Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:EGALA, EGALITATE, ECHIDISTANT, BISECTOR, CARAT, CENT, CURB, DIHOTOMIE, DRAM, EGALARE ... Mai multe din DEX...

EGAL - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

EGÁL, -Ă, egali, -e, adj. 1. (Adesea adverbial și substantivat) Care este la fel cu altul într-o anumită privință; (despre cetățeni, națiuni etc.) care au aceleași drepturi și aceleași îndatoriri. * Fără egal = excepțional, neasemuit, neîntrecut. * Expr. A trata (pe cineva sau ceva) de la egal la egal = a se comporta într-o împrejurare dată ca fiind în aceeași situație, pe aceeași treaptă cu partenerul său; a duce tratative cu cineva în condiții de egalitate (2). (Sport) A fi egal = a avea același număr de puncte. 2. (Mat.) Care are aceeași valoare în aceeași unitate de măsură. * Semn egal (și substantivat, n.) = semn grafic format din două liniuțe paralele așezate orizontal între două expresii, care exprimă o egalitate. ** (Despre figuri geometrice) Care coincide, prin suprapunere, cu o altă figură. 3. (Despre obiecte, fenomene sau ființe, comparate cu ele însele sub diverse aspecte, stări) Neschimbat, statornic; uniform, invariabil; monoton. * Expr. (Adverbial) A-i fi (cuiva) egal - a-i conveni în aceeași măsură și o alternativă și cealaltă; a-i fi indiferent. - Din fr. égal.

Sursa : DEX '98

 

Egalinegal, neegal

Sursa : antonime

 

EGÁL, -Ă I. adj. 1. la fel, asemenea. * uniform. 2. (despre expresii matematice) care are aceeași valoare cu o altă expresie sau cu un număr dat. * (despre mulțimi) format din aceleași elemente. * (despre figuri geometrice) care se suprapun exact. 4. (despre oameni; și s. m.) de același rang, de aceeași valoare. II. s. n. semn (=) care exprimă o egalitate. (< fr. égal)

Sursa : neoficial

 

EGÁL adj., s. 1. adj. deopotrivă, identic. (Persoane \~ în înălțime.) 2. s. v. seamăn.

Sursa : sinonime

 

egál adj. m., pl. egáli; f. sg. egálă, pl. egále

Sursa : ortografic

 

EGÁL^2 \~ă (\~i, \~e) 1) Care este la fel cu altul sau cu altcineva în ceea ce privește anumiți parametri (cantitate, dimensiuni, calitate, valoare etc.). 2) (despre persoane, state) Care are aceleași drepturi și îndatoriri; de același rang. * Fără \~ care nu are asemănare; fără seamăn; inegalabil. 3) Care rămâne neschimbat în permanență; constant. /égal

Sursa : NODEX

 

EGÁL^1 adv. În aceeași măsură; deopotrivă; la fel. A împărți \~. * A-i fi (cuiva) \~ a-i fi (cuiva) indiferent. /égal

Sursa : NODEX

 

EGÁL, -Ă adj. 1. La fel, asemenea (ca natură, fel, cantitate etc.). ** Uniform. 2. (Geom.; despre figuri) Care se suprapune exact. 3. (Despre oameni; și s.m.) Care este de același rang, de aceeași valoare. [< fr. égal, cf. lat. aequalis].

Sursa : neologisme

 

egál (-lă), adj. - Care este la fel cu altul. Fr. égal. - Der. (din fr.) egala, vb.; egalitar, adj.; egalabil, adj.; egalitate, s.f.; egaliza, vb.; egalizator, adj.; inegal, adj.; neegal, adj.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruEGAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 79 pentruEGAL.

Garabet Ibrăileanu - Spiritul creator

... la realitate are, în literatură ca și în toate artele, dimensiunile sale. Nu se poate concepe un MerimĂ©e autor al unui număr de nuvele egal cu al lui Maupassant. Nu se poate concepe un Leopardi autor al unui număr de volume egal cu al lui Hugo, chiar dacă Leopardi ar fi trăit optzeci de ani. Nu se poate concepe o pictură de concentrare ca a lui ... nu numai din punct de vedere noțional, ci și din punctul de vedere al sonorității. 20. Se poate spune că dintre doi scriitori cu un egal talent nativ, acela va fi mai mare, în opera căruia se va simți mai puternic sufletul poporului și se vor oglindi mai bogat și mai ...

