Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:MEMORIAL, MEMORIALISTIC, MNEZIC, ÎNVĂȚAT, ADRESĂ, AMNEZIE, ASOCIATIV, BAIT, CAP, DINAFARĂ ... Mai multe din DEX...

MEMORIE - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

MEMÓRIE s. f. 1. capacitate a creierului omenesc de a reține, recunoaște și reproduce ceea ce și-a însușit anterior. 2. amintire. * amintire păstrată de posteritate pentru oamenii iluștri. 3. parte componentă a unui sistem electronic de calcul în care se memorează informațiile; memorator (2). (< lat., it. memoria)

Sursa : neoficial

 

MEMÓRIE, memorii, s.f. 1. Proces psihic care constă în întipărirea, recunoașterea și reproducerea senzațiilor, sentimentelor, mișcărilor, cunoștințelor etc. din trecut. ** Minte (considerată ca sediu al procesului de memorare). * Loc. adv. Din memorie = din aducere-aminte, pe de rost. 2. Păstrare în amintire, reprezentare mintală, aducere-aminte, amintire. ** Amintire pe care posteritatea o păstrează oamenilor iluștri sau evenimentelor de seamă. * Expr. În memoria cuiva (sau a ceva) = în amintirea..., spre aducere-aminte; ca omagiu. 3. Parte a calculatorului electronic în care se înregistrează instrucțiunile, cuvintele, valorile numerice etc. după o codificare prealabilă; memorator (2). - Din lat., it. memoria, fr. mémoire.

Sursa : DEX '98

 

MEMÓRIE s. 1. (pop.) ținere de minte, (fig.) cap. (Are o \~ fantastică.) 2. (TEHN.) memorator. (\~ la computer.) 3. v. amintire. 4. amintire, (înv.) pamente. (Au ciocnit în \~ lui.)

Sursa : sinonime

 

memórie s. f. (sil. -ri-e), art. memória (sil. -ri-a), g.-d. art. memóriei; pl. memórii, art. memóriile (sil. -ri-i-)

Sursa : ortografic

 

MEMÓRI//E \~i f. 1) Facultate a creierului care permite conservarea, recunoașterea și reproducerea în conștiință a experienței din trecut (fapte, evenimente, senzații, sentimente, impresii, cunoștințe). 2) Reprezentare mintală; păstrare în amintire; aducere-aminte. 3) Minte considerată ca fiind locul procesului de memorare. 4) Amintire despre oamenii celebri și despre evenimentele marcante din trecut, păstrată de posteritate. [G.-D. memoriei; Sil. -ri-e] /<lat., it. memoria, fr. mémoire

Sursa : NODEX

 

MEMÓRIE s.f. 1. Proprietate a creierului omenesc de a reține, recunoaște și reproduce ceea ce și-a însușit în trecut; facultate intelectuală datorită căreia se rețin datele și cunoștințele căpătate. 2. Amintire. 3. Amintire păstrată de posteritate pentru oamenii iluștri. 4. Parte componentă a unui ansamblu electronic de calcul în care se pot memora informațiile necesare calculului; memorator. [Gen. -iei. / < lat. memoria, cf. it. memoria, fr. mémoire].

Sursa : neologisme

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruMEMORIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 112 pentruMEMORIE.

Gheorghe Asachi - Consacrat memoriei de leufca

Gheorghe Asachi - Consacrat memoriei de leufca Consacrat memoriei de leufca de Gheorghe Asachi născută Bianca Milesi, moartă în Paris, la 1849 Doamno, ce întru mărire, în aurora vieței tale, De frumsețe-ncântătoare și de grații erai plină, Defăimând deșert onorul cărui gloatele se-nchină, Ț-ai ales pentru urmare a virtuței greua cale. Dănuitul al tău suflet de-nsușimile morale A sacrat doritei patrii sânte-altare de lumină, Ca prin fapte strălucinde, preste țara cea latină Să răsară de nou timpul a triumfurilor sale. Acea rază nemurindă, pentru glorie creată, Ce lucit-au preste mine încă-n timpul de giunie, Aleu, s-a înturnat iară la-obârșia-i necurmată. Dar în miezul a durerei ce-mi rămâne-n suflet vie, Cea scânteie care-aprins-ai nu s-a stânge niceodată Și-a trăi cu tine-unită în a ceriului

