Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:CULTURĂ, ÎNTÂRZIA, DOTA, GHID, MUSAI, NEAPĂRAT, ÎNĂLȚĂTOR, ÎNDRUGA, ÎNFIGE, ÎNGRIJI ... Mai multe din DEX...

NECESAR - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

NECESÁR, -Ă, necesari, -e, adj. 1. De care este nevoie, de care nu se poate lipsi cineva; indispensabil, trebuincios. * Strictul necesar = cantitate minimă (din ceva), indispensabilă pentru un anumit scop. Muncă necesară = parte a muncii depuse de lucrător în procesul de producție, prin care se creează produsul folosit pentru întreținerea sa și a familiei sale. ** (Substantivat, n.) Ceea ce este (neapărat) trebuincios la ceva. Necesarul de semințe. 2. Care nu poate nu existe sau nu se întâmple (în condiții date). - Din fr. nécessaire, lat. necessarius, it. necessario.

Sursa : DEX '98

 

Necesarinutil, nenecesar, netrebuincios

Sursa : antonime

 

NECESÁR adj. 1. v. indispensabil. 2. v. neapărat. 3. v. trebuincios. 4. v. util.

Sursa : sinonime

 

necesár adj. m., pl. necesári; f. sg. necesáră, pl. necesáre

Sursa : ortografic

 

necesár s. n.

Sursa : ortografic

 

NECESÁR \~ă (\~i, \~e) și substantival Care este de trebuință; care nu poate lipsi; trebuincios. Mijloace \~e. * Strictul \~ minimum absolut trebuincios. /nécessaire, lat. necessarius, it. necessario

Sursa : NODEX

 

NECESÁR, -Ă adj. Care nu poate lipsi; trebuincios, indispensabil. // s.n. Ceea ce este absolut trebuincios pentru ceva. [Cf. fr. nécessaire, it. necessario, lat. necessarius].

Sursa : neologisme

 

NECESÁR, -Ă I. adj. care nu poate lipsi; trebuincios, indispensabil. o strictul ~ = cantitatea minimă din ceva, indispensabilă pentru un anumit scop. II. s. n. ceea ce este absolut trebuincios pentru ceva. (< fr. nécessaire, lat. necessarius)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruNECESAR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 76 pentruNECESAR.

Ion Luca Caragiale - Urgent

... d-sa în ce stare de mizerie s-a aflat iarna aceasta școala de fete No. 1 din urbea Z... lipsită de combustibilul necesar deoarece nu i l-a liberat primăria locală, bântuită de boale din această cauza și conform avizului medicului local chiar suprimarea cursurilor? D ... Cultelor: Răspunz onor. deputat că, în urma raportului revizorului școlar local, ministerul a luat măsuri urgente ca primăria să libereze conform legii combustibilul necesar acelei școale. * Primăria urbei Z... No. 3.712 - 15 martie D-sale doamnei directoare a școalei de fete No. 1 din urbea Z ...

 

Ion Luca Caragiale - Apelul la unire

Ion Luca Caragiale - Apelul la unire Apelul la unire de Ion Luca Caragiale Alegerea biurourilor definitive ale celor două adunări s'a făcut. La Senat s'a ales prezident d. C. Bozianu cu 33 voturi contra 23, la Cameră d. C. A. Rosetti cu 71 contra 42. Amândouă aceste alegeri ne dau aproximativ raportul voturilor de care guvernul ar putea dispune în chestiunea revizuirii. Guvernul are majoritatea absolută în amândouă corpurile legiuitoare; prin urmare, până la deschiderea chestiunii israelite, poziția lui este asigurată. Care va fi însă poziția guvernului roșu când se va pune pe tapet această chestiune ? Și mai întâi de toate cine o va pune ? După toate probabilitățile, guvernul nu are nici în Senat nici în Cameră două treimi, cari i-ar trebui pentru rezolvarea într'un sens sau în altul a cestiunii art. 7. Multe glasuri nu-i lipsesc, însă câte-i lipsesc nu le poate avea cu nici un preț, de oarece guvernul până astăzi s'a abținut dela rostirea unei păreri oarecare în cestiunea israelită. Este cu putință ca guvernul acesta, care posedează toate datele și elementele necesare în cestiunea israelită, care știe mai ...

 

Mihai Eminescu - Scrisoarea lui Eminescu către Maiorescu (februarie 1884)

... ediție Scrisoarea trimisă de către Mihai Eminescu lui Titu Maiorescu în luna februarie a lui 1884. Eminescu îi cerea criticului literar ajutor financiar, necesar întoarcerii sale în România, după de acesta fusese internat la un spital din Viena. Viena 4/ 16 februarie 1884 Stimabile domnule Maiorescu, Astăzi, iețind din ...

