Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru FLUX
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 30 pentru FLUX.
... de spirală , de gard din sârmă , intercalat între anodul și catodul unui tub electronic sau între alți doi electrozi , prin deschiderile căruia poate trece un flux de electroni sau de ioni ; grătar ( 5 ) , sită . 2. Gărduleț fix sau mobil alcătuit dintr - o rețea de vergele paralele , care închide sau apără golul ...
INDUCTÓR , - OÁRE , inductori , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . ( Despre procese fizice ) Care produce sau influențează un alt proces , cu care evoluează concomitent . Forță inductoare . 2. S . n . Organ al unei mașini electrice , al unui aparat electric etc . care produce fluxuri magnetice inductoare . 3. S . n . Mic generator de curent alternativ , cu magneți permanenți , acționat manual și folosit în instalațiile telefonice pentru producerea semnalului de
LÍMITĂ , limite , s . f . 1. Punct extrem , margine ( a unei suprafețe , a unui obiect etc . ) . 2. ( În sintagma ) Limită teritorială = linie care delimitează teritoriul unui stat , al unei provincii , al unei regiuni etc . ; graniță , hotar . Limită silabică = locul unde se termină o silabă și începe alta în fluxul vorbirii . 3. Fig . Punct până la care pot ajunge posibilitățile , facultățile , mijloacele etc .
LÚMEN , lumeni , ( 1 ) s . m . lumene , ( 2 ) s . n . 1. S . m . Unitate de măsură a fluxului luminos . 2. S . n . Canal al unui organ anatomic cavitar ( intestin , vas sangvin ) sau al unor fibre
LUMENMÉTRU , lumenmetre , s . n . Instrument folosit în determinarea fluxului
... de viață excesiv de costisitor . LUX ^1 , lucși , s . m . Unitate de măsură a iluminării , egală cu iluminarea unei suprafețe care primește un flux
MANGRÓVĂ , mangrove , s . f . Formație vegetală tropicală alcătuită din arbori și arbuști , caracteristică țărmurilor maritime mlăștinoase , inundate în timpul
MAXWELL , maxwelli , s . m . ( Fiz . ) Unitate de măsură a fluxului magnetic . [ Pr . :
PERMEÁNȚĂ s . f . ( Fiz . ) Mărime magnetică egală cu raportul dintre fluxul magnetic care trece printr - un circuit magnetic și tensiunea magnetică din lungul circuitului . [ Pr . : - me -
POL ^1 , poli , s . m . 1. Fiecare dintre cele două puncte situate la capetele axei de rotație a pământului și în care se reunesc toate meridianele geografice ; p . ext . regiunea din jurul acestor două puncte . 2. ( Mat . ) Fiecare dintre cele două puncte în care un diametru al sferei intersectează sfera . 3. ( Fiz . ) Fiecare dintre cele două puncte sau regiuni ale unui corp opuse una celeilalte din punctul de vedere al unei anumite proprietăți . 4. Zonă a miezului feromagnetic al unui circuit magnetic pe unde fluxul magnetic principal sau cel util trece din materialul feromagnetic în aer , sau invers . 5. Parte componentă a unei mașini electrice , care contribuie la magnetizarea circuitului magnetic al mașinii . 6. Piesă a unei pile galvanice care stabilește contactul cu circuitul exterior . 7. Fig . Fiecare dintre punctele , situațiile etc . aflate la două extremități opuse . POL ^2 , poli , s . m . Monedă de metal sau de hârtie valorând douăzeci de lei , care a circulat în țara noastră ; douăzeci de lei . POL ^3 subst . ( Înv . ) Jumătate ( dintr - un întreg , dintr - o
RADIÁNȚĂ , radianțe , s . f . Mărime fizică egală cu raportul dintre fluxul de lumină emis de suprafața unui corp și aria acestei suprafețe . [ Pr . : - di -