 

Ion Luca Caragiale - Memorii din timpul războiului

Ion Luca Caragiale - Memorii din timpul războiului Memorii din timpul războiului de Ion Luca Caragiale Acesta este titlul unei cărțisincere în care sergentul Ștefan Georgescu povestește prin câte a trecut el, ca voluntar, în războiul pentru independență. Cartea este scrisă într-un stil natural, absolut lipsit de pretenție și de artificialitate falsă, o carte care merită citită de oricine, și mai ales de amatorii de scrieri clare și născute, iar nu făcute. Are pagine pline de entuziasm neforțat și de umor în adevăr românesc. Sunt cu deosebire prețioase descrierile despre viața soldaților în timpul războiului. În mijlocul ploii de gloanțe, de obuze și șrapnele, oamenii ni s-ar părea noă, profanilor, că trebuie să fie foarte posomorâți; reiese din memoriile bravului ex-sergent, care a scăpat “numaiâ€� cu pieptul zdrobit, cu câteva coaste scurtate și cu un braț găurit, că veselia este tovarășa nedespărțită a soldatului român în campanie. Următoarea anecdotă, între altele, e bună dovadă despre aceasta. Iată, în focul războiului, cum petreceau bravii

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Din memoriile Trubadurului

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Din memoriile Trubadurului Din memoriile Trubadurului de Barbu Ștefănescu-Delavrancea S-a dus greutatea întunericului care învăluia toată încăperea lumii. Parcă vântul a desfundat ș-a risipit negura din rețeaua copacilor. Soarele și-a deschis la răsărit apărătoarea sa năprasnică, roșie ca para focului, aurie, violetă, albastră și, pe la mijlocul cerului, ca o jumătate de roată verzurie. Desfășurați pe cer, cu închipuirea, o coadă de păun, înfiptă cu rădăcina în pământ, și prelungiți-i penele cu lumini metalice până la înălțimea amiezii, și totuși n-o să simțiți acea frumusețe fără de pereche a unui răsărit de soare. Nu vă rămâne decât să vă scuturați trupul de trândăvia încropită a patului, să crăpați ochii voștri cârpiți de somn și, deșteptându-vă simțurile greoaie cu apă proaspătă și rece, să priviți fără a vă sătura ceea ce omul nu poate nici descrie, nici zugrăvi cu fețe mincinoase pe o pânză moartă. Arta împuținează natura. Arta e născocită pentru cei ce aud și văd pe sfert din câte natura le desfășură înaintea lor. Tot ce creează omul e o sărăcie vicleană ...

 

Ion Luca Caragiale - Știe carte băiatu lui Papuca!...

... al IV[-lea], al V[-lea] și al VI[-lea] — a trăit “faimosul căpitan sir John Falstaffâ€�, de fericită și ilustră memorie. Acest sir John Falstaff a făcut minuni de bărbăție în războaiele de invazie ale englejilor în Franța. El era foarte bogat: stăpânea imense ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia

Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia Introducere de Constantin Stamati-Ciurea ( Răsunete din Basarabia ) Cernăuți, 1898 Renumiții autori ruși, Turgheniev și Gogol, au descris cu măiastra lor pană vastele stepe ale patriei lor, Turgheniev în Memoriile unui vânător și Gogol în Taras Bulba . Aceste admirabile opuri, ce le-am citit încă în tinerețile mele, m-au îndemnat să scriu și eu impresiunile unei vânătoare să¬vârșite de mine în tovărășie cu mai mulți amici ai mei prin Basa¬rabia, patria mea mai restrânsă, începând de la Chișinău și cutreierând stepele bătrânului Bugeac până la gurile Dunării. Descrierea primei mele excursiuni vânătorești, scrisă în lim¬ba rusească și publicată în anul 18531, a întâmpinat la cititorii din centrul imperiului cea mai călduroasă primire. Rușii din Basa¬rabia, din contra, mi-au arătat fățiș animozitatea lor, găsind, se vede, îndrăzneață încercarea unui mămăligar, precum binevoiesc ei a ne numi, de a umbla pe căile eroilor literaturii lor. Aceeași întâmpinare ostilă a aflat-o mai târziu, chiar la boierii români din Basarabia, comedia mea Cometa de la 1853 , prin care biciuiam deplorabila educațiune ce se da îndecomun copiilor noștri, lăsați pe ...

 

Gheorghe Asachi - Imnul de sară

... pest-a ceriului tărie, Chiar ca stele nemurinde l-al meu cuget scânteiază Ale epohei trecute de mii fapte-icoana vie Și-n memorie-mi invită melanholic, dulce cânt Despre-a patriei mari oameni ce zac astăzi în mormânt. Toate-n giurul meu sunt mute; preste murii ... a eroilor nepotul, moștenirei lor străin, Azi la fiii săi nu lasă decât un amar suspin. Dar din fere ovelite, und-a lui memorie zace, Sunetul a lirei mele în trecutul să-l repoarte, Pe strămoși să-i prezenteze, ce-n resbel, precum în pace, Prin credință ...

 

Ion Luca Caragiale - Karkaleki

... mă! — Să ne dai, măria-ta! — Mari ticăloși sunteți, mă! — Ticăloși, măria-ta! — Afară! Astea se petreceau pe vremea de tristă memorie când națiunea română nu-și dăduse încă, în suveranitatea ei, o constituțiune belgiană, și când presa noastră politică se reducea la Cantorul de avis și ...

 

Nestor Urechia - În Bucegi

Nestor Urechia - În Bucegi În Bucegi de Nestor Urechia MEMORIEI SCUMPEI MELE SOȚII AIMEE Care din Franceză devenise Româncă, nu numai cu numele, ci și cu sufletul, căci știa să prețuiască cuvântul, pământul și neamul românesc. Tabla de materii Prefață Lămurire Partea I: Toamna Partea II: Memoriile lui Genepin Partea III: Iarna - Primăvara Partea IV: Vara Lămurirea câtorva cuvinte Prefața versiunii franceze "Dans les Carpathes Roumaines" TIPOGRAFIA I. BRĂNIȘTEANU, :— BUCUREȘTI, CALEA VICTORIEI, No. 31 Prețul Lei

 

Petruț Pârvescu - Câmpia cu numere - Geometria visului

... r a ț i e r e p e t a b i l ă fiecare îndemn pe culoarele ființei doar această memorie

 

Ion Luca Caragiale - Greu, de azi pe mâine... sau unchiul și nepotul

... societății noastre, o gangrenă a statului nostru, un dar funest pe care ni l-a lăsat epoca de neagră și infamă memorie a fanarioților!... Nu pot face nimic pentru protejatul d-tale, tocmai că mi-e nepot... Iartă-mă, am scrupulurile mele de conștiință... â ... statului nostru? cu acest dar funest... — ... pe care — îl întrerup eu — ni l-a lăsat epoca de neagră și infamă memorie a fanarioților!... — Neapărat!... — Ia ascultă-mă, tânărule, zic eu... Știi cât am ținut la răposatul d-tale tată, bunul meu prieten ... cuvine: ăl mai mic la ăl mai mare... și... să nu-l mai iei așa de sus... cu darul funest de pe vremurile de neagră memorie... Să-i dăm odată dracului pe fanarioți, să nu mai pomenim de ei! Acu, slavă domnului! suntem regat independent!... — Niciodată, domnul meu!... sunt scrupuluri ...

