|
|
||
|
Vezi și:PLÂNS,
PLÂNSOARE,
PLĂCEA,
PLĂCERE,
PLĂCINTAR,
PLĂCUT,
PLĂNUI,
PLĂNUIRE,
PLĂNUIT,
PLĂPUMAR,
PLĂSEA
... Mai multe din DEX...
PL - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru PLRezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru PL. Veronica Micle - Nu plânge... Nu plânge... de Veronica Micle Nu plânge că te dau uitării, Și nici nu plânge că te las... Sosit-a ceasu-nstrăinării Și ceasul bunului rămas. Se rupe-un lanț plin de tărie Ca firul cel mai subțirel; Când soarta vrea așa să fie, Zadarnic vrei să faci altfel. Și nu mai e nimic în stare Să-ntoarcă vremile-napoi Și-acea iubire-atât de mare Ce-a fost odată între noi. Rămâi tu, dar rămâi cu bine, Rămâi cu suflet liniștit... Un dor se duce și-altul vine Și vei uita că te-am Cincinat Pavelescu - La castelul Plăinești Cincinat Pavelescu - La castelul Plăineşti La castelul Plăinești de Cincinat Pavelescu Unui aristocrat foarte simpatic, dar dezordonat, care îmi recunoștea talentul, dar mă făcea, în glumă, zevzec La argumentul tău mă plec: Sunt talentat, dar sunt zevzec! Cu tine însă-i mai ciudat: Tu ești zevzec Dimitrie Bolintineanu - Plângerile poetului român Dimitrie Bolintineanu - Plângerile poetului român Plângerile poetului român de Dimitrie Bolintineanu — ,,O, pentru ce, poete, în cânturile tale Tu plângi această țară în care te-ai format? Și florilor ce crește în astă verde vale Le spui cu ochii-n lacrimi că iarna-a-naintat? Dar ce lipsește oare acestor țări frumoase? Nu vezi locuitorii cât sunt de mulțumiți? Că nimeni nu se plânge de zile dureroase Ș-aceasta dovedește că ei sunt fericiți. Când plângi această țară tu ești în amăgire; Legi, arte, instituții în sânu-i înfloresc; Tot ce chezășuiește o dulce fericire, O dulce-ndestulare, nimica nu lipsesc." — ,,Nimica nu lipsește din câte zici tu mie, Aici pământul nostru e binecuvântat, El varsă râuri d-aur; dar îți voi spune ție Lipsește libertatea, și tot e Ion Luca Caragiale - Plătește vizirul Ion Luca Caragiale - Plăteşte vizirul Plătește vizirul de Ion Luca Caragiale Guvernul a izbutit în sfârșit a se spăla pe mâini de orice amestec în cestiunea revizuirii. Stăruind până în cele din urmă a se ascunde de orice răspundere la spatele credincioaselor sale majorități, și neascultând dreptele pretenții ale minorităților, cari cereau să știe mai nainte de orice părerea lui în cestiunea israelită, guvernul a lăsat asupra camerelor să ia ele inițiativa în această cestiune. În două ședințe secrete ale Camerii și Senatului întrunite, guvernul a dat citire la o mulțime de acte diplomatice, din cuprinsul cărora s'a dovedit cu prisos că numai și numai dânsul este vinovat de încordarea acută la care a ajunsă astăzi cestiunea evreilor. Cu toate acestea, guvernul a refuzat categoric a-și arăta părerea și a face o propunere în privința modificării art. 7, și aceasta pentru cuvintele deja arătate de noi alaltăieri, că oricum s'ar deslega cestiunea din inițiativă parlamentară, poziția lui ministerială să fie salvată. Astfel dar, Camera și Senatul au ales fiecare câte o comisie, care să se ocupe ... Iulia Hasdeu - Nu mă-mpiedica de-a plînge... Iulia Hasdeu - Nu mă-mpiedica de-a plînge... Nu mă-mpiedica de-a plînge... de Iulia Hasdeu Nu mă-mpiedica de-a plînge Dacă am darul lacrimei Durerea în plîns o poți înfrînge Și speri ceva în boaba ei. Nu știi că-n plîns de-atîtea ori Poți să-ntrevezi o rază nouă Și că-i la fel cum pentru flori E-o reîmprospătată rouă? Nu știi că plînsu-i izbăvire La orice inimă înfrîntă? E ultima înveselire Ce-adesea durerea o cîntă. Cînd plîngi speranța nu te-nfrînge Și vezi ceva în raza ei O, lasă-mă, amice–a plînge Dacă am darul Mihai Eminescu - Eu număr ah, plângând Mihai Eminescu - Eu număr ah, plângând Eu număr, ah, plângând de Mihai Eminescu Eu număr, ah!, plângând:  Al nopții miez sună  Al despărțirii ceas Adânc vibră. Adio! scump-acum. Al lunii disc senin Din crengi de arbori mari S-arată plin. Abia din braț te las  De trist abia mă duc, Nainte-mi vecinic treci Un blând năluc. Și zi și noapte treci  La tine-n veci gândesc, Copil frumos și blond, Ce mult iubesc! Auzi: din codri cum Izvoare prund răstorn Și melancolic blând Un glas de Vasile Alecsandri - Plângerea țării Vasile Alecsandri - Plângerea ţării Frunză verde de negară, Vai! sărmană biata țară, Cum te-ajunge focul iară! Rușii vin, te calicesc, Nemții te batjocoresc Și ciocoii te hulesc! Nu mi-e ciudă de străini, Cât de pământeni haini, Că tu dragă le-ai fost mumă Și ei singuri te sugrumă! Nu mi-e ciudă de muscali, Nici de nemții bocăncari [1] Cât mi-e ciudă de ciocoi Că te lasă la nevoi De țipă sufletu-n noi. Frunză verde de neghină, Vai ș-amar de-a ta grădină! Cea grădină cu flori plină! Cum o calcă, cum o strică Niște iezme fără frică! Cum îi smulge florile Și-i pradă rodurile! Frunză verde de mohor, Vai de sânu-ți plin de dor, Cât e el de hrănitor Și la iepe căzăcești, Și la câini flămânzi nemțești, Și la pilafgii turcești, Și la râme ciocoiești! Sărăcuț de maica mea, Cui a fi milă de ea? Sărăcuț de locul meu, Când l-a scăpa Dumnezeu? Hai, copii, la cei stejari Să tăiem niscaiva pari, Țara să ne-o țărcuim Și de iezme s-o ferim! ↑ Porecla dată soldaților austrieci care au ocupat Principatele Unite ... Dimitrie Bolintineanu - În florile plăpânde din câmpurile noastre Dimitrie Bolintineanu - În florile plăpânde din câmpurile noastre În florile plăpânde din câmpurile noastre de Dimitrie Bolintineanu Și florile plăpânde din câmpurile noastre, Născute pe mormântul vitejilor străbuni, Sunt mult mai râzătoare ca sufletele voastre, O, frații mei cei buni! Oh! sufletele voastre sunt întristate foarte La vechea strălucire sunteți nepăsători; La cântece fatale de doliu și de moarte, Cătați ascultători! Eu vă respect durerea ce viața vă-nconjoară, Cu voi, întotdauna vărs lacrime chiar eu. Dar lacrimile-alină durerea voastră oară, O, mare Dumnezeu! Adeseori un popol ce cade sub durere, Durerile-i amare lui însuși e dator! Să plângă cel ce pierde speranță și putere, Ce merită-al său dor! Dar inima ce-i plină de viață, de mărire, La moarte și la doruri privește cu dispreț! Așa făcea pe timpul de fală, fericire, Românul cel măreț. În inimile voastre de ce nu pot eu oare Să vărs căldura sacră ce-ncinge sânul meu? Atunci ați trece viața cum trece-o sărbătoare Înalte Dumnezeu! O, frați d-o suferință, d-o țară, d-o durere, Se cade ca proscrisul ce voi ați blestemat S-atingă sânul vostru cu flori de mângâiere, El, cel Matilda Cugler-Poni - Ai plâns și tu vreodată Matilda Cugler-Poni - Ai plâns şi tu vreodată Ai plâns și tu vreodată de Matilda Cugler-Poni Ai plâns și tu vreodată? Eu, zău, nu pot să