 

Ion Luca Caragiale - Din foloasele tiparului

... a voit să rămâie mai pe jos... ci trase numaidecât un plan pentru formarea unui oraș cu toate comoditățile... necesare." Nu credem ca epitetul necesar să se acorde mai bine pe lângă un alt substantiv. Apoi s-au făcut otele, între care otelul Caraiman, „...care se deosebește atât ...

 

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Munca creatoare și munca-exercițiu

Constantin Dobrogeanu-Gherea - Munca creatoare şi munca-exerciţiu Munca creatoare și munca-exercițiu de Constantin Dobrogeanu-Gherea I Cunoscutul scriitor italian Guglielmo Ferrero, într-un studiu frumos asupra muncii intelectuale, ajunge la concluzia că munca intelectuală e penibilă și fiecare om stăruiește s-o înlăture. La această concluzie, care pare la întâia vedere foarte stranie, Ferrero ajunge prin faptul că face o deosebire adâncă între munca intelectuală ca exercițiu, mai mult automatic, și munca intelectuală adevărată , cum zice el. Fără ca să fim de-o părere în totul cu Ferrero, această clasificare a muncilor ne pare fericită, numai noi am da alte nume la aceleași noțiuni, le-am numi munca exercițiu și munca creatoare. Cea întâi, după Ferrero, nu numai că nu e penibilă, dar chiar e plăcută și trebuitoare organismului omenesc. ,,Fiecare organ care împlinește o funcție — zice cu drept cuvânt Ferrero — are nevoie de exerciții. Neactivitatea prelungită se face dureroasă și sfârșește prin a determina boala și chiar degenerarea organului." De aceea copiii lăsați în voia lor aleargă și se ostenesc, un om ce nu muncește se simte rău și se lecuiește prin plimbare și gimnastică: are nevoie organismul de exercițiu ...

 

George Topîrceanu - Pe un volum de Eminescu

... de a sugera e deci, în parte, coralul puterii de a găsi și de a exprima concis numai strictul necesar. Dar acest strict necesar, această parte luminată a unui tot rămas în umbră, e exprimat de-a dreptul cu toată claritatea permisă de subiect și ... le viață poetică: S-a dus amorul, un amic Supus amândurora... Uitarea le închide-n scrin Cu mâna ei cea rece... Neologismul e necesar uneori și e justificat de natura subiectului sau de gen. Altminteri, neologismul e prozaic, sec, sclipitor și sonor, ca o bucată de tinichea. El poate ...

 

Alexandru Vlahuță - În mănăstire

Alexandru Vlahuţă - În mănăstire În mănăstire de Alexandru Vlahuță Informații despre această ediție Această lucrare este incompletă. Ne puteți ajuta adăugând completările necesare. Vezi și modificarea textelor , manualul de stil , paginile de ajutor . I Încet răsunetul de clopot Se risipește tremurînd, Și numai apele în ropot S'aud din munte scoborînd: Iar umbrele de brazi, lungite, Spre vecina mînăstire curg — Păduri și văi, pe nesimțite, Se 'neacă 'n vînătul amurg. Sub muta stelelor domnie, Cu zgomot porțile se 'nchid Ce trece-așa ca o stafie Încetișor pe lîngă zid?... De după dealuri depărtate, De-asupra codrilor pustii, Se 'nalță luna și străbate În adormitele chilii. Puterea nopții se așază Ca un zăbranic pe pămînt — Un singur suflet stă de pază În tot acest repaos sfînt... Măicuță, nopțile de vară, Sînt înfiorător de dulci... Încremeniși privind afară, — Pe cine-astepți de nu te culci? Tu ești fecioara înțeleaptă, Ce candela 'și-a pregătit, Și strajă neclintit'așteaptă Sosirea mirelui iubit... Dar ochii, ca nealtădată, Îți ard, bolnav strălucitori, De patimi surde ce te 'mbată, De 'nchipuiri ce'ți dau fiori. Dorinți necunoscute încă, Și ne 'nțelese te cuprind, Cînd în muțenia adîncă Zărești o umbră ' ...

