Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru EXILA
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru EXILA.
... EXILÁT , - Ă , exilați , - te , adj . ( Adesea substantivat ) Pedepsit cu exilul , izgonit sau plecat din țara sa , aflat în exil ; surghiunit . V. exila
... EXILÁRE , exilări , s . f . Acțiunea de a ( se ) exila . [ Pr . : - eg - zi - ] - V. exila
EXÍL , exiluri , s . n . 1. Pedeapsă aplicată în unele țări pentru delicte politice , constând în izgonirea unui cetățean din țara sau din localitatea în care trăiește ; surghiun . 2. Situație în care se găsește o persoană exilată . [ Pr . : eg -
OSTRACÍSM s . n . 1. Formă de judecată a adunării poporului , în vechea Atena , prin care un cetățean , considerat primejdios pentru libertatea și securitatea regimului , era exilat temporar . 2. Persecuție ,
... I . Tranz . A înlătura pe cineva din viața publică , dintr - un colectiv ; a proscrie ; a exclude , a exila
... a hoinări , 2. A - și părăsi locul natal , țara ; a se refugia , a emigra , a se exila
... represive ( privative de libertate ) împotriva cuiva , în special pentru motive politice ; a îndepărta în mod forțat o persoană din patrie ; a exila
PROSCRÍS , - Ă , proscriși , - se , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Scos de sub apărarea legilor , izgonit din patrie ; exilat , surghiunit . 2. ( Despre idei , acțiuni etc . ) Interzis ,
... SURGHIUNÍ , surghiunesc , vb . IV . Tranz . A exila
SURGHIUNÍT , - Ă , surghiuniți , - te , s . m . și f . Persoană exilată ; proscris . - V.