Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru RĂZVRĂTI
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 17 pentru RĂZVRĂTI.
... RĂZVRĂTÍRE , răzvrătiri , s . f . Acțiunea de a ( se ) răzvrăti și rezultatul ei ; răscoală , revoltă . - V. răzvrăti
... RĂZVRĂTÍT , - Ă , răzvrătiți , - te , adj . ( Adesea substantivat ) Răsculat , revoltat . - V. răzvrăti
... RĂZVRĂTITÓR , - OÁRE , răzvrătitori , - oare , adj . , s . m . și f . ( Rar ) ( Persoană ) care răzvrătește , care ațâță la răscoală ; instigator . - Răzvrăti
... A ( se ) frământa , a ( se ) zbuciuma . 4. Tranz . Fig . A ridica masele ( la revoltă ) , a ațâța , a răzvrăti
APOSTÁT , - Ă , apostați , - te , s . m . și f . , adj . ( Persoană ) care a săvârșit o apostazie ( 1 ) ; p . ext . răzvrătit ,
HAIDÚC , haiduci , s . m . 1. Om care , răzvrătindu - se împotriva asupririi , își părăsea casa și trăia în păduri , singur sau în cete , jefuind pe bogați și ajutând pe săraci ; haramin . 2. ( Înv . ) Soldat
NESUPÚS , - Ă , nesupuși , - se , adj . Care refuză să se supună , să respecte o lege , o dispoziție ; care se răzvrătește . - Ne - +
RĂSCULĂTÓR , răsculători , s . m . ( Înv . ) Persoană care se răscoală sau care îndeamnă la răscoală ; răzvrătit . - Răscula + suf . -
... împotriva unei nedreptăți , a unei asupriri ; a porni sau a face să pornească lupta , răscoala ; a ( se ) răzvrăti
REBÉL , - Ă , rebeli , - e , adj . ( Despre oameni ; adesea substantivat ) Care ia parte activă la o rebeliune , care îndeamnă la rebeliune ;