 

Ion Luca Caragiale - Gheorghe Baronzi

Ion Luca Caragiale - Gheorghe Baronzi Gheorghe Baronzi de Ion Luca Caragiale Alaltăieri a încetat din viață, în etate de 83 de ani, Gheorghe Baronzi, cunoscutul veteran al literelor române. În lunga lui carieră, publicist neobosit, a scris de toate, atât originale, cât și traducții: poezii de toate genurile și proză asemenea, de la epigramă până la poemă și de la articol trecător până la dramă. În această arenă vastă a republicii literelor române, răposatul veteran a luptat cu toate armele, cu o egală bărbăție și cu o egală consecuență la jurământul ce-l făcuse muzelor, păsându-i puțin de lipsa succesului personal. Nici un mare succes îndeosebi, afară de urmarea cu credință nestrămutată a datoriei și legământului. Și câți, oare, dintre cei târâți în falangele unui Alexandru Machedon sau în cohortele unui Cesar pot să se înscrie anume în istoria strălucitelor isprăvi ale acestor cuceritori? G. Baronzi n-a fost unul dintre marii eroi ai republicii literelor române, e adevărat; ci unul dintre neobosiții legionari, și poate nu unul dintre cei mai puțin îndrăzneți; o dovadă e poezia de mai la vale, Cățelul pământului, al cărei refren ...

 

Mihai Eminescu - Împărat și proletar

... Formele se schimbară, dar răul a rămas. Atunci vă veți întoarce la vremile-aurite, Ce mitele albastre ni le șoptesc ades, Plăcerile egale, egal vor fi-mpărțite, Chiar moartea când va stinge lampa vieții finite Vi s-a părea un înger cu părul blond și des. Atunci ...

 

Ion Luca Caragiale - Literatura și artele române în a doua jumătate a secolului XIX

... la genul cel mai badin până la grava odă, până la balada istorică și epopeea eroică, toate acestea apucate cu o egală putere, cu un egal avânt, cu o egală inspirație de către poetul român, care nu putea, ca român, să fie altfel; căci șoimii, cari, sub bolta azurie, cu mult ...

 

Vasile Alecsandri - Melodiile românești

Vasile Alecsandri - Melodiile româneşti Melodiile românești de Vasile Alecsandri Cu o nemărginită bucurie facem știut că o parte din cele mai duioase melodii ale poporului român au ieșit la lumină într-un Album foarte elegant, tipărit la Leopol și cuprinzând 48 de arii de tot soiul: doine, hore, cântece de lume, cântece hoțești etc. Unul din compatrioții noștri din Bucovina, un artist de frunte, elev ale vestitului pianist Chopin, dl Șarl Miculi, pe care societatea ambelor capitale, a Moldovei și a Valahiei, a avut plăcere de a-l asculta și a aplauda minunatul său talent, este alcătuitorul și totodată editorul acelui Album neprețuit. În voiajul ce a făcut, la 1850, în provinciile noastre, dl Șarl Miculi, deși deprins din copilărie cu armoniile europenești, totuși s-a simțit cuprins de un adevărat entuziasm la auzirea melodiilor poporale ale românilor și a și hotărât a le prescrie pentru ca să le scape de noianul uitării. Cu o răbdare și un tact de artist înamorat de frumusețile artei, el a ascultat pe cei mai vestiți lăutari din Iași și din București ...

 

Alexandru Macedonski - Rondelul Franței burgheze

Alexandru Macedonski - Rondelul Franţei burgheze Rondelul Franței burgheze de Alexandru Macedonski Unde este marea Franță? Ce văd ochii, te sfâșie. Oh! neroada burghezie, Și trufașa ignoranță. Cerul este de leșie. Un lințol pentru speranță, Unde este marea Franță? Ce văd ochii, te sfâșie. Între minte și prostie S-a scurtat orice distanță. -- Vrut-au toți egali să fie, Și sunt toți, cu siguranță. -- Unde este marea

 

