Căutare text înDEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruBIOLOGIC

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 74 pentruBIOLOGIC.

NATURALISM

NATURALÍSM s . n . 1. Curent sau tendință în artă și literatură , care se caracterizează prin observarea riguroasă a faptelor din realitatea obiectivă , prin redarea lor fidelă , prin preferința pentru aspectele urâte , vulgare ale naturii omenești etc . 2. Concepție filozofică care exclude supranaturalul , ridicând natura la rangul de principiu suprem . 3. Teorie etică care întemeiază noțiunea binelui pe un principiu situat în afara moralei ( evoluție biologică , plăcere etc . ) , viața morală fiind o prelungire a celei

 

PEDOLOGIE

PEDOLOGÍE^2 s . f . 1. Curent pedagogic care susține că dezvoltarea copilului ar fi determinată fatal de ereditate și de mediul său social ( conceput ca invariabil ) . 2. ( Biol . ) Studiul caracterelor somatice determinate de factorii biologici , de ereditate etc . PEDOLOGÍE^1 s . f . Știință care se ocupă cu studiul genezei , al evoluției și al distribuției solurilor și cu cunoașterea constituției lor fizice , chimice și biologice , în scopul stabilirii gradului de fertilitate și a posibilităților de ridicare a

 

ACUPRESURĂ

ACUPRESÚRĂ s . f . ( Med . ) Metodă terapeutică care constă în presarea sau masarea unor puncte ale tegumentului cu activitate biologică deosebită ;

 

AGROBIOLOGIC

... AGROBIOLÓGIC , - Ă , agrobiologici , - ce , adj . De agrobiologie , privitor la agrobiologie . [ Pr . : - bi - o - ] - Agro - + biologic

 

AGROBIOLOGIE

AGROBIOLOGÍE s . f . Știință care se ocupă cu acțiunea legilor biologice generale asupra culturii plantelor și creșterii animalelor , constituind , totodată , baza teoretică a științelor agronomice . [ Pr . : - bi -

 

ANTROPOLOGIE

ANTROPOLOGÍE s . f . Știință care se ocupă cu studiul originii , evoluției și variabilității biologice a omului , în corelație cu condițiile naturale și social -

 

BIOCENOZĂ

BIOCENÓZĂ , biocenoze , s . f . ( Biol . ) Asociație biologică de plante care se află într - un echilibru dinamic dependent de mediu . [ Pr . : bi -

 

BIOCHIMIE

BIOCHIMÍE s . f . Știință care studiază compoziția și procesele chimice ale materiei vii ; chimie biologică . [ Pr . : bi -

 

BIOCOMBUSTIBIL

BIOCOMBUSTÍBIL , biocombustibili , s . m . Combustibil de natură biologică . [ Pr . : bi - o - ] - Bio - +

 

BIODEGRADABIL

BIODEGRADÁBIL , - Ă , biodegradabili , - e , adj . ( Despre animale , produse chimice etc . ) . Care poate fi degradat de factori biologici . [ Pr . : bi -

 

   Următoarele >>>