Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CETĂȚEAN
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 42 pentru CETĂȚEAN.
... CETĂȚEÁNCĂ , cetățence , s . f . Cetățeană . - Cetățean
... CIVILÍE s . f . ( Înv . și pop . ) Viață , stare , condiție de om civil , de cetățean
... CIVÍSM s . n . ( Livr . ) Atitudine , zel , devotament de care dă dovadă un bun cetățean
COMISARIÁT , comisariate , s . n . 1. ( În vechea organizare administrativă a țării ) Secție a poliției orășenești condusă de un comisar ( 1 ) . 2. ( În sintagma ) Comisariat militar = organ de conducere militară locală de pe lângă fiecare unitate administrativă , ale cărei funcții de bază sunt recrutarea și încorporarea celor supuși serviciului militar , precum și evidența situației militare a cetățenilor . 3. ( În U . R . S . S . , până în anul 1946 ; în sintagma ) Comisariat al poporului = minister . [ Pr . : - ri -
CONȘTIÍNȚĂ , conștiințe , ( rar ) s . f . 1. ( Fil . ) Sentiment , intuiție pe care ființa umană o are despre propria existență ; p . ext . cunoaștere intuitivă sau reflexivă pe care o are fiecare despre propria existență și despre lucrurile din jurul său . 2. Faptul de a - și da seama ; înțelegere . 3. ( În opoziție cu existența , materia ) Gândire , spirit . 4. Sentiment al responsabilității morale față de propria sa conduită . 5. ( În sintagma ) Libertate de conștiință = dreptul recunoscut cetățenilor de a avea orice concepție religioasă , filozofică etc . [ Pr . : - ști -
... e , s . m . și f . Persoană considerată în raport cu alta care face parte din același stat sau din același oraș cu ea . - Con ^1 + cetățean
CÓNSUL , consuli , s . m . 1. ( În republica romană ) Titlul celor trei magistrați , aleși anual , care dețineau puterea supremă ; persoană purtând acest titlu . 2. Persoană numită de un stat în funcția de șef al unei reprezentanțe oficiale cu rang de consulat în alt stat și care apără interesele economice , administrative și juridice ale unui stat , precum și pe cele ale cetățenilor
CONTINGÉNT , contingente , s . n . , adj . I. 1. S . n . Totalitatea cetățenilor născuți în același an și luați în evidența comisariatelor militare ; p . ext . anul recrutării ; leat . 2. Grup de oameni având o compoziție omogenă . 3. ( Înv . ) Contribuție . 4. Plafon cantitativ până la nivelul căruia se limita de către unele guverne importul sau exportul unor mărfuri din sau în alte țări . II. Adj . Care poate să fie sau să nu fie , să se întâmple sau să nu se întâmple ; întâmplător , accidental . [ Var . : contigént s .
DISCRIMINÁRE , discriminări , s . f . Acțiunea de a discrimina și rezultatul ei . 1. Deosebire , distingere efectuată între mai multe elemente . 2. Politică prin care un stat sau o categorie de cetățeni ai unui stat sunt lipsiți de anumite drepturi pe baza unor considerente
EGÁL , - Ă , egali , - e , adj . 1. ( Adesea adverbial și substantivat ) Care este la fel cu altul într - o anumită privință ; ( despre cetățeni , națiuni etc . ) care au aceleași drepturi și aceleași îndatoriri . 2. ( Mat . ) Care are aceeași valoare în aceeași unitate de măsură . 3. ( Despre obiecte , fenomene sau ființe , comparate cu ele însele sub diverse aspecte , stări ) Neschimbat , statornic ; uniform , invariabil ;
... EXÍL , exiluri , s . n . 1. Pedeapsă aplicată în unele țări pentru delicte politice , constând în izgonirea unui cetățean