Andrei Mureșanu - Către martirii români din 1848-1849

Andrei Mureşanu - Către martirii români din 1848-1849 Către martirii români din 1848-1849 de Andrei Mureșanu Dormiți în pace, umbre, martirii românimei, Ce-ați îngrășat pământul cu sânge de eroi! Bătrâni cărunți cu vază, voi floarea tinerimei, Ce-n lupte sângeroase căzând, v-ați rupt de noi! Pământul ne desparte, iar cerul ne unește În patria cea sfântă, egală pentru toți, Acolo nedreptatea și ura nu răzbește, Nu cumperi cu vieața pământul de trei coți. Voi v-ati plinit chemarea și sânta datorință, Când pentru-a Patrii bine cu glorii v-ați luptat! Păstrând viitorimei modelul de credință, Ce Patria ni-l cere ș-augustul împărat! A voastre brave fapte sunt scrise-n istorie, Iar dulcea suvenire în inimi de roman! Mihalțul, Luna, Bradul, au dat dovadă vie, Că nu e laș românul, nu fuge de dușman! Un Iancu, un Buteanu, un Dobra ș-alți o sută Vor sta pururea față cu orișice eroi, Și până când națiunea română-i prevăzută Cu stâlpi așa gigantici, nu-i pasă de nevoi! Uniți-vă cu Mircea, voi umbre glorioase, Al cărui nume-însuflă respect și la păgân, Precum a lui bravure și fapte generoase ...

 

Andrei Mureșanu - Omul frumos

Andrei Mureşanu - Omul frumos Omul frumos de Andrei Mureșanu Frumos e omul, Doamne, când mintea e regină, Și simțul ce ca șerpe spre rele îl înclină, Supus, loial și drept; Vârtutea-atunci măreață răsare ca ș-o floare, De brumă neatinsă la rumena-i coloare În fragedul lui piept! Pe fruntea lui senină dreptatea strălucește Întocma ca ș-un soare pe sferă când pășește De nori neturburat; E crimă, se retrage, e silă, se ferește, E negură,-o străbate, e nor, îl împărțește Și iesă nepătat. Frumos e omul, Doamne, cu inimia curată Cu floarea conștiinței de crime nepătată, Sincer, nefățărit; Conspire lumea toată, răzbată-l orice soarte, Închidă-l să nu vază lumină pân' la moarte, Și iată-l neclintit! Arunce-l în deșerturi lipsite d-orice floare, Pe unde nu s-arată nici om, nici zburătoare, Ci șerpi veninători; Vârtutea-i va fi scutul ș-azilul de scăpare, Întocma ca și cedrul, cu umbra sa cea mare, La oameni călători; Frumos e omul, Doamne, cu generozitate, Când iartă pe tiranul ce-apasă p-al său frate, Cu scop d-a-l subjuga; Și-n loc să răsplătească, cum cere pofta-n lume, Dușmana lui lucrare, ...

 

Cincinat Pavelescu - Poetului Victorios

Cincinat Pavelescu - Poetului Victorios Poetului Victorios de Cincinat Pavelescu Atunci când criticul Emil, În a lui cronică, proclamă Că ești egalul lui Eschil, Mă-ntreb: cui face

 

George Coșbuc - Vulturul (Coșbuc)

George Coşbuc - Vulturul (Coşbuc) Vulturul de George Coșbuc Venind de departe cu zborul întins S-oprise deasupra Ceahlăului nins, Ș-apoi din rotiri tot mai strâmte-n cuprins Căzu, ca să prindă vro pradă, Cum uneori parcă vezi fulgerul stins Pe când nici nu-ncepe să cadă. Eu nu știu, fui vesel ori trist în acel Ocol ce-l făcui împreună cu el, Că-ntâi îmi păruse că-i vis și mă-nșel Dar bine venitu-mi-a-n minte Vulturul văzut în rotire la fel Cu ani de viață nainte. Un pisc singuratic al muntelui plin De colțuri de stâncă, cu zborul său lin Acela-l rotea prin văzduhul senin În sute de cercuri egale, Și-n fiece zi și tot timpul vecin Umbririlor nopții din vale. Păstorii spuneau că păzește pe-ai lui, Că-n rece cuib scoate părechea sa pui Și hrană-i ducea ori pe-aceea ce nu-i La staul pe-amurg, din mioare, Ori cerbi sugători ce se culcă sătui Sub brazii ce-acopăr izvoare. Și parc-aș vorbi ca de lucruri de ieri, Ce drag îmi era nesătulei vederi! Când singur în largul înaltei tăceri Brăzda cu rotirea sa golul; ...

