Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:POLI-, POLIȘ, POLIȚAI, POLIȚIE, POLIȚIENESC, POLIȚISM, POLIȚIST, POLIȚMAISTRU, POLIȚĂ, POLAR ... Mai multe din DEX...

POL - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

POL^3 subst. (Înv.) Jumătate (dintr-un întreg, dintr-o unitate). - Din sl. pol?.

Sursa : DEX '98

 

POL^2, poli, s.m. Monedă de metal sau de hârtie valorând douăzeci de lei, care a circulat în țara noastră; douăzeci de lei. ** Nume dat mai multor monede rusești și franțuzești (de aur) care au circulat în țările române în sec. XIX; napoleon. - Din rus. pol.

Sursa : DEX '98

 

POL^1, poli, s.m. 1. Fiecare dintre cele două puncte situate la capetele axei de rotație a pământului și în care se reunesc toate meridianele geografice; p. ext. regiunea din jurul acestor două puncte. * Pol ceresc = fiecare dintre cele două puncte în care prelungirea axei de rotație a pământului, trecând prin cei doi poli tereștri, intersectează sfera cereasca. Pol magnetic terestru = punct pe suprafața pământului în care acul magnetic are poziția verticală (înclinația magnetică este de 90°). 2. (Mat.) Fiecare dintre cele două puncte în care un diametru al sferei intersectează sfera. 3. (Fiz.) Fiecare dintre cele două puncte sau regiuni ale unui corp opuse una celeilalte din punctul de vedere al unei anumite proprietăți. * Pol electric pozitiv (sau negativ) = fiecare dintre cele două regiuni ale unui corp polarizat electric, de la care diverg sau către care converg liniile de câmp ale inducției magnetice. 4. Zonă a miezului feromagnetic al unui circuit magnetic pe unde fluxul magnetic principal sau cel util trece din materialul feromagnetic în aer, sau invers. 5. Parte componentă a unei mașini electrice, care contribuie la magnetizarea circuitului magnetic al mașinii. 6. Piesă a unei pile galvanice care stabileşte contactul cu circuitul exterior. 7. Fig. Fiecare dintre punctele, situațiile etc. aflate la două extremități opuse. - Din fr. pôle, lat. polus.

Sursa : DEX '98

 

POL s. v. jumătate.

Sursa : sinonime

 

POL s. (FIZ.) 1. (înv.) punct. (\~ al magnetului.) 2. pol pozitiv = anod, (înv.) placă.

Sursa : sinonime

 

pol (terestru, electric, monedă) s. m., pl. poli

Sursa : ortografic

 

pol (jumătate) s. n.

Sursa : ortografic

 

POL^1 \~i m. 1) geogr. Fiecare dintre cele două puncte situate la capetele (de nord și de sud) ale axei de rotație a Pământului. 2) Regiune situată în jurul acestor puncte. \~ul nord. \~ul sud. * \~ ceresc fiecare dintre punctele de intersecție a axei Pământului cu sfera cerească. 3) Fiecare dintre capetele opuse ale unui magnet. 4) mat. Fiecare dintre cele două puncte de intersecție a unei sfere cu diametrul ei. 5) fiz. Fiecare dintre extremitaţile unui circuit electric, una cu sarcină pozitivă, iar cealaltă cu sarcină negativă. 6) fig. Parte extremă, opusă a ceva. \~ii unei discuții. /póle, lat. polus

Sursa : NODEX

 

POL^2 \~i m. înv. 1) Monedă franceză de aur în valoare de 20 de franci, cu circulație și în alte țări europene. 2) Monedă rusească egală cu jumătate de sorocovăț. 3) fam. Monedă sau bancnotă de douăzeci de lei. /cf. rus. pol

Sursa : NODEX

 

POL s.m. 1. (Mat.) Fiecare dintre cele două puncte în care o axă străpunge sfera. ** Originea unui sistem de coordonate polare. 2. (Astr.) Fiecare dintre cele două extremități ale axei Pământului. ** Pol ceresc = fiecare dintre cele două puncte în care bolta cerească pare fie atinsă de axa în jurul căreia se efectuează mișcarea diurnă a aştrilor. 3. (Fiz.) Fiecare dintre capetele opuse ale unui magnet; fiecare dintre centrele de sarcină electrică ale unei pile electrice sau ale unui curent electric. 4. (Fig.) Extremități, puncte opuse unul față de celălalt. [Pl. poli, (s.n.) poluri. / < fr. pôle, cf. germ. Pol < lat. polus , gr. polos < polein - a se întoarce, a se învârti].

Sursa : neologisme

 

POL^1 s. n. 1. (mat.) fiecare dintre cele două puncte în care o axă străpunge sfera. * origine a unui sistem de coordonate polare. 2. fiecare dintre cele două extremități ale axei Pământului. o ~ ceresc = fiecare dintre cele două puncte de intersecție a axei Pământului cu bolta cerească. 3. (fiz.) fiecare dintre capetele opuse ale unui magnet; fiecare dintre centrele de sarcină electrică ale unei pile electrice sau ale unui curent electric. 4. (mat.) punct singular al unei transformări geometrice. 5. extremitate a fusului celular, către care migrează cromozomii. 6. (fig.) fiecare dintre punctele, situațiile etc. aflate la extremități. (< fr. pôle, lat. polus, gr. polos)

Sursa : neoficial

 

-PÓL^2 elem. "dreptul de a vinde". (< fr. -pole, cf. gr. polein, a vinde)

Sursa : neoficial

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruPOL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 34 pentruPOL.

Iuliu Cezar Săvescu - La polul nord

Iuliu Cezar Săvescu - La polul nord La polul nord de Iuliu Cezar Săvescu Informații despre această ediție     La polul nord, la polul sud, sub stele vecinic adormite,     În lung și larg, în sus și-n jos, se-ntind câmpii nemărginite,     Câmpii de gheață, ce adorm pe așternutul mării ud,     Cu munți înalți, cu văi adânci, la polul nord, la polul sud.     Când dintre munții solitari, îngălbenește luna plină,     Vărsând pe albul dezolat o cadaverică lumină,     Se văd ieșind ai mării urși, cu ochi de foc, cu pașii rari,     Când dintre văile adânci, când dintre munții solitari.     Și dorm adânc, și dorm mereu nemărginirile polare,     Iar din prăpăstiile-adânci se-aude-o stranie vibrare,     Și urșii albi, înduioșați, într-un oftat adânc și greu,     Se-ntind pe labe de sidef, și dorm adânc, și dorm

 

Alexandru Macedonski - Lui Cetalo Pol

... Alexandru Macedonski - Lui Cetalo Pol Lui Cetalo Pol de Alexandru Macedonski Străvezie palpitare de noblețe sufletească, Scump copil furat de moarte printr-un gest fermecător, Barca soartei, când te duse peste granița lumească ...

 

Dimitrie Bolintineanu - Ciutacii turci de la Rusciuc către d-nu Cremieux în privința drepturilor pol

Dimitrie Bolintineanu - Ciutacii turci de la Rusciuc către d-nu Cremieux în privinţa drepturilor politice ce se cereau a se da evreilor Ciutacii turci de la Rusciuc către d-nu Cremieux în privința drepturilor politice ce se cereau a se da evreilor de Dimitrie Bolintineanu În Opere, vol II, București: Scriitori Români, 1982, pp. 37-38. În Eumenidele sau Satire Politice. Jurnal în versuri. I (1866), nr. 4 (Octombrie), p. 7.; S-a citit în Siècle, hava diș franțuz, Un articol mare, articol ursuz, Scris de a ta mână foarte celebie. Tu zici că românii sunt în barbarie Sunt haini cu totul și mai habitir Chiar decât felahii cei de la Misir, Căci gonesc evreii din acele părți Și le stric la havre și le ard la cărți. Bre! Credeți voi poate ca s-aveți în har Politice drepturi printr-un harmazar, Se fiți bei acolo cum nu s-a văzut Și aceste toate pentru-un împrumut! Dar se poate-acolo drepturi s-aveți voi Când aceste drepturi nu le-avem nici noi? Voi la țara-aceea încă mai aveți Havre și cu dânșii încă o duceți, Iar ...

 

Ion Luca Caragiale - Leac de criză

... o bucată de brânză de burduf, cam tot de o jumătate de ocă. Atât. A scos punga și a trântit un pol de aur pe tejghea. Nenea Matache a luat polul și i-a dat cazacului restul o jumătate de rublă. Cazacul a ...

 

Ion Luca Caragiale - Finis

Ion Luca Caragiale - Finis Finis de Ion Luca Caragiale Sonet simbolist decadent Un meteor!... Bizară auroră boreală Din polul nord la polul d-amiază... Din Zenit Până-n Nadir cutremur... iar sfera siderală Cămin imens, chaotic, jăratic infinit! A! ce amenințare meschină și banală! Nu mă-ngrozește! – zice poetul prigonit – Un fenomen ca altul!... Nuanță infernală, Văzduh aprins ... Desigur, Iehova-a-nnebunit! Ei, și?... Balanța-i strâmbă și judecata nulă! Nici psalm, nici Laudamus, dar nici accent de hulă, Din coardele-mi măiestre d-acu n-or mai ieși! Se răsucesc și crapă ai lumii vechi pilaștri: Catapeteasma cade!... Macabru danț de aștri!... În loc deTot, Nimica !... Ei, bravo, zău!... Ei,

 

Ion Luca Caragiale - Versuri

Ion Luca Caragiale - Versuri Versuri de Ion Luca Caragiale Amicului C. D. Ce-mi spui de poezie, d-acea chimeră tristă, Când lumea d-astăzi, rece și materialistă, Își râde de chimere și de puterea lor? Credințele d-acuma condamnă poezia Ca rătăcirea, crima, păcatul, erezia Ce merită să poarte disprețul tuturor. Ascultă-mă și crede: de vei simți vrodată Că pieptul tău nutrește scânteia cea sacrată, Să știi că mizerabil vei trece pe pământ; În timpurile noastre, decât să cânți, mai bine De pietre sparge-ți lira ș-apoi sufocă-n tine Fugoasa-ți inspirare și-al tău nebun avânt. De-acum, stăi noaptea singur, citește, studiază, Și de veghiare palid, mereu, mereu veghează, Plecat pe cărți bătrâne consumă-ți anii toți, Sacrifică-ți vederea, cătând fără-ncetare Ca să găsești ideea funestă pentru care S-alerge-n valuri sute de mii de sacerdoți; Obiectul ei să fie, desigur, omenirea, Iar scopul, abrutirea, mizeria, tâmpirea! — Acolo sacerdoții cu toți vor aținti. — Ideea ta pământul în lung și-n lat să-ncingă, Prin vorbă sau prin spadă, cu-ncetul ea s-atingă Și polul miazănoapte și polul miazăzi. Sau, nu! Muncește-ți mintea, gândește-te, combină, Inventă- ...

 

Ion Luca Caragiale - Triumful talentului

Ion Luca Caragiale - Triumful talentului Triumful talentului de Ion Luca Caragiale 1900 Au fost odată-ntr-o școală de provincie doi buni camarazi - Niță Ghițescu și Ghiță Nițescu. Amândoi erau potriviți la-nvățătură și la purtare. Nița însă se deosibea, și nu numai de Ghiță, dar chiar de toți copiii ceilalți, prin talentul lui la scris, de care se minuna cu drept cuvânt toată lumea. În anul al patrulea de școală primară, Niță ajunsese să scrie așa de frumos, încât, adesea, puse alături, caietul lui ai fi zis că este modelul de caligrafie tipărit, iar modelul de caligrafie, scris de mână; pe câtă vreme, Ghiță scria nu se poate mai urât; pe lângă că-i era mâna dreaptă șubredă, fiindcă-i degeraseră degetele de mic, n-avea băiatul nici apucătură din ochi la lucru de piguleală. Așa, isprăvind clasele primare, s-au despărțit cei doi buni camarazi, ca să meargă fiecare după norocul lui. Ghiță s-a dus la țară pe lângă tată-său, care era negustor cu dare de mână; iar Niță, copil sărman, a apucat spre Capitală, ascultând de sfatul dascălului său: - Fătul meu, tu părinți n-ai, carte multă nu ți-e ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia

Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia Introducere de Constantin Stamati-Ciurea ( Răsunete din Basarabia ) Cernăuți, 1898 Renumiții autori ruși, Turgheniev și Gogol, au descris cu măiastra lor pană vastele stepe ale patriei lor, Turgheniev în Memoriile unui vânător și Gogol în Taras Bulba . Aceste admirabile opuri, ce le-am citit încă în tinerețile mele, m-au îndemnat să scriu și eu impresiunile unei vânătoare să¬vârșite de mine în tovărășie cu mai mulți amici ai mei prin Basa¬rabia, patria mea mai restrânsă, începând de la Chișinău și cutreierând stepele bătrânului Bugeac până la gurile Dunării. Descrierea primei mele excursiuni vânătorești, scrisă în lim¬ba rusească și publicată în anul 18531, a întâmpinat la cititorii din centrul imperiului cea mai călduroasă primire. Rușii din Basa¬rabia, din contra, mi-au arătat fățiș animozitatea lor, găsind, se vede, îndrăzneață încercarea unui mămăligar, precum binevoiesc ei a ne numi, de a umbla pe căile eroilor literaturii lor. Aceeași întâmpinare ostilă a aflat-o mai târziu, chiar la boierii români din Basarabia, comedia mea Cometa de la 1853 , prin care biciuiam deplorabila educațiune ce se da îndecomun copiilor noștri, lăsați pe ...

 

Dimitrie Anghel - Reverie

Dimitrie Anghel - Reverie Reverie de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul , 29 ianuarie 1906 Cîntai un cîntec straniu din țările de nord, O melodie blînda și limpede ca gheața; Și eu visam pe gînduri ce dulce-ar fi fost viața Să am cu tine-o casă pe-o margine de fiord. Ca marmura curată, de sus și pînă jos Să fie albă toată, și-n ape să se vadă, Stătînd misterioasă subt gluga de zăpadă Cum stă pe-un vîrf de stîncă un cuib de albatros. S-o-mprejmuie tăcerea eternă de la poli, Să pară-ncremenite de veacuri toate cele Subt mantii somptuoase de albe catifele, Și noi să fim ai vieții cei de pe urmă soli. Să dea ocol cu spaimă corăbiile mari, Și-n locul lor, solemne pe calmul apei noastre, Ghețarii să-și pornească escadrele albastre, Plutind fără de steaguri și fără marinari. Iar soarele fantastic să creasc-atunci și el, Nu-n zări, ci pretutindeni, ș-odată în tot locul Să rumenească cerul, și-n urmă roș ca focul, Să stea deasupra noastră, rotind ca un inel.   Așa visam, dar toate cu ultimul acord Au reintrat în noapte, dar nu ți-am spus nimică, Și- ...

 

Gelu Vlașin - 14:53

Gelu Vlaşin - 14:53 â†�â†� 14:30 14:53 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 15:03 →→ inima ta doarme în ligheanul de plastic din baie ochii obosiți cu ciomagul și satârul uitat în camera douăzecișidoi stai la taifas cu rujul găsit în sertar vezi cum străpunge plictiseala când ești căzut pe un fund imens de femeie gura flămândă rumegă imense vocale nici flotant nici parai nici ocupație nu ai dar stai să vezi serialul cu proști atârnați de o creangă în brad vine crăciunul amestecându-și firmiturile ascunse (la polul nord al frigiderului

 

George Coșbuc - Cetatea Neamțului

... și-a adus Că-i e teaca fără spadă: În Liow zălog și-a pus Spada cea cu steme duble Pentru-un pol și două ruble! Dând din mâini ca cel ce-alungă Gânduri rele: Eu sunt bun. Apropo, ce-am vrut să spun? Onofrei, te văd cu ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruPOL

 Rezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentruPOL.

Luca Capitol 19

Luca Capitol 19 Luca 18 Luca Capitol 19 1 Isus a intrat în Ierihon, și trecea prin cetate. 2 Și un om bogat, numit Zacheu, mai marele vameșilor, 3 căuta să vadă care este Isus; dar nu putea din pricina norodului, căci era mic de statură. 4 A alergat înainte, și s`a suit într`un dud ca să -L vadă; pentrucă pe drumul acela avea să treacă. 5 Isus, cînd a ajuns la locul acela, Și -a ridicat ochii în sus, și i -a zis: ,,Zachee, dă-te jos de grabă, căci astăzi trebuie să rămîn în casa ta.`` 6 Zacheu s`a dat jos în grabă, și L -a primit cu bucurie. 7 Cînd au văzut lucrul acesta, toți cîrteau și ziceau: ,,A intrat să găzduiască la un om păcătos!`` 8 Dar Zacheu a stătut înaintea Domnului, și I -a zis: ,,Iată, Doamne, jumătate din avuția mea o dau săracilor; și, dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, îi dau înapoi împătrit.`` 9 Isus i -a zis: ,,Astăzi a intrat mîntuirea ...

 

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruPOL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 57 pentruPOL.

POLI-

POLI - - Element de compunere care înseamnă " mai mulți " , " mai multe " , " multiplu " și care servește la formarea unor substantive și a unor

 

POLIȘ

PÓLIȘ s . m . ( Fam . ) Cârnat

 

POLIȚAI

POLIȚÁI , polițai , s . m . Șef al poliției într - un oraș de provincie sau într - o circumscripție de oraș mai mare , în vechea organizare a țării ;

 

POLIȚIE

POLÍȚIE , poliții , s . f . 1. Organ de stat însărcinat cu menținerea ordinii publice și cu reprimarea infracțiunilor . 2. Local în care se află instalată o poliție ( 1 ) . 3. ( La sg . ; colectiv ) Totalitatea polițiștilor ( 1 ) dintr - o poliție ( 2 ) ; reprezentanții poliției (

 

POLIȚIENESC

POLIȚIENÉSC , - EÁSCĂ , polițienești , adj . Care aparține sau este propriu poliției , privitor la poliție ; polițist . [ Pr . ; - ți - e - ] - Poliție + suf . -

 

POLIȚISM

POLIȚÍSM s . n . ( Rar ) Activitate întreprinsă de poliție ( 1 ) în vederea menținerii ordinii ; p . ext . fel de a fi , de a gândi , de a acționa în spirit polițienesc , brutal , violent . - Poliție + suf . -

 

POLIȚIST

POLIȚÍST , - Ă , polițiști , - ste s . m . , adj . 1. S . m . Agent de poliție ( 1 ) , funcționar de poliție . 2. Adj . Polițienesc . 3. Adj . ( Despre state sau regimuri politice ) Care se sprijină pe poliție și pe jandarmerie și își exercită puterea prin metode

 

POLIȚMAISTRU

POLIȚMÁISTRU , polițmaiștri , s . m . ( Înv . )

 

POLIȚĂ

PÓLIȚĂ^1 , polițe , s . f . Suport de scândură fixat orizontal pe un perete , într - un dulap etc . , pe care se țin diferite obiecte . PÓLIȚĂ^2 , polițe , s . f . 1. ( În sistemul financiar ) Act prin care o persoană dispune debitorului ei să plătească o sumă de bani unei alte persoane sau la ordinul acesteia ; trată . 2. ( În sintagma ) Poliță de asigurare = document emis de către o instituție de asigurare , prin care aceasta certifică încheierea unui contract de asigurare a vieții sau a bunurilor materiale ale

 

POLAR

POLÁR , - Ă , polari , - e , adj . , s . f . 1. Adj . Privitor la cei doi poli ^1 ai Pământului , de la poli ^1 , caracteristic polilor ^1 ; din regiunea sau din zona polilor ^1 . 2. Adj . Privitor la polii ^1 unui magnet sau ai unei pile electrice . 3. Adj . ( Mat . ; în sintagma ) 4. Adj . ( Fil . ) Care se află într - un raport de polaritate , care prezintă polaritate . 5. S . f . Locul geometric al punctelor conjugate armonic cu un punct dat în raport cu cele două puncte în care o dreaptă variabilă ce trece prin punctul dat intersectează conica

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...