 

Ion Luca Caragiale - A zecea muză

Ion Luca Caragiale - A zecea muză A zecea muză de Ion Luca Caragiale În depărtata anticitate, — spun unii erudiți —, nu se știa să fie decât trei muze: Mneme (Memoria), Melete (Gândirea) și Aoide (Cântarea). Cum s-au ridicat ele la pătrat de au ajuns nouă? Se zice că odinioară într-un oraș din Pelopones trebuiau, pentru un templu al lui Phoibos, statuele celor trei muze. Ctitorii templului au comandat la trei sculptori cu renume să lucreze cele trei statue până la un termen anume, rezervându-și dreptul să aleagă pe cele mai reușite. Ce s-a întâmplat însă? Cei trei artiști celebri au venit la termen cu câte trei muze, dar fiecare dintre ei le reprezentase în deosebite feluri, cu deosebite atribute. Fiindcă toate erau minunat executate, au fost primite toate și așezate în templu... De trei ori trei, nouă. Încetul cu încetul, lumea a uitat acea întâmplare, și închipuirea meridională a mulțimii elene s-a stabilit asupra realității de nouă muze. A venit apoi Esiod și a fixat pentru urmași, se-nțelege după credințele contimpuranilor săi, numărul celor nouă surori ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruMEMORIE

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 42 pentruMEMORIE.

MEMORIAL

... Memorandum ( 1 ) . 3. ( Livr . ) Monument ridicat în amintirea unui eveniment sau a unei personalități . II. Adj . 1. Care este înregistrat în minte ; din memorie

 

MEMORIALISTIC

MEMORIALÍSTIC , - Ă , memorialistici , - ce , s . f . , adj . 1. S . f . Gen de scriere literară care cuprinde memorii ; ( cu sens colectiv ) totalitatea lucrărilor care conțin memorii . 2. Adj . Care aparține memorialisticii ( 1 ) sau care se referă la memorial ( I 1 ) , de memorial . [ Pr . : - ri - a - ] - Memorial + suf . -

 

MNEZIC

... MNÉZIC , - Ă , mnezici , - ce , adj . ( Livr . ) De memorie

 

ÎNVĂȚAT

... te , adj . Care știe multă carte ; instruit , cult ^2 , erudit , doct ; p . ext . priceput . 2. ( Despre texte , cunoștințe , deprinderi ) Care este studiat și reținut în memorie

 

ADRESĂ

... cuprinzând numele și domiciliul destinatarului . 2. Comunicare oficială făcută în scris de o organizație , o instituție etc . 3. ( Inform . ) Expresie ( numerică ) pentru localizarea informației în memorie

 

AMNEZIE

AMNEZÍE , amnezii , s . f . Pierdere totală sau parțială a

 

ASOCIATIV

... ASOCIATÍV , - Ă , asociativi , - e , adj . 1. Care aparține unei asociații ( 4 ) , privitor la o asociație ; ( despre memorie ) care evocă imagini prin asociație ( 4 ) . 2. ( Despre unele operații matematice ) Care duce la același rezultat independent de modul cum au fost grupate elementele unui ...

 

BAIT

... BAIT , baiți , s . m . ( Inform . ) Ansamblu de biți ( de obicei 8 ) folosit pentru examinarea capacității de memorie

 

CAP

... creierul , principalele organe de simț și orificiul bucal . 2. Căpătâi ; căpătâiul patului . 3. Individ , ins , cap . Câte 5 lei de cap . 4. Minte , gândire , judecată ; memorie . 5. ( Înv . ) Viață . A plăti cu capul . 6. Compuse : a ) ( Entom . ) cap - de - mort sau capul - lui - Adam = strigă ; b ) ( Bot ...

 

DINAFARĂ

... DINAFÁRĂ adv . Pe dinafară ( În loc . adv . ) = pe de rost , reproducând ( întocmai ) din memorie

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...