Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ÎNSEMNA, ACHIESARE, ADEVERINȚĂ, AGNOZIE, CALIFICA, CERERE, CONSACRAT, CROTALIE, CRUCIȘĂTOR, DEISM, DISTINCTIV ... Mai multe din DEX...

RECUNOAȘTERE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

RECUNOÁȘTERE, recunoașteri, s.f. Acțiunea de a (se) recunoaște și rezultatul ei. - V. recunoaște.

Sursa : DEX '98

 

Recunoaștere ≠ nerecunoaștere

Sursa : antonime

 

RECUNOÁȘTERE s. 1. identificare. (\~ unui infrac-tor.) 2. (JUR.) confirmare, întărire, validare. (\~ unui deputat.) 3. v. mărturisire. 4. v. acceptare. 5. apreciere, considerație. (\~ publică a meritelor sale.)

Sursa : sinonime

 

recunoáștere s. f. cunoaștere

Sursa : ortografic

 

RECUNOÁȘTERE s.f. Acțiunea de a recunoaște și rezultatul ei. ** (Jur.) Act prin care un copil născut în afara căsătoriei dobândește o condiție juridică asemănătoare celei a copilului născut în căsătorie. [< recunoaște].

Sursa : neologisme

 

RECUNOÁȘTERE s. f. acțiunea de a (se) recunoaște. * (jur.) act prin care un copil născut în afara căsătoriei dobândește o condiție juridică asemănătoare celei a copilului născut în căsătorie. (< recunoaște)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruRECUNOAȘTERE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 24 pentruRECUNOAȘTERE.

Titu Maiorescu - Despre progresul adevărului în judecarea lucrărilor literare

Titu Maiorescu - Despre progresul adevărului în judecarea lucrărilor literare Despre progresul adevărului în judecarea lucrărilor literare de Titu Maiorescu Publicat întâi în „Almanahul Societăței Academice «România Jun㻓 din Viena (1883) Mulți scriu și multe se scriu în literatura lumii; multe idei trecătoare , foarte multe păreri greșite, unele adevăruri și, din când în când, o creațiune frumoasă. Regele egiptean Thamus, după spusa lui Plato (Phaedrus, LIX) din adânca vechime își arătase temerea că mare stricăciune va aduce scrierea între oameni, slăbindu-le memoria, dezvățându-i de la propria gândire și deprinzându-i mai mult cu părerile altora despre înțelepciune decât cu îns[...]nțelepciunea. La noi, ce e drept, se scrie mai puțin, dar tot se scrie câte ceva; și poate nu se va găsi de prisos ca să ne întrebăm odată într-un mod mai general: pentru ce scriem? Scriem pentru a ne răspândi gândirea mai departe decât o duce vorba. Vorba nu poate trăi mult nici în timp, nici în spațiu. Rostită acum, ea amuțește apoi: auzită aici, ea se pierde acolo. Uneori o prinde cel ce o aude și își aduce aminte de ea, o poartă chiar din loc în loc. Dar ...

 

Antim Ivireanul - Dedicația din cartea lui Sevastos Chimenitul, Eortologhion, tipărită în grecește l

... voastre pentru nenumăratele voastre binefaceri și daruri cătră mine cel mai mic, spre asemenea apărare și recomandare a cărții. Pe care cerere și recunoaștere priimind-o voi redați-mi bunăvoința și ajutorul prevăzător, încurajându-ne la lucruri bune și de folos. Iar Pronia și îngrijirea cea atoatețiitoare și prevăzătoare ...

 

Garabet Ibrăileanu - Spiritul critic în cultura românească

Garabet Ibrăileanu - Spiritul critic în cultura românească Spiritul critic în cultura românească de Garabet Ibrăileanu Prefață (la ediția I) Prefață (la ediția a II-a) Momentele introducerii culturii apusene, înainte de veacul al XIX-lea Veacul al XIX-lea. Factorii culturii românești din acest veac Recunoașterea necesității criticii. Cauzele pentru care spiritul critic apare în Moldova Amestec de curente contradictorii: G. Asachi Evoluția spiritului critic - Locul "Junimii" în această evoluție Evoluția spiritului critic - Deosebirile dintre vechea școală critică moldovenească și "Junimea" Primul junimist: Costache Negruzii Un junimist patruzecioptist: Vasile Alecsandri Evoluția spiritului critic - Critica socială extremă: Eminescu Evoluția spiritului critic - Critica socială extremă: Socialiștii Spiritul critic în Muntenia - Sinteza de criticism și patruzecioptism: A. Odobescu Spiritul critic în Muntenia - Critica socială extremă: Caragiale

