -i ...

 

Daniel Capitol 1

Daniel Capitol 1 Ezechiel 48 Daniel Capitol 1 1 În al treilea an al domniei lui Ioiachim, împăratul lui Iuda, Nebucadnețar, împăratul Babilonului, a venit împotriva Ierusalimului, și l -a împresurat. 2 Domnul a dat în mînile lui pe Ioiachim, împăratul lui Iuda, și o parte din vasele Casei lui Dumnezeu. Nebucadnețar a dus vasele în țara Șinear, în casa dumnezeului său, le -a pus în casa vistieriei dumnezeului său. 3 Împăratul a dat poruncă lui Așpenaz, căpetenia famenilor săi dregători, să -i aducă vreo cîțiva din copiii lui Israel de neam împărătesc și de viță boierească, 4 niște tineri fără vreun cusur trupesc, frumoși la chip, înzestrați cu înțelepciune în orice ramură a științei, cu minte ageră și pricepere, în stare să slujească în casa împăratului, și pe cari să -i învețe scrierea și limba Haldeilor. 5 Împăratul le -a rînduit pe fiecare zi o parte din bucatele dela masa lui și din vinul de care bea el, vrînd să -i crească timp de trei ani, după cari aveau să fie în slujba împăratului. 6 Printre ei erau, dintre copiii lui Iuda: ...

 

Genesa Capitol 27

Genesa Capitol 27 Genesa 26 Genesa Capitol 27 1 Isaac îmbătrînise, și ochii îi slăbiseră, așa că nu mai vedea. Atunci a chemat pe Esau, fiul lui cel mai mare, și i -a zis: ,,Fiule!`` ,,Iată-mă,`` i -a răspuns el. 2 Isaac a zis: ,,Iacă am îmbătrînit, și nu știu ziua morții mele. 3 Acum dar, te rog, ia-ți armele, tolba și arcul, du-te la cîmp, și adu-mi vînat. 4 Fă-mi o mîncare, cum îmi place mie, și adu-mi s`o mănînc, ca să te binecuvinteze sufletul meu înainte de a muri.`` 5 Rebeca a ascultat ce spunea Isaac fiului său Esau. Și Esau s`a dus la cîmp, ca să prindă vînatul și să -l aducă. 6 Apoi Rebeca a zis fiului său Iacov: ,,Iată, am auzit pe tatăl tău vorbind astfel fratelui tău Esau: 7 ,,Adu-mi vînat, și fă-mi o mîncare ca să mănînc; și te voi binecuvînta înaintea Domnului, înainte de moartea mea.`` 8 Acum, fiule, ascultă sfatul meu, și fă ce îți poruncesc. 9 Du-te de ia-mi din turmă ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruÎNZESTRAT

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 63 pentruÎNZESTRAT.

ÎNZESTRARE

... ÎNZESTRÁRE , înzestrări , s . f . Acțiunea de a înzestra și rezultatul ei . V. înzestra

 

DOTA

... DOTÁ , dotéz , vb . I . Tranz . 1. A utila o instituție , o întreprindere etc . cu cele necesare desfășurării activității ; a înzestra . 2. A pune la dispoziția unei instituții sau unei întreprinderi fondurile bănești necesare desfășurării activității . 3. A da dotă unei fete ...

 

MĂIESTRU

MĂIÉSTRU , MĂIÁSTRĂ , măieștri , măiestre , adj . 1. ( Despre oameni ) Iscusit , abil , ingenios . 2. ( În basme ) Înzestrat cu puteri magice ; care demonstrează putere magică ; ( despre lucuri ) efectuat prin puteri magice . Pasăre măiastră = pasăre din basme , înzestrată cu însușiri

 

TANC

TANC , tancuri , s . n . 1. Mașină de luptă blindată , înzestrată cu tunuri , mitraliere etc . instalate în turelă și în partea din față a vehiculului , cu roțile montate pe șenile , care poate străbate terenuri accidentate . 2. Rezervor din tablă sau din oțel folosit pentru depozitarea sau transportarea lichidelor ; vehicul înzestrat cu un astfel de rezervor . 3. ( Fot . ) Cutie de plastic de construcție specială , în care se developează filme

 

ÎNȚELEPT

ÎNȚELÉPT , - EÁPTĂ , înțelepți , - te , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Care este înzestrat cu înțelepciune , care are mintea clară ; cuminte , deștept . 2. Prevăzător , chibzuit ,

 

ÎNARMAT

ÎNARMÁT , - Ă , înarmați , - te , adj . ( Despre persoane sau despre colectivități ) Care este înzestrat cu arme ; care are arme asupra sa ; care este pregătit pentru luptă . V.

 

ÎNGER

ÎNGER , îngeri , s . m . Ființă spirituală , cu aripi , înzestrată cu calități excepționale ( de bunătate , de frumusețe ) , mediator între credincioși și

 

ÎNZESTRA

ÎNZESTRÁ , înzestrez , vb . I . Tranz . 1. A da zestre unei fete ( când se mărită ) . 2. A prevedea cu cele necesare o întreprindere , o instituție etc . ; a dota . 3. Fig . A dota pe cineva cu calități morale , fizice etc . - În +

 

ANIMAL

ANIMÁL , - Ă , animali , - e , s . n . , adj . 1. S . n . Ființă organizată , uni - sau pluricelulară , înzestrată cu facultatea de a simți și de a se mișca ; p . restr . vietate , jivină , dobitoc . 2. S . n . Om brutal , grosolan , josnic , care se poartă ca un animal ( 1 ) . 3. Adj . De animal ( 1 ) , propriu animalelor . Căldură

 

APLICAT

APLICÁT , - Ă , aplicați , - te , adj . 1. ( În sintagma ) Broderie aplicată = motiv de broderie care se realizează prin fixarea și conturarea pe un material a unor bucăți din altă țesătură . 2. ( Despre unele științe sau domenii de cercetare ) Care își găsește o aplicație imediată . 3. ( Franțuzism ; despre oameni ) Înzestrat ,

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...