Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TÂLHĂREA

 Rezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru TÂLHĂREA.

BANDITEȘTE

BANDITÉȘTE adv . Ca bandiții ; tâlhărește . - Bandit + suf . -

 

BANDITESC

BANDITÉSC , - EASCĂ , banditești , adj . Tâlhăresc . - Bandit + suf . -

 

CRESTĂȚEA

CRESTĂȚEÁ , crestățele , s . f . ( Bot . ) 1. Tâlhărea ( Lactuca sagittata ) . 2. Salata - iepurelui ( Prenanthes purpurea ) . - Crestat + suf . -

 

TÂLHĂRESC

TÂLHĂRÉSC , - EÁSCĂ , tâlhărești , adj . Care ține de tâlhari , privitor la tâlhari , comis de tâlhari ; banditesc . - Tâlhar + suf . -

 

TÂLHĂRI

TÂLHĂRÍ , tâlhăresc , vb . IV . Intranz . ( Rar ) A duce o viață de tâlhar , a comite fapte de tâlhar ; a jefui , a

 

TÂLHĂRIE

TÂLHĂRÍE , tâlhării , s . f . Furt însoțit de amenințări sau violență ; p . gener . furt , hoție . - Tâlhar + suf . -