 

George Topîrceanu - Rapsodii de toamnă

... de constituție, În zadar vrea să ia parte Și el la discuție. Când deodată un erete, Polițai din naștere, Peste baltă și boschete Vine-n recunoaștere Cu poruncă de la centru Contra vinovatului, Ca să-l aresteze pentru Siguranța statului... De emoție, în surdină, Sub un snop de bozie, O păstaie ...

 

Gheorghe Asachi - Credința

Gheorghe Asachi - Credinţa Credința de Gheorghe Asachi La Dionis, tiran aprig, pe ascuns a fost intrat Meros, congiuratul giune, c-un pumnal între vestminte, Dar surprins fără de preget viglele l-a ferecat Și la rege domnitorul l-a condus mai înainte. Cu urgie ista-ntreabă: Zi-m, pumnarul pentru cine? De tirani să scape patria, menit era pentru tine! Dacă așa, sumețe giune, tu pe cruce vei pieri! Nu cer ca să-mi ierți viața; din doi unu-avea să moară; Ce, de vrei a mele patimi mai mult încă-a prelungi, Lasă-mă, te rog, trei zile, să mărit p-orfana soră! Spre credință dau p-amicul, pănă-atuncea pre el închide; La termin de nu veni-voi, pre el vei putea ucide! Atunci regele-n vendetă, surâzând, cu aer lin, După scurtă meditare au răspuns: Ei bine, fie, Cele care-mi cei trei zile libere îți las deplin, Dar trecând semnalul termin, de pe-acuma să se știe Că-n cea zi, fără cruțare, cu amicul d-închisoare Împărți-s-a a voastră soartă, tu-i fi liber, iar el moare! La amicul ...

 

Ion Luca Caragiale - Lache și Mache

Ion Luca Caragiale - Lache şi Mache Lache și Mache de Ion Luca Caragiale Nuvelă Multe și mărunte s-au vorbit despre inseparabilii Orest și Pilad din anticitate, însă, cu drept cuvânt, vremurile de acum se vor mândri cu povestirea istoriei lui Lache și Mache, căci în adevăr acești doi oameni nu pot avea decât una și aceeași istorie: ei vor da exemplu veacurilor viitoare despre puterea prieteșugului. Cine a cunoscut pe unul a cunoscut și pe celălalt, fiindcă amândoi mai aproape trăiesc, mai aproape dorm, decât chiar frații cei lipiți din Siam. Cine zice Lache zice Mache și viceversa. Cel dântâi s-a născut la Severin tot în ziua și ceasul în care a văzut cel d-al doilea lumina la Dorohoi: pe amândoi i-a tras ața la București, pentru a îmbrățișa cariera de copist. Dacă la vreo răspântie vezi arătându-se mutra unuia, așteaptă puțin și vei vedea și pe celălalt, care, întârziind pentru cine știe ce, își grăbește pasul ca să-și ajungă jumătatea; în adevăr jumatate, căci Lache și Mache nu sunt decât unul și același în două fețe, doime de o ființă ...

 

Ion Luca Caragiale - Poziția ministerială față cu revizuirea

Ion Luca Caragiale - Poziţia ministerială faţă cu revizuirea Poziția ministerială față cu revizuirea de Ion Luca Caragiale De alaltăieri, Camera și Senatul, întrunite în localul acestui din urmă, au început a ține ședințe secrete spre a pregăti tărâmul pentru desbaterea cestiunii israelite. Secretul acestor ședințe este mai mult formal, și n-are alt scop decât a face desbaterea prealabilă a parlamentului mai comodă; după închiderea ședinței secrete, publicul care se interesează de mișcarea parlamentară și care n-a fost admis a asista, totuși poate afla toate câte s-au petrecut în acea ședință. În întâia zi, precum se spune, guvernul a dat citire întregei corespondențe diplomatice ce a ținut cu străinătatea dela notificarea oficială a tratatului de [la] Berlin și până acuma. Aceea ce este, mai presus de toate, trăsură caracteristică comună a pieselor citite, este că guvernul, în toate notele sale cătră puteri, nu face alta decât a stărui să ni se recunoască independența, invocând pentru aceasta fel de fel de argumente și de motive și nepomenind nimica despre condiția impusă în tratat pentru recunoașterea acelei ...

