Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru MĂRGEA

 Rezultatele 11 - 18 din aproximativ 18 pentru MĂRGEA.

MĂRGEAN

MĂRGEÁN subst . 1. Nume dat unor specii de animale care trăiesc în colonii marine formate din mai mulți indivizi de culoare roșie , mai rar albă , înfipți pe un schelet calcaros ; coral ^1 ( Corallium ) ; p . ext . scheletul calcaros al acestor animale , din care se fac podoabe ; podoabă făcută din acest schelet . 2. Șirag de mărgele făcut dintr - un material asemănător cu mărgeanul (

 

MĂRGELAT

MĂRGELÁT , - Ă , mărgelați , - te , adj . Împodobit cu mărgele (

 

MĂRGELUȚĂ

... MĂRGELÚȚĂ , mărgeluțe , s . f . Mărgelușă ( 1 ) . - Mărgea

 

MĂTANIE

MĂTÁNIE , mătănii , s . f . ( În unele practici religioase ) 1. Îngenunchere și înclinare a corpului până la pământ , în semn de venerație și de pocăință . 2. ( La pl . ) Șirag de mărgele de os , de lemn etc . pe care călugării sau credincioșii mireni socotesc rugăciunile rostite . 3. ( Înv . ) Mănăstire în care a fost călugărită o persoană și de care aceasta depinde din punct de vedere religios . [ Var . : métanie s .

 

ROZARIU

ROZÁRIU^2 , rozarii , s . n . ( Rar ) Loc în care se plantează trandafiri . ROZÁRIU^1 , rozarii , s . f . ( În Biserica catolică ) 1. Culegere de rugăciuni pentru Fecioara Maria . 2. Șirag de mărgele din lemn , os , sticlă etc . , aranjate într - o anumită ordine și având la unul dintre capete o cruciuliță , folosit de credincioși pentru a număra rugăciunile rostite . V.

 

SALBĂ

SÁLBĂ , salbe , s . f . 1. Podoabă de purtat la gât , alcătuită dintr - unul sau mai multe șiraguri de monede , medalii , pietre prețioase sau mărgele . 2. ( Zool . ) Fanon . 3. Compuse : salbă - moale = arbust cu frunze opuse , lanceolate sau eliptice , cu florile verzi - gălbui și cu fructele capsule roșii ( Evonymus latifolius ) ; salbă - râioasă = arbust înalt de 1 - 3 m , cu flori mici , brune , care conține gutapercă în scoarța rădăcinilor ( Evonymus

 

ZGĂRDUȚĂ

ZGĂRDÚȚĂ , zgărduțe , s . f . ( reg . ) Panglică ( cu mărgele ) care împodobește masca flăcăilor când joacă țurca ^1 de Anul Nou . - Zgardă + suf . -

 

<<< Anterioarele