 

Ion Luca Caragiale - Căldură mare

... cu degetul, pe care nu-l mai ridică... În sfârșit, un fecior vine să deschidă. În tot ce urmează persoanele toate păstrează un calm imperturbabil, egal și plin de dignitate. Domnul: Domnu-i acasă? Feciorul: Da; dar mi-a poruncit să spui, dacă l-o căuta cineva, c-a ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruEGAL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 345 pentruEGAL.

EGALA

... fie sau a fi la fel cu altul într - o anumită privință ; a face să devină sau a deveni egal

 

EGALITATE

... EGALITÁTE , egalități , s . f . 1. Faptul de a fi egal , stare a două sau a mai multor lucruri egale între ele . 2. Principiu potrivit căruia tuturor oamenilor și tuturor statelor sau ... au aceleași îndatoriri . ( Mat . ) Relație între două sau mai multe cantități , elemente , termeni etc . egali ; expresie a acestei relații , scrisă cu ajutorul semnului egal

 

ECHIDISTANT

... 1. ( Despre puncte , drepte , planuri etc . ) Care se află la distanțe egale față de un punct , de o dreaptă , de un plan sau care sunt egal distanțate între ele . 2. Egal

 

BISECTOR

BISECTÓR , - OÁRE , bisectoare , s . f . , adj . 1. S . f . Dreaptă care împarte un unghi în două părți egale . 2. Adj . ( În sintagma ) Plan bisector = plan care împarte un diedru în două diedre

 

CARAT

... CARÁT , carate , s . n . 1. Indice pentru conținutul relativ în aur al aliajelor acestuia , egal cu a 24 - a parte din masa totală . 2. Unitate de măsură a greutății pietrelor prețioase , egală cu 0 ...

 

CENT

CENT , cenți , s . m . 1. Monedă divizionară în Statele Unite ale Americii și în Canada . egală cu o sutime de dolar . 2. ( Muz . ) Subdiviziune pentru măsurarea intervalelor muzicale , egală cu o sutime dintr - un

 

CURB

CURB , - Ă , curbi , - e , adj . , s . f . I. Adj . ( Despre linii ) În formă de arc ; arcuit , încovoiat ; ( despre un plan ) boltit . II. S . f . 1. Figură geometrică având o singură dimensiune ; linie care nu este dreaptă . 2. Linie care reprezintă grafic o relație între două mărimi variabile , trecute una în abscise și cealaltă în ordonate . 3. Porțiune din traseul unei căi de comunicație terestră cu axa curbă ( I ) , care racordează două aliniamente continuative ale căii respective . 4. Linie care descrie grafic fazele succesive ale variațiilor unui fenomen . Curbă de temperatură . 5. ( În sintagmele ) Curbă de nivel = linie de pe o hartă care unește punctele de egală altitudine , căpătând valoare în raport cu un anumit plan de referință ( de obicei nivelul mării ) . Curbă batimetrică = linie de pe o hartă care unește punctele de egală adâncime ale reliefului fundului apelor ( oceane , mări , lacuri ) . 6. ( Ec . pol . ; în sintagma ) Curbă de sacrificiu = denumire dată în 1931 - 1933 , în România , reducerii salariilor și pensiilor muncitorilor și funcționarilor

 

DIHOTOMIE

DIHOTOMÍE , dihotomii , s . f . 1. ( Log . ) Diviziune în două părți a unui concept , fără ca acesta să - și piardă înțelesul inițial . 2. Mod de ramificație a talului și a tulpinilor unor plante în două părți egale , care se împart la rândul lor în două părți egale etc . [ Var . : dicotomíe s .

 

DRAM

DRAM , dramuri s . n . 1. Veche unitate de măsură pentru greutate ( egală cu 3 , 18 - 3 , 23 grame ) și pentru capacitate ( egală cu 3 , 23 - 3 , 80 centimetri cubi ) . 2. ( Adesea fig . ) Bucățică , fărâmă , crâmpei , strop ,

 

EGALARE

EGALÁRE , egalări , s . f . Acțiunea de a ( se ) egala . - V.

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...