 

Emil Gârleanu - Colonelul

Emil Gârleanu - Colonelul Colonelul de Emil Gârleanu Câteodată își arunca privirea spre portretul din cadrul aurit, din odaia lui de culcare. Se vedea acolo ofițer tânăr, sublocotenent, abia ieșit din școală; sta în picioare, cu chivăra de lăncier la o parte, cu mundirul strâns pe pieptul scos în afară, cu ochi albaștri, surâzători ochii ce priveau țintă la comandanții lui, sau se micșorau, apropiind genele lungi, arcuite, în saloane, la baluri, când simțea bătându-i lângă inimă sânurile femeilor frumoase! Pe atunci își suna pintenii ca o muzică; își apropia o dată călcâiele: țanc! și durițele zbârnâiau în odăile mari, în care trichelurile jucau pe dușumelele lustruite apele lucii ale lumânărilor. Tot așa sclipea și dânsul, ca bucățelele de cristal ce clincheteau, atârnate ca niște cercei, în urechile de bronz ale policandrelor. Viața îi era o rază de soare! Nu dormea nopțile; pășea, odată cu pragul sălii de joc, pragul zorilor. Nu obosea; în fața escadronului trăgea sabia, ca un fulger, din teacă, și, strunindu-și calul, rotea ochii pe câmpul de mustru. Privind astfel portretul, bătrânul, sprijinit în cârjă, parcă întinerea, se îndrepta de șale, ridica în sus capul, își lăsa umerii în jos și trăia vremile acelea. ...

 

Alecu Russo - Scrisori (Russo)

Alecu Russo - Scrisori (Russo) Scrisori de Alecu Russo Cuprins 1 Scrisoare adresată lui V. Alecsandri înaintea plecării în exil la Soveja 2 Scrisoare către N. Bălcescu 3 Bilet din închisoarea din Cluj către V. Alecsandri 4 Bilet din închisoarea de la Cluj către prietenii din Iași 5 Protest către Consiliul de război din Cluj 6 Protest către comisarul guvernului din Cluj Scrisoare adresată lui V. Alecsandri înaintea plecării în exil la Soveja Iubite! Nu-mi rămâne decât timpul necesar ca să-ți vestesc că guvernul și-a pus în minte să facă din mine un om important și demn de exil. I s-a năzărit guvernului, precum se năzare cailor cu nărav, și dar el a găsit de cuviință a mă aresta și a mă condamna, ca să capăt simțiri religioase în fundul unei mănăstiri. O! guvern părinte! el nu are alt vis decât fericirea noastră, nu are alt țel decât a ne face demni de împărăția cerului. Iată pentru ce el ne înfundă așa de des în sânul sihăstriilor. Peste un ceas plec cu nepusă masă , cum zic românii, și întreprind un voiaj gratis, mulțumită îngrijirii ...

 

Emil Gârleanu - Grușan

... o cunoșteam, apoi ne pierdurăm cu totul în întunericul adânc. Eram deprins cu obiceiurile colonelului, îmi închipuiam că poate voia să facă el singur o recunoaștere, dar nu știu cum, de astă dată, o presimțire neînțeleasă mă neliniștea. Încotro apucasem, nu știam. Mergeam în bobote, ca înspre pierzare. N-am să ...

