Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru TĂIERE
Rezultatele 21 - 30 din aproximativ 56 pentru TĂIERE.
DECAPITÁ , decapitez , vb . I . Tranz . A ucide sau a executa pe cineva prin tăierea capului ; a tăia capul
DECAPITÁT , - Ă , decapitați , - te , adj . Ucis , executat prin tăierea capului ; căruia i s - a tăiat capul . - V.
... DEFRIȘÁ , defrișez , vb . I . Tranz . A înlătura ( prin tăiere sau prin ardere ) arborii și alte plante lemnoase spre a face un teren propriu pentru agricultură , pășunat , construcții etc . sau pentru a ...
DEFRIȘÁT , - Ă , defrișați , - te , adj . ( Despre terenuri ) Redat agriculturii , pășunatului etc . , prin tăierea și înlăturarea arborilor și a plantelor lemnoase . - V.
... cu altul . 2. Compus : cinci - degete = plantă erbacee târâtoare , ale cărei frunze au cinci foliole ( Potentilla reptans ) . 3. Piesă componentă a aparatelor de tăiere la cositori , secerători , combine de cereale etc . , care separă și sprijină plantele în momentul tăierii . 4. Veche unitate de măsură pentru lungimi , având aproximativ lățimea ...
EȘAFÓD , eșafoduri , s . n . Platformă construită în evul mediu în piețe publice , pe care erau executați condamnații la moarte ; p . ext . condamnare la moarte , mai ales prin tăierea capului . [ Pl . și :
... ECARISÁRE s . f . Acțiunea de a ecarisa ( 1 ) și rezultatul ei ; operație manuală de tăiere
... EMBRIOTOMÍE , embriotomii , s . f . Tăiere
... EMONDÁJ , s . n . 1. Operație de tăiere a ramurilor de pe trunchiurile arborilor în perioada de creștere pentru a stimula dezvoltarea lor în înălțime ; emondare , emondație . 2. ( Med ...
FILIÉRĂ , filiere , s . f . 1. Placă de oțel prin care se trage în fire ( sau în bare ) un material ( metalic ) ductil . 2. Dispozitiv folosit pentru tăierea unui filet ( 1 ) . 3. Fig . Succesiune de mijloace , de trepte , de etape etc . care intervin până la un anumit rezultat . [ Pr . : - li -
FRONT , fronturi , s . n . 1. Loc unde se dau lupte militare în timp de război ; totalitatea forțelor militare care operează pe câmpul de luptă sub o comandă unică . 2. Formație de militari , școlari , sportivi etc . aliniați cot la cot , cu fața la persoana care dă îndrumări , comenzi etc . 3. Fig . Grup de forțe solidare , organizate în vederea unei lupte comune pentru realizarea unui scop ; p . ext . sectorul unde se duce o astfel de luptă . 4. Porțiune dintr - un zăcământ de substanțe minerale unde se face tăierea rocilor , a minereurilor sau a cărbunilor . 5. Plan vertical în care sunt situate fațada unei clădiri sau fațadele unui ansamblu de clădiri . 6. ( Met . ) Zonă de tranziție între două mase de aer diferite , caracterizată prin schimbări meteorologice bruște , cu consecințe directe asupra mersului vremii . 7. ( Fiz . ; în sintagma ) Front de undă = ansamblul punctelor până la care ajunge o oscilație la un moment