 

Alexei Mateevici - Către Ioan Bianu

Alexei Mateevici - Către Ioan Bianu Către Ioan Bianu de Alexei Mateevici 10/IV 1913, Kiev Stimate domnule, La scrisoarea colegului Berechet adaug rândurile mele personale. Sunt român din Basarabia, „studențesc“ la Academie de la 1910, când am absolvit Seminarul din Chișinău. Mă aflu în anul al III-lea, în ajunul tezei de licență (pe rusește, „candidăție“). Din copilărie am avut multă dragoste pentru poporul părinților mei, ignorat de stăpânii săi de astăzi și de știința lor oficială chiar până la tăgăduirea existenței sale etnice și până la confundarea lui ba cu tătarii ba cu țiganii. M-a atras totdeauna [cu] o putere deosebită folclorul românilor noștri, datinile, poveștile strămoșești, frumoasele legende și cântece poporane... Am și scris câte ceva prin ediții rusești și românești din Basarabia (ziarul „Basarabia“ din 1906—1907). Dar nevoia cea mare mi-a fost că n-am avut cărți trebuincioase spre călăuză. Am fost cu totul izolat de literatura folcloristică din Regat, de bogatele culegeri ale părintelui Marian, de cercetările adânci ale dlor Șăineanu, A. și O. Densusianu și alții, dintre care și acum multe le cunosc mai mult pe nume. Îmi aduc ...

 

Antim Ivireanul - Dedicație la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită l

Antim Ivireanul - Dedicaţie la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită la Snagov, în anul 1697 Dedicație la cartea lui Ioan Cariofil, Manual despre câteva nedumeriri, tipărită la Snagov, în anul 1697 de Antim Ivireanul Preacuviosului, preastrălucitului, preaseninului și prin voia celui de sus devenitului stăpân și domn al întregii Ungrovlahii, domnului Ioan Constantin Basarab voevod, mântuire, viață bună, milă din partea lui Dumnezeu și fericire deplină. Nu-i vor lipsi, zice, lui Dumnezeu ostașii care i se cuvin (Epistola a V-a lui Synesius) în biserici; adică, nu au lipsit și nici nu vor lipsi vreodată în orice împrejurare ostașii Domnului din ceruri, neînfricații luptători ai sfintelor biserici ale lui Dumnezeu, și înflăcărații înțelegători ai adevărului, ca și biruitorii și purtătorii de trofee împotriva oricărei falange de eretici și în contra oricărei alte rătăciri grecești și ateiste, înarmați nu numai cu arme convingătoare și cu dovezi ale sfintei și divin inspitei Scripturi, ba chiar și cu raționamente logice și de neînvins, infailibile și de necombătut, folosindu-se în toate de adevărul însuși, fie ca refugiu, fie ca apărător. Adevărul [care] a orânduit să fie totdeauna alături de cei credincioși și ...

 

Dimitrie Anghel - Prinosul unui iconoclast

Dimitrie Anghel - Prinosul unui iconoclast Prinosul unui iconoclast de Dimitrie Anghel Cuvîntare ținută la Galați, la dezvălirea monumentului lui Eminescu. A te urca pe un soclu înseamnă a înstăpîni un fragment de univers de unde alungi viața ; înseamnă a pedepsi o marmură să ia o formă ce n-o mulțumește poate ; înseamnă a adăoga o umbră mai mult pe pămînt, o umbră care de cele mai multe ori nu e decît umbra unei umbre. Cugetare de iconoclast, veți zice, și nu veți fi departe de adevăr. Dar cine și-a plimbat ca mine reveriile prin grădinile, piețele și parcurile noastre, căutînd o rimă sau o imagine, a trebuit să gîndească așa. De pretutindeni, de la roata oricărei răscruci și din afundul oricărei cărări, un om de piatră sau de bronz și-a întins brațele acoperindu-mi orizontul. O armată de piedestaluri baricadează trecutul; un norod de anonimi îmbrăcați în redingote, ori în fracuri impecabile, sfidează ; o pleiadă de morți, a căror pleoapă trebuie închisă pentru a doua oară, privește cu încredere viitorul... Forma aceasta nouă de idolatrie a mers ...

 

Dimitrie Anghel - Triumful vieții

Dimitrie Anghel - Triumful vieţii Triumful vieții de Dimitrie Anghel Doctorului Hoenig Să reînvii din nou ca pasărea Phoenix e desigur o problemă extraordinară. Dar, oricîte mizerii te-ar abate, oricîte dezastre ar fi să ți se întîmple, ești dator să păstrezi scînteia care mai arde în tine și s-o ațîți din nou, s-o faci flacără. Dacă flacările mi-au luat tot ce-am avut pămîntesc, dacă a fost scris să mi se distrugă toate pioasele amintiri, dacă mi s-a fărîmat cuibul acela unde mă aciuiasem o clipă și unde am fost fericit, visînd și lucrînd, trebuie să fiu tot atît de fericit că viața a pus cu prisos puteri în mine ca să pot renaște. Visurile, pe cari le-am visat și am încercat să le încheg, va trebui să renunț la ele, căci nu poți visa de două ori același lucru, precum nu te poți scălda de două ori în același fluviu, cum spune un vechi adagiu. În cazul meu, acel scripta manent e o tristă ironie, și manuscrisele mele au dovedit-o îndeajuns. Dacă am perdut atîtea însă, sufletul meu a avut și bucurii, căci numai ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruNECESAR

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 218 pentruNECESAR.

