Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru SPIRITUAL

 Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 49 pentru SPIRITUAL.

HAZLIU

... HAZLÍU , - ÍE , hazlii , adj . 1. Spiritual

 

IDEAL

... 1. Adj . Care atinge perfecțiunea ; perfect , desăvârșit . 2. Adj . Care ține de domeniul ideilor , privitor la gândire ; care există numai în mintea , în închipuirea omului ; spiritual , imaterial . 3. S . n . Scopul suprem spre care se îndreaptă în mod conștient și metodic năzuințele și activitatea creatoare umană în toate domeniile ei , gradul ...

 

IMATERIAL

... IMATERIÁL , - Ă , imateriali , - e , adj . Care există numai în conștiință ; spiritual

 

MĂRGINIRE

MĂRGINÍRE , mărginiri , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) mărgini și rezultatul ei . 2. Fig . Posibilitate redusă de înțelegere , de intuiție ; îngustime spirituală , mediocritate ( în gândire , în concepții etc . )

 

MENTOR

... MÉNTOR , mentori , s . m . Conducător spiritual

 

MIORITIC

... etc . ) Din balada populară " Miorița " . 2. ( În sintagma ) Spațiu mioritic = spațiu geografic românesc al cărui relief ondulat cu munți și văi este prielnic păstoritului ; univers spiritual specific românesc a cărui matrice o reprezintă spațiul geografic românesc ( în concepția lui L . Blaga ) . [ Pr . : mi - o - ] - Miorița ( n . pr . ) + suf . - ic ...

 

MONISM

... MONÍSM s . n . Concepție filosofică potrivit căreia la baza tuturor fenomenelor lumii s - ar afla un singur principiu , fie material , fie spiritual

 

NOSTIM

... NÓSTIM , - Ă , nostimi , - e , adj . 1. Plin de haz ; spiritual

 

OBTUZITATE

OBTUZITÁTE , obtuzități , s . f . Lipsă de înțelegere sau de pătrundere , îngustime de vederi , mărginire spirituală ; prostie , tâmpenie , obtuziune . - Obtuz + suf . -

 

ORIENTALISTICĂ

ORIENTALÍSTICĂ s . f . Grup de discipline care se ocupă cu studiul istoriei , al limbilor și al culturii spirituale și materiale a popoarelor din Orient . [ Pr . : - ri -

 

PĂRTAȘ

... la o activitate , care ia parte la o acțiune ; participant ; spec . complice . 2. Persoană care se bucură ( împreună cu altele ) sau beneficiază de un bun spiritual ori care împărtășește ( cu altele ) un necaz , o nenorocire . 3. Persoană care primește o parte dintr - un bun material sau care stăpânește ori folosește un ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>