Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

PROSTIME - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

PROSTÍME s.f. (Înv.) Oameni de rând; mulțime, norod, sărăcime, gloată. - Prost + suf. -ime.

Sursa : DEX '98

 

PROSTÍME s. v. gloată.

Sursa : sinonime

 

PROSTÍME s. v. dobitocie, ignoranță, imbe-cilitate, incultură, modestie, neghio-bie, nepricepere, nerozie, neștiință, prosteală, prostie, simplicitate, simpli-tate, tâmpenie.

Sursa : sinonime

 

prostíme s. f., g.-d. art. prostímii

Sursa : ortografic

 

PROSTÍME f. înv. (colectiv de la prost) Totalitate a oamenilor simpli; gloată. /prost + suf. \~ime

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruPROSTIME

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 33 pentruPROSTIME.

Costache Conachi - Răspunsul unei scrisori

... adus oțărire Politica cea vicleană ce au toți grecii din fire, Și fănarul care arde seul topit cu cruzime, Și nevinovatul sânge al zimbrului cu prostime... După acestea urmează și a gustului schimbare; Din curtezan cu mândrie, calic rob cu fală mare, Să te faci plugar de țară, sămbrăluit ...

 

Ion Luca Caragiale - Ion...

... vrut să dea nașterea... Așadar, m-am dus... am intrat fără supărare și am găsit multă lume adunată, și din boierime și din tagme și prostime — destulă. Grădina era luminată cu multe lumini în bășici de hârtie văpsită. În fundul grădinii, era o moviliță cu flori pe de margini, și ... lui, da din cap încântată, aruncându-i câte un trandafir, și se uita galeș când la-mpăratul și la-mpărăteasa, când la boieri și la prostime... N-am mai putut suferi... Când s-a opintit odată dumnealui să ridice glasul sus de tot, am pus și eu două degete ...

 

Alexandr Pușkin - Poetului

Alexandr Puşkin - Poetului Poetului de Alexandr Pușkin traducere de Alexei Mateevici (Sonet) Poete, să nu cauți la dragostea mulțimii, Căci zgomotul de slavă va trece-ntr-un minut, Vei auzi județul și râsetul prostimii, Dar să rămâi ca stânca posomorât, tăcut. Ești crai: trăiește singur. Pe slobodul tău drum Te du, unde te cheamă al minții tale zbor, Desăvârșește-ți roada gândurilor de dor Și n-aștepta răsplată a trudei nicidecum. Ea este-n tine. Tu-ți ești înaltul tău județ Ce aspru-ți hotărăște al muncii tale preț. Ești mulțumit, artiste, ne-ndoios?... Atunci Copilăroasa gloată hulească-te-n zadar Și clatine-ți temeiul sfințitului altar Și pângărească-ți vatra înaltei tale munci. 30 iunie 1917, Mărășești (

 

Alexandru Macedonski - Rondelul orașului de altădată

Alexandru Macedonski - Rondelul oraşului de altădată Rondelul orașului de altădată de Alexandru Macedonski Era orașul de-altădată Sub plopi de-argint, muiați în soare, O verde oază fermecată Cu repezi ape cântătoare. Pe-oricare străzi cântau izvoare, Și sărutat de flori ce-mbată, Trăia orașul de-altădată Sub plopi de-argint, muiați în soare. Prostimea chiar era bogată. Prin curți aveau, mai toți, cuptoare. În beciuri se țeseau covoare, Ș-o viață-n veci îmbelșugată Trăia orașul de-

 

Alexei Mateevici - Poetului

Alexei Mateevici - Poetului Poetului de Alexandr Pușkin traducere de Alexei Mateevici (Sonet) Poete, să nu cauți la dragostea mulțimii, Căci zgomotul de slavă va trece-ntr-un minut, Vei auzi județul și râsetul prostimii, Dar să rămâi ca stânca posomorât, tăcut. Ești crai: trăiește singur. Pe slobodul tău drum Te du, unde te cheamă al minții tale zbor, Desăvârșește-ți roada gândurilor de dor Și n-aștepta răsplată a trudei nicidecum. Ea este-n tine. Tu-ți ești înaltul tău județ Ce aspru-ți hotărăște al muncii tale preț. Ești mulțumit, artiste, ne-ndoios?... Atunci Copilăroasa gloată hulească-te-n zadar Și clatine-ți temeiul sfințitului altar Și pângărească-ți vatra înaltei tale munci. 30 iunie 1917, Mărășești (

