Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ATRIBUIT

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 75 pentru ATRIBUIT.

AUGUR

AUGÚR , auguri , ( 1 ) s . m . , augure , ( 2 ) s . n . ( În antichitatea romană ) 1. S . m . Preot căruia i se atribuia facultatea de a prevesti viitorul sau de a interpreta voința zeilor după zborul și cântecul păsărilor sau după măruntaiele animalelor sacrificate . 2. S . n . Prevestire făcută de auguri ( 1 ) ;

 

AUTOINTITULA

... AUTOINTITULÁ , autointitulez , vb . I . Refl . A - și atribui

 

AUTOINTITULAT

AUTOINTITULÁT , - Ă , autointitulați , - te , adj . Care își atribuie ( nejustificat ) un nume , un titlu . [ Pr . : a - u - to - in - ] - V.

 

BANDĂ

BÁNDĂ^2 , benzi , s . f . 1. Fâșie de stofă , hârtie , de piele etc . cu care se înfășoară , se leagă sau se întărește ceva ; bantă . 2. ( în sintagmele ) Bandă de magnetofon = fâșie magnetizată pe care se imprimă și de pe care se pot reproduce sunete cu ajutorul magnetofonului . Bandă rulantă ( sau de transport , continuă ) = fâșie lată de piele , de cauciuc , de plăci metalice etc . , pe care se transportă automat materiale sau piese fabricate sau în curs de fabricație ; conveier . Lucru pe ( sau la ) bandă ( rulantă ) = sistem de lucru constând din operații executate succesiv de un șir de lucrători asupra unui obiect aflat pe o banda rulantă care trece prin fața fiecăruia dintre ei . Bandă de imagini = peliculă cinematografică . Bandă de circulație = fâșie lungă delimitată din partea carosabilă a unui drum , pe care pot circula în același sens numai un șir de vehicule . Bandă de rulment = partea de cauciuc din anvelopa unei roți de autovehicul care vine în contact cu pământul . 3. Margine elastică a mesei de biliard . 4. Șină care leagă cele două țevi ale unei arme de vânătoare . 5. Grup de frecvențe vecine sau apropiate ale unei radiații electromagnetice sau sonore . 6. ( în sintagmele ) Bandă ...

 

BIOCONȘTIINȚĂ

BIOCONȘTIÍNȚĂ , bioconștiințe , s . f . Formă de conștiință atribuită animalelor , mai ales celor superioare . [ Pr . : bi - o - con - ști - in - ] - Bio - +

 

BUDISM

BUDÍSM , s . n . Religie apărută în India în sec . V - VI î . Cr . și atribuită lui Buddha , care consideră viața un izvor de suferințe și de iluzii , propovăduind renunțarea la orice

 

CALIFICA

... dreptul de a participa la o etapă superioară într - o competiție sau într - o probă sportivă , culturală etc . 3. Tranz . A atribui

 

COOPERATISM

COOPERATÍSM s . n . Sistem economic care atribuie un rol important

 

CORONIU

CORÓNIU s . n . Element chimic ipotetic aflat în coroana solară , căruia i - au fost atribuite unele linii spectrale produse în realitate de atomii puternic ionizați ai unor elemente cunoscute . - din fr .

 

CUPĂ

CÚPĂ^3 , cupe , s . f . Tăietură în croitorie ; croială . CÚPĂ^2 , cupe , s . f . Una dintre culorile cărților de joc ( în formă de inimă de culoare roșie ) . CÚPĂ^1 , cupe , s . f . 1. Vas de băut mai mult larg decât adânc ( cu picior ) ; pahar cu picior , în formă de potir cu gura largă , din care se beau băuturi alcoolice . 2. ( Pop . ) Unitate de măsură pentru lichide ( mai mare de un litru ) . 3. Trofeu în formă de cupă ^1 ( 1 ) , care se atribuie câștigătorului unei competiții sportive ; p . ext . competiție sportivă desfășurată în vederea câștigării unui astfel de premiu . 4. Piesă metalică ( în formă de vas deschis ) montată la elevatoare și la alte mașini și în care se pot încărca materiale lichide , pulverulente , pământ sau piatră . 5. Plantă cu tulpina foarte scurtă , care face o singură floare albastră - azurie ( Gentiana

 

DEIFICA

... DEIFICÁ , deífic , vb . I . Tranz . A atribui

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>