Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CĂRUȚĂ

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 46 pentru CĂRUȚĂ.

ȘIREGLĂ

... ȘIRÉGLĂ , șiregle , s . f . ( Reg . ) Codârlă ( la car sau la căruță

 

ȘUȘLETE

... ȘUȘLÉTE , șușleți , s . m . ( Reg . ) Codârlă ( la căruță

 

BRAȘOVEANCĂ

... BRAȘOVEÁNCĂ , brașovence , s . f . 1. Femeie născută și crescută în municipiul sau județul Brașov . 2. Ladă de zestre . 3. Căruță

 

CĂRUCER

... CĂRUCÉR , căruceri , s . m . ( Reg . ) Cărutaș . - Căruță

 

CAPRĂ

CÁPRĂ , capre , s . f . I. 1. Gen de mamifere rumegătoare paricopitate , cu părul lung , cu coarne , mai mari și diferențiate la masculi ( Capra ) ; animal care face parte din acest gen ; p . restr . femela acestui animal . 2. Joc popular românesc , care face parte din obiceiurile practicate de Anul nou și care constă din executarea unor figuri comice de către un personaj mascat cu cap de capră ( I 1 ) care bate ritmic din fălci ; p . ext . personaj mascat astfel ; turca . 3. ( Art . ) Numele unui joc de copii , în care un copil stă aplecat cu mâinile sprijinite pe genunchi , iar ceilalți sar peste el . II. 1. Unealtă de lemn cu patru picioare , încrucișate două câte două , pe care se pun lemnele pentru a fi tăiate cu ferăstrăul . 2. Sistem de lemne încrucișate care servește la susținerea schelelor de lucru , a unor platforme etc . 3. Scaun ( sau ladă ) care se află în partea de dinainte a trăsurii sau a căruței și pe care șade vizitiul . 4. Aparat de gimnastică pentru sărituri , format dintr - un suport capitonat așezat pe patru picioare , cu înălțimea reglabilă . 5. Arșic de

 

CARAVANĂ

... f . 1. Convoi de oameni și de animale de povară ( de obicei cămile ) , care transportă mărfuri , bagaje etc . prin pustiuri sau prin stepe . 2. ( Reg . ) Căruță

 

CHIRIGIU

CHIRIGÍU , chirigii , s . m . 1. ( Înv . ) Cel care transporta cu căruța , în schimbul unei plăți , oameni sau mărfuri ; cărăuș . 2. ( Reg . )

 

COTIGĂ

... COTÍGĂ , cotigi , s . f . 1. Căruță mică folosită la transportarea încărcăturilor ușoare . 2. Fiecare dintre cele două roți , de mărime inegală , legate între ele printr - o osie , pe care se reazemă ...

 

COTIGAR

... 2 , cotigari , s . m . Persoană care are o cotigă sau cară cu cotiga . [ Var . : cotiugár s . m . ] - Cotigă + suf . - ar . COTIGÁR^1 , cotigare , s . n . Căruță

 

COVILTIR

... COVILTÍR , coviltire , s . n . Acoperiș la căruță

 

DOHOT

DÓHOT , dohoturi , s . n . ( Reg . ) Lichid uleios obținut prin distilarea unor materiale vegetale și folosit la ungerea osiilor carului și căruței ; păcură pentru uns

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>