 

Constantin Stamati-Ciurea - Către N. Rădulescu-Niger

Constantin Stamati-Ciurea - Către N. Rădulescu-Niger Către N. Rădulescu-Niger de Constantin Stamati-Ciurea Domnule Rădulescu-Niger! Neavând onoarea de a Vă cunoaște în persoană și neștiindu-Vă adresa, îmi iau permisiunea de a Vă spune prin „Gazeta Bu­covinei“ părerea asupra lucrărilor literare ale D-voastre, cele trei volume Rustice , pe care le-am citit cu mare plăcere. Am rămas uimit de însemnatul talent ce aveți a păstra limba în toată naivi­tatea și neprihănirea ei. Deci altă comparație nu-mi vine a Vă face, decât să Vă numesc un BĂ©ranger1 român. Admirabilă este dibăcia cu care puneți în ritmuri gusturile, ospețele, șăgile și toate naivitățile însușirilor țăranului român, fiind scrierile caracteristice și fiziologice. Dară chestia este a limbii, chestie foarte însemnată în privința reformei filologilor români moderni, care țintesc să curețe idio­mul de vechile cuvinte ca de o rugină, dându-i lustrul unei limbi civilizate. Vă întreb însă: o veche monedă nu va pierde valoarea sa neprețuită, atunci când ea va fi curățită și din nou poleită? Să nu uităm că națiunea noastră tocmai în antichitatea sa are preponderență asupra altor națiuni ...

 

Grigore Alexandrescu - Elefantul

Grigore Alexandrescu - Elefantul Elefantul de Grigore Alexandrescu    În vremea de demult, dobitoacele toate, De împăratul Leu sătule, dezgustate,         Își aleseră lor         Un alt stăpînitor, Pe domnul Elefant, cu nasul învîrtit, Puternic îndestul, dar însă necioplit, Și de cap tare, gros, cît vreți să socotiți. Însă ca să puteți să vi-l închipuiți,            Mă grăbesc să vă spui            O judecată-a lui.            Noul stăpînitor,            Cît s-a orînduit,            Puse-n slujbă pe boi,            Iar lupu mîncător            Se făcu favorit            Și ministru la oi.            Vă las să judecați,            Cîți miei fură mîncați,            Și cîte oi slutite            De fiarele cumplite!            În zadar fac strigare            Oile-mpovărate,            Chip nu e de scăpare,            Și plîngeri necurmate            Ce vin de pe la turme            Răul nu pot să-l curme.            Lupul dar își urmează            A sa nelegiuire,            Căci de ce se lucrează            Craiul n-are de știre;            Ba cîte lupul spune            Le ia toate de bune.            A! cînd o să ne vie            O zi de bucurie,            Zi foarte așteptată            Și scumpă în nevoi,            Ca să vedem odată            Pe lupi mîncați de oi?            „O! asta nu se poate“,            Zic unii-alți în lume.            Domnii mei, se pot ...

 

Vasile Alecsandri - Plugul blestemat

Vasile Alecsandri - Plugul blestemat Plugul blestemat de Vasile Alecsandri Vecină cu moșia bogată și domnească Se-ntinde o câmpie mănoasă, răzeșească, Pe care o pândește avanul domnitor Cu poftă nesățioasă, cu ochi adunător. El vrea ca să-și cârpească hlamida aurită Cu zdreanța sărăcimii de veacuri moștenită. Dar nu vrea răzeșimea să-i vândă-al său ogor, Căci e legat prin sânge pământul de popor. Nu vrea? răcnește vodă... Prostimea întețită Ridică azi din țărnă ființa-i umilită Și îndrăznește-a-și pune vroința-n fața mea? Să afle dar ce-i vrerea atunci când domnul vrea!" [1] A doua zi o ceată de mulți neferi călare, Înconjurând pe vodă, pășesc peste hotare, Și ca să tragă-o brazdă, aduc un mare plug, Unealtă de răpire cu șase boi în jug... Câmpia năvălită lucește verde-n soare, Dar un fior pătrunde în orice fir și floare. Și via ciocârlie cântarea și-a curmat, Și zarea se-nvelește c-un nor întunecat. Din capătul câmpiei începe plugul rece Să tragă brazda neagră pe locul unde trece Și pajiștea atinsă geme ne-ncetat De-a fi-njumătățită prin fierul blestemat. Văzduhul se răsună ...

 

Ion Creangă - Moș Ion Roată

Ion Creangă - Moş Ion Roată Moș Ion Roată (Anecdotă) de Ion Creangă Anecdotă tipărită prima oară în Albumul macedo-român , București, 1880; retipărită în Convorbiri literare , nr. 11, 1 febr. 1885 La 1857, pe când se fierbea Unirea în Iași, boierii moldoveni liberali, ca de-alde Costache Hurmuzachi, M. Kogălniceanu și alții, au găsit cu cale să cheme la Adunare și câțiva țărani fruntași, câte unul de fiecare județ, spre a lua și ei parte la facerea acestui măreț și nobil act național. Cum au ajuns țăranii la Iași, boierii au pus mână de la mână, de i-au ferchezuit frumos și i-au îmbrăcat la fel, cu cheburi albe și cușme nouă, de se mirau țăranii ce berechet i-a găsit. Apoi, se zice că i-ar fi dat pe seama unuia dintre boieri să le țină cuvânt, ca să-i facă a înțelege scopul chemării lor la Iași. — Oameni buni, știți pentru ce sunteți chemați aici, între noi? zise boierul cu blândețe. — Vom ști, cucoane, dacă ni-ți spune, răspunse cu sfială un țăran mai bătrân, scărpinându-se în cap. — Apoi, iaca ce, oameni buni: de sute de ...

 

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira I

Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira I Satira I de Antioh Cantemir , traducere de Alecu Donici Către mintea sa O, minte crudă încă, a neștiinței rod, Astâmpără-ți îndemnul ce-mi faci către condei! Căci răpidele zile pot trece liniștite, Și slava se câștigă și fără de a scrie; Iar căi se află multe ce către ea ne duc, Pe care-un picior vrednic nu poate poticni. Acea mai neplăcută e calea blestemată De cele nouă fete, ce umblă tot desculțe. Pierdură mulți puterea și-n capăt n-au ajuns! În trudă și sudoare îți trebui să te scalzi, Și care-i răsplătirea? Ocara și disprețul! Acela ce la masă pe cărți se gârbovește, Țintind la slove ochii, nu locuiește-n curți, Nu are grădini mândre de marmuri strălucind, Nici oile-nmulțește la turma părintească. Dar adevărul este că muzele nădejde Au mare în al nostru monarhul tinerel [1] , De dânsul ignorantul se-ascunde rușinat; În el Apollon află a slavei sale reazem; El foarte mult cinstește pre muzele-fecioare, Silind să înmulțească poporul din Parnas, Iar răul e acesta că mulți în domni fălesc, Sfiindu-se, acele ce în supuși defaimă! Eresul, dezbinarea ...

 

Ion Luca Caragiale - Despre cometă - prelegere populară

Ion Luca Caragiale - Despre cometă - prelegere populară Despre cometă de Ion Luca Caragiale Prelegere populară D. Mariu Chicoș Rostogan, distinsul nostru pedagog și director al școalei model „Ulpiu Traian", este destul de cunoscut tutulor acelora cari se interesează de mișcarea noastră culturală, așa ca să ne scutim de a-i mai face vreo reclamă. Ne mărginim doar să dăm aci, cu sfințenie, prelegerea pe care d-sa a ținut-o, în fața școlarilor săi, asupra cometei de luni 1, marți la 2 noemvrie. Pentru ca să guste cititorul și mai bine această producțiune, trebuie să-i amintim că vechea noastră cunostință, eminintele pedagog d. Mariu Chicoș Rostogan, totdeauna, înainte de e și i, pronunță pe: n ca gn franțuzesc; t ca k; d ca gh; g ca j; c ca șș, etc. Pe ici, pe colo, pentru a ținea deșteaptă această amintire, transcriem cât se poate mai exact felul de pronunțare a eminintelui pedagog, lăsând cititorului să suplinească părțile din cale-afară originale. Iată prelegerea d-lui Mariu Chicoș Rostogan: Profesorul: Am primit ghe la onoratul ministeriu următorul țircular: „Domnule director, În apropierea zilei de prima novembre, lumea toată ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...