Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SECTĂ
Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentru SECTĂ.
POCĂÍT , - Ă , pocăiți , - te , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care se căiește . 2. S . m . și f . Adept al unei secte creștine apărute în Ungaria în jurul anului 1825 , care consideră pocăința mai presus de orice virtute ; p . gener . adept al unor secte religioase creștine , sectant . - V.
ADAMÍT , - Ă , adamiți , - te , s . m . și f . Membru al unei secte gnostice din primele secole ale creștinismului , ai cărei adepți , sub cuvânt că au recâștigat puritatea originară , umblau în pielea
... ADVENTÍSM s . n . Numele unei doctrine religioase practicate de o sectă
ALBIGÉNZI s . m . pl . Adepți ai unei secte rigoriste și antiecleziastice , cu centrul în orașul Albi din sudul Franței , reprimată sângeros de papalitate ( sec . XII și începutul sec .
ANABAPTÍSM s . n . Doctrină a unei secte religioase care preconiza botezarea la vârsta
AUTOFLAGELÁ , autoflagelez , vb . I . Refl . ( Despre adepții unor secte religioase ; adesea fig . ) A se biciui singur , a se supune unor torturi fizice din fanatism religios . [ Pr . : a - u - ] - Auto ^1 - +
... BAPTÍSM s . n . Doctrină și sectă
... BOGOMILÍSM s . n . Doctrină și sectă dualistă apărută în sec . X în Bulgaria și răspândită apoi în țările balcanice , în Rusia și în alte părți , care contesta treimea divină ortodoxă , existența ...
CATÁRI s . m . pl . Adepți ai unei secte creștine din Europa apuseană în sec . XI - XIV , înrudite cu bogomilismul , care respingeau ierarhia catolică și considerau proprietatea privată ca un
GÚRU s . m . invar . ( Livr . ) Înțelept , filozof , mentor spiritual ; p . restr . preot al diverselor secte
HABÁN , - Ă , habani , - e , s . m . și f . Membru al unei secte baptiste ai cărei adepți au emigrat și în Transilvania în secolul al XVI -