CULTURĂ

CULTÚRĂ , culturi , s . f . 1. Totalitatea valorilor materiale și spirituale create de omenire și a instituțiilor necesare pentru comunicarea acestor valori . 2. Totalitatea lucrărilor agrotehnice necesare plantelor agricole pentru a se realiza producții mari și constante ; știința , priceperea de a lucra pământul , de a îngriji plantele . 3. Creștere , în laborator , a bacteriilor ; colonie de bacterii obținută pe această cale . 4. ( În sintagma ) Cultură fizică = dezvoltare armonioasă a corpului prin sport și gimnastică , atât pentru întărirea și menținerea sănătății , cât și pentru formarea calităților fizice necesare în muncă , sport etc . , la care se adaugă baza materială , cercetarea științifică , procesul de formare a specialiștilor ; disciplină care se ocupă cu această dezvoltare ; educație

 

ÎNTÂRZIA

... înt ? rzii , vb . I . Intranz . 1. A veni , a sosi ( undeva ) după timpul la care era așteptat sau la care era necesar . 2. A face ceva după termenul obișnuit sau fixat ; a apărea , a se ivi după timpul prevăzut . 3. A ...

 

DOTA

DOTÁ , dotéz , vb . I . Tranz . 1. A utila o instituție , o întreprindere etc . cu cele necesare desfășurării activității ; a înzestra . 2. A pune la dispoziția unei instituții sau unei întreprinderi fondurile bănești necesare desfășurării activității . 3. A da dotă unei fete . 4. Fig . A înzestra cu calități intelectuale ,

 

GHID

GHID , - Ă , ghizi , - de , ( 1 ) s . m . și f . , ( 2 ) ghiduri , s . n . 1. S . m . și f . Persoană care conduce și îndrumează un grup de turiști , un grup de vizitatori ai unei expoziții etc . , dându - le explicațiile necesare ; călăuză , cicerone . 2. S . n . Carte cuprinzând informații de călătorie , hărți , planuri , îndrumări etc . necesare unui turist pentru orientarea într - o țară , într - o regiune , într - un muzeu etc . 3. S . n . ( În sintagma ) Ghid de unde = mediu ^1 ( 3 ) în care are loc propagarea ghidată a unui fascicul de unde

 

MUSAI

... MÚSAI adv . ( Pop . ) 1. Neapărat , negreșit , în mod necesar . 2. ( Cu funcție predicativă ) E absolut necesar

 

NEAPĂRAT

... NEAPĂRÁT , - Ă , neapărați , - te , adj . , adv . I. Adj . 1. De care nu te poți lipsi , care este ( absolut ) necesar ; indispensabil . 2. ( Rar ) Căruia nu i te poți împotrivi , care nu poate fi ocolit , evitat sau omis ; fatal , inevitabil . II , Adv . În mod necesar

 

ÎNĂLȚĂTOR

ÎNĂLȚĂTÓR , - OÁRE , înălțători , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . Care înalță ; fig . care ridică din punct de vedere spiritual . 2. S . n . Dispozitiv mecanic sau optic de ochire la puști , la mitraliere și la tunuri , care permite să se dea țevii înclinarea necesară pentru a lovi ținta . - Înălța + suf . -

 

ÎNDRUGA

ÎNDRUGÁ , îndrúg , vb . I . Tranz . 1. A toarce lână sau cânepă în fire groase și puțin răsucite , necesare pentru anumite țesături ; p . ext . a toarce grosolan și în grabă . 2. ( Fam . ) A pronunța nedeslușit cuvintele , a îngăima ; a exprima prost ceva ; a fi fără șir la vorbă ; p . ext . a vorbi fără rost ,

 

ÎNFIGE

ÎNFÍGE , înfíg , vb . III . 1. Tranz . A face ca un obiect cu vârf ascuțit să intre adânc În ceva ; a împlânta , a vârî . 2. Refl . Fig . ( Fam . ) A se apuca de ceva ( fără dreptul sau priceperea necesară ) , a intra sau a se amesteca undeva cu obrăznicie . [ Prez . s . înfipsei , part .

 

ÎNGRIJI

ÎNGRIJÍ , îngrijesc , vb . IV . I. 1. Tranz . , intranz . și refl . A avea grijă de cineva sau de ceva , a purta de grijă cuiva . 2. Refl . ( Urmat de determinări introduse prin prep . " de " ) A - și procura ceva ( din vreme ) , a face pregătirile necesare . II. Refl . și tranz . ( Înv . ) A ( se ) îngrijora , a ( - și ) face griji . - În +

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...