cred, Căci lacrimi lasă urme Ce ani întregi se văd! Un ochi, care vreodată A plâns de dor și chin, Mă crede: nu degrabă Devine iar senin! Un ce fără de nume Rămâne-n el ascuns; Dar ochii tăi sunt limpezi: Nu pot să cred c-ai Mihai Eminescu - Eu număr, ah, plângând Mihai Eminescu - Eu număr, ah, plângând Eu număr, ah, plângând de Mihai Eminescu Eu număr, ah!, plângând:  Al nopții miez sună  Al despărțirii ceas Adânc vibră. Adio! scump-acum. Al lunii disc senin Din crengi de arbori mari S-arată plin. Abia din braț te las  De trist abia mă duc, Nainte-mi vecinic treci Un blând năluc. Și zi și noapte treci  La tine-n veci gândesc, Copil frumos și blond, Ce mult iubesc! Auzi: din codri cum Izvoare prund răstorn Și melancolic blând Un glas de Mihail Kogălniceanu - Viața lui A. Hrisoverghi ... În acel pansion, tânărul nostru poet urmă metodul obicinuit, adică trei ani întregi învăță gramatica toÄ� Ppa EÎumou și tălmăci de rost din âEllhni în pl fabulele lui Esop, cuvântul Sfântului Vasile pentru post, Nepio dilogoi toÄ� LouianoÄ� cuvântul Sf. Ioan Gură de Aur pentru închinăciune, âHrwdian©V, Epistolariul lui Sinesie ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru PLRezultatele 1 - 10 din aproximativ 1605 pentru PL. PLÂNS ^2 , - Ă , plânși , - se , adj . Care a plâns , care poartă urme de lacrimi . V. plânge . PLÂNS ^1 , plânsuri , s . n . Faptul de a ( se ) plânge ; tânguire ; ( concr . ) lacrimi ; plânset , plânsoare . V. PLÂNSOÁRE , plânsori , s . f . 1. Plâns ^1 . 2. ( Înv . și reg . ) Cerere , jalbă . 3. Nume dat în popor unor boli ( de copii ) care provoacă insomnii și plânset necontenit . - Plâns ^1 + suf . - PLĂCEÁ , plac , vb . II . Intranz . și tranz . ( Cu subiectul logic în dativ ) 1. A agrea sau a fi agreat , a simpatiza sau a fi simpatizat . 2. A avea sau a trezi un sentiment de admirație , de plăcere , de iubire față de o persoană de sex opus , a - i fi drag , a îndrăgi . 3. A avea un sentiment de satisfacție , de mulțumire , de delectare ; a - i fi agreabil , a - i fi pe PLĂCÉRE , plăceri , s . f . 1. Acțiunea de a plăcea și rezultatul ei ; stare afectivă , fundamentală , determinată de satisfacerea unor tendințe , a unor cerințe vitale ; sentiment sau senzație de mulțumire , de bucurie , provocate de ceva care satisface gustul sau dorința noastră . 2. Distracție , petrecere ; desfătare , agrement . 3. Dorință , voie , chef , PLĂCINTÁR , plăcintari , s . m . Persoană care face sau vinde plăcinte . - Plăcintă + suf . - PLĂCÚT , - Ă , plăcuți , - te , adj . Care place ; simpatic , agreabil . - V. PLĂNUÍ , plănuiesc , vb . IV . Tranz . A face planuri ; a pregăti ceva ( în minte ) pentru viitor ; p . ext . a pune la cale , a unelti , a PLĂNUÍRE , plănuiri , s . f . Acțiunea de a plănui și rezultatul ei . - V. PLĂNUÍT , - Ă , plănuiți , - te , adj . Pregătit pentru viitor ; pus la cale , uneltit , urzit . - V. PLĂPUMÁR , plăpumari , s . m . Persoană care se ocupă cu confecționarea ( și cu vânzarea ) plăpumilor . - Plapumă + suf . - PLĂSEÁ , plăsele , s . f . 1. Fiecare dintre cele două părți de metal , de os , de lemn etc . care acoperă mânerul unui cuțit , al unui briceag , al unui pumnal etc . ; p . ext . mâner . 2. ( Neobișnuit ) Șild . [ Var . : prăseá s . f . ] - Plasă ^1 + suf . - Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||