Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Cuvânt
Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:DEGETĂRUȚ, ȘCHIOP, DIGITAL, ARTIODACTIL, BOBÂRNAC, BURIC, CIOCĂNI, CRISPAT, DEGEȚEL, DEGETAR ... Mai multe din DEX...

DEGET - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

DEGET, degete, s.n. 1. Fiecare dintre prelungirile mobile, alcătuite din falange, cu care se sfârșește mâna sau talpa piciorului la om ori laba la unele animale. Îi dai un deget și-ți ia mâna toată. Sunt cinci degete la o mână și nu seamănă unul cu altul. * Expr. A se ascunde (sau a se da) după deget = a căuta în zadar -și ascundă o vină evidentă, a fugi de răspundere. A ști sau a cunoaște (ceva) (ca) pe degete = a ști sau a cunoaște ceva foarte bine. Îi numeri (sau îi poți număra) pe degete = sunt foarte puțini. A purta sau a învârti, a juca (pe cineva) pe degete = a face ce vrei din cineva, a duce pe cineva de nas. A-și da cu degetul în ochi (din cauza întunericului) = a nu vedea nimic. A aluneca sau a scăpa, a (se) strecura printre degete = a scăpa, a (se) strecura pe neobservate, pe nesimțite. A sta cu degetul în gură = a pierde vremea. A pune degetul = a aplica amprenta digitală în loc de iscălitură. A pune degetul pe rană = a găsi punctul sensibil al unei chestiuni. A umbla (sau a păși, a merge) în vârful degetelor = a umbla pe furiș, tiptil, fără zgomot. A încerca marea cu degetul = a încerca imposibilul. A-și linge degetele =a-i plăcea foarte mult (ceva de mâncare). (Rar) A avea (sau a fi) în degetul cel mic (al cuiva) = a cunoaște foarte bine. A nu-i putea ajunge (cuiva) nici la degetul cel mic = a nu se putea compara cu cineva în privința capacității, comportării etc. 2. Compus: cinci-degete = plantă erbacee târâtoare, ale cărei frunze au cinci foliole (Potentilla reptans). 3. Piesă componentă a aparatelor de tăiere la cositori, secerători, combine de cereale etc., care separă și sprijină plantele în momentul tăierii. 4. Veche unitate de măsură pentru lungimi, având aproximativ lățimea unui deget (1). [Var.: (pop.) deșt. s.n.] - Lat. digitus.

Sursa : DEX '98

 

déget s. n., pl. dégete

Sursa : ortografic

 

DÉGET \~e n. 1) (la om) Fiecare dintre prelungirile mobile cu care se sfârșesc mâinile și picioarele. * A arăta (pe cineva) cu \~ul a semnala (pe cineva) batjocurii pulbice (incriminându-l); a compromite (pe cineva). A-și mușca \~ele a regreta; a se căi. A juca (sau a învârti) (pe cineva) pe \~e a amăgi; a duce de nas. A ști (ceva) pe \~e a cunoaște în detalii; a ști în amănunte. A scăpa printre \~e a se strecura pe neobservate, evitând difi-cultățile. A avea (ceva) în (la) \~ul cel mic a ști la perfecție. A-i pune (cuiva) \~ul pe rană a aminti (cuiva) lucruri neplăcute sau nedorite; a depista elementul esențial al unei probleme, al unei situații. A pune \~ul (pe un act) a aplica amprenta digitală în loc de semnătură. 2) (la unele animale) Fiecare dintre prelungirile mobile de la sfârșitul labei. 3) Parte a unei mănuși care acoperă prelungirile mâinii. 4) pop. Unitate de măsură a lungimii, suprafetei sau capacității, egală cu lățimea unui deget. 5) tehn. (la secerători sau cositori) Piesa care sprijină plantele în momentul tăierii, separându-le în fâșii înguste. /<lat. digitus

Sursa : NODEX

 

déget (-te), s.n. - 1. Fiecare din prelungirile mobile cu care se sfîrșește mîna sau talpa piciorului. - 2. Măsură ce corespunde unei zecimi de palmă. - Mr. deazit, dzeadit, megl. z?izit, istr. ž?žet. Lat. d?g?tus (Pușcariu 497; Candrea-Dens., 478; REW 2638; Tiktin; Candrea); cf. it. dito, prov. det, fr. doigt, sp., port. dedo. - Der. degetar, s.n. (căpăcel care protejează degetul cu care se împunge acul la cusut; plantă, degetariță, Digitalis ambigua), care pare a fi der. intern cu suf. -ar (ar putea fi și reprezentant direct al lat. d?g?t?lis, cum îl consideră Pușcariu 498; Candrea-Dens., 479; REW 2637; Tiktin; Candrea, cf. it. ditale, v. fr. déal, sp., port. dedal; însă der. internă pare mai naturală); degetariță, s.f. (plantă, degetar); degetăruț, s.m. (plantă, