Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MINTAL

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 46 pentru MINTAL.

DEZAXAT

... Ă , dezaxați , - te , adj . 1. ( Despre axe ) Care s - a deplasat din poziția normală . 2. Fig . ( Despre oameni ; adesea substantivat ) Dezechilibrat moral ( și mintal

 

GENERALIZA

... 1. Tranz . A da o formulare sau o expresie sintetică mai multor situații particulare care au unele trăsături comune ; a extinde mintal însușirile comune unui grup de obiecte sau de fenomene asupra tuturor obiectelor și fenomenelor din clasa respectivă . 2. Tranz . și refl . A face ...

 

HANDICAP

HANDICÁP , handicapuri , s . n . 1. ( Sport ) Punctaj acordat unui concurent mai slab . 2. Fig . Greutate , piedică intervenită în munca cuiva . 3. Deficiență senzorială , motorie , mintală sau orice altă infirmitate a unei

 

IDIOȚIE

IDIOȚÍE , idioții , s . f . 1. Debilitate mintală congenitală maximă , caracterizată prin incapacitatea însușirii vorbirii și a deprinderilor elementare , nivelul intelectual neatingând pe cel al unui copil normal , de doi ani ; idioțenie ( 2 ) . 2. Idioțenie ( 1 ) . [ Pr . : - di -

 

IMBECIL

IMBECÍL , - Ă , imbecili , - e , adj . , s . m . și f . ( Adesea prin exagerare ) 1. Adj . , s . m . și f . ( Persoană ) cu capacități mintale foarte reduse ; neghiob , tâmpit . 2. Adj . Care trădează , demonstrează imbecilitate (

 

IMBECILITATE

IMBECILITÁTE , imbecilități , ( 2 ) s . f . 1. Deficiență mintală gravă , caracterizată prin incapacitatea de a depăși nivelul intelectual al vârstei preșcolare ; idioțenie , tâmpenie . 2. Comportare sau vorbă de imbecil sau de om necugetat ; prostie , inepție ,

 

INTERDICȚIE

... s . f . 1. Prevedere legală prin care se interzice săvârșirea anumitor fapte sau acte . 2. Măsură legală sau judecătorească aplicată unui răufăcător sau unui alienat mintal

 

IPOSTAZIERE

IPOSTAZIÉRE , ipostazieri , s . f . Transformare mintală a unei relații , a unei însușiri sau a unei noțiuni într - o realitate de sine stătătoare . [ Pr . : - zi -

 

MANIE

MANÍE , manii , s . f . 1. Boală mintală manifestată prin euforie , stare de excitație psihomotorie , logoree , halucinații , incoerență a gândirii etc . ; p . ext . idee fixă care preocupă pe cineva . 2. ( Cu sens atenuat ) Preocupare exagerată pentru ceva ; deprindere

 

MEGALOMANIE

MEGALOMANÍE , megalomanii , s . f . 1. Faptul de a fi megaloman ( 1 ) . 2. Stare psihică patologică întâlnită în unele boli mintale și manifestată prin delir de grandoare , asociat cu delir de

 

MEMORIE

MEMÓRIE , memorii , s . f . 1. Proces psihic care constă în întipărirea , recunoașterea și reproducerea senzațiilor , sentimentelor , mișcărilor , cunoștințelor etc . din trecut . 2. Păstrare în amintire , reprezentare mintală , aducere - aminte , amintire . 3. Parte a calculatorului electronic în care se înregistrează instrucțiunile , cuvintele , valorile numerice etc . după o codificare prealabilă ; memorator (

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>