 

Titu Maiorescu - Eminescu și poeziile lui

Titu Maiorescu - Eminescu şi poeziile lui Eminescu și poeziile lui de Titu Maiorescu 1889 Tânăra generație română se află astăzi sub influența operei poetice a lui Eminescu. Se cuvine dar să ne dăm seama de partea caracteristică a acestei opere și să încercăm totdeodată a fixa individualitatea omului care a personificat în sine cu atâta strălucire ultima fază a poeziei române din zilele noastre. Pe la mijlocul secolului în care trăim, predomnea în limba și literatura română o tendență semierudită de latinizare, pornită din o legitimă revendicare națională, dar care aducea cu sine pericolul unei înstrăinări între popor și clasele lui culte. De la 1860 încoace datează îndreptatea: ea începe cu Vasile Alecsandri, care știe să deștepte gustul pentru poezia populară, se continuă și se îndeplinește prin cercetarea și înțelegerea condițiilor sub care se dezvoltă limba și scrierea unui popor. Fiind astfel câștigată o temelie firească, cea dintâi treaptă de înălțare a literaturei naționale, în legătură strânsă cu toată aspirarea generației noastre spre cultura occidentală, trebuia neapărat să răspundă la două cerințe: să arete întâi în cuprinsul ei o parte din cugetările și simțirile care agită deopotrivă ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruRECUNOAȘTERE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 32 pentruRECUNOAȘTERE.

ÎNSEMNA

... ÎNSEMNÁ , însémn , vb . I . I. Tranz . 1. A aplica , a pune un semn caracteristic de recunoaștere . 2. A nota ( prin scris sau prin alte semne grafice ) , a face o însemnare . 3. A delimita . II. Intranz ...

 

ACHIESARE

ACHIESÁRE , achiesări , s . f . ( Rar ) 1. Recunoașterea de către un acuzat a pretențiilor dintr - o acțiune de justiție . 2. Renunțare la atacarea unei hotărâri a justiției . [ Pr . : - chi - e - ] - V.

 

ADEVERINȚĂ

... ADEVERÍNȚĂ , adeverințe , s . f . Dovadă scrisă de recunoaștere

 

AGNOZIE

... AGNOZÍE s . f . Pierdere sau tulburare a funcțiilor intelectuale de recunoaștere

 

CALIFICA

CALIFICÁ , calífic , vb . I . 1. Refl . și tranz . A dobândi sau a ajuta să dobândească un nivel adecvat de pregătire prin însușirea unor cunoștințe și deprinderi de specialitate ( împreună cu recunoașterea oficială a acestei pregătiri ) . 2. Refl . A obține ( în urma rezultatelor favorabile ) dreptul de a participa la o etapă superioară într - o competiție sau într - o probă sportivă , culturală etc . 3. Tranz . A atribui unei ființe sau unui lucru o anumită calitate ; a caracteriza ; a

 

CERERE

CÉRERE , cereri , s . f . Acțiunea de a ( se ) cere și rezultatul ei . 1. Solicitare ; rugăminte . 2. Pretenție , exigență ; revendicare . 3. Căutare , cerință ; cantitate de bunuri și de servicii necesare pentru a acoperi consumul . 4. Sesizare adresată unui organ de jurisdicție sau unui alt organ de stat pentru valorificarea , recunoașterea sau apărarea unui drept . 5. ( Tehn . ; în sintagmele ) Cerere de oxigen = cantitate de oxigen consumată într - un anumit timp de o apă care se scurge prin canale , atunci când este supusă unui proces de curățare biologică . Cerere maximă de putere = valoare maximă a puterii care se cere unei centrale electrice , într - un interval de timp limitat . - V.

 

CONSACRAT

... Stabilit , consfințit prin uz sau prin tradiție ; destinat . 2. ( Despre oameni ) Care este considerat ca o autoritate într - un anumit domeniu , care se bucură de recunoaștere

 

CROTALIE

... CROTÁLIE , crotalii , s . f . Marcă metalică aplicată pe urechea animalelor ca semn de recunoaștere

 

CRUCIȘĂTOR

CRUCIȘĂTÓR , crucișătoare , s . n . Navă de război rapidă , mai ușoară decât cuirasatul , care servește ca avangardă într - o escadră , la recunoașteri etc . - [ În ] crucișa + suf . - ător . ( După fr .

 

DEISM

DEÍSM s . n . Credință în existența lui Dumnezeu ( fără recunoașterea

 

DISTINCTIV

... DISTINCTÍV , - Ă , distinctivi , - e , adj . Care caracterizează un lucru în mod exclusiv ; prin care un lucru se distinge , diferă de altul ; care servește pentru recunoaștere

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...