Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru REFRACTA
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 13 pentru REFRACTA.
ȘAMÓTĂ , șamote , s . f . Material refractar obținut din argilă arsă și măcinată , care se întrebuințează la prepararea cărămizilor și a altor materiale refractare ; p . ext . cărămidă sau placă refractară preparată din astfel de argilă . [ Var . : șamót s .
... CRISTÁL , cristale ( 2 ) și ( 1 ) cristaluri , s . n . 1. Sticlă de o fabricație specială , transparentă și perfect incoloră , cu însușirea de a refracta puternic lumina , întrebuințată pentru fabricarea lentilelor optice și a unor obiecte de lux . 2. Substanță minerală solidă , omogenă , cu o structură internă regulată ...
CUBILÓU , cubilouri , s . n . Cuptor vertical cilindric , format dintr - o manta de tablă căptușită cu cărămidă refractară , în care se încălzește metalul împreună cu combustibilul și cu materialele auxiliare , pentru a obține fuziunea metalului sau pentru topirea și turnarea lui în
KERAMÍT s . n . Gresie ceramică obținută prin arderea amestecului de argilă refractară cu marnă dolomitică , folosită la fabricarea dalelor de
OBSCURANTÍSM s . n . Stare de înapoiere culturală ; atitudine ostilă , refractară față de tot ce reprezintă
REFRACTARÍSM s . n . ( Rar ) Atitudine refractară ; împotrivire , nesupunere . - Refractar + suf . -
... REFRACTÁT , - Ă , refractați , - te , adj . ( Despre unele raze luminoase ) Frânt , deviat ( după anumite legi ) la trecerea dintr - un mediu în altul . - V. refracta
... REFRANGÍBIL , - Ă , refrangibili , - e , adj . ( Rar ) Care se poate refracta
... REFRANGIBILITÁTE , refrangibilități , s . f . ( Rar ) Însușirea de a se refracta
... REFRINGÉNȚĂ , refringențe , s . f . ( Fiz . ) Proprietate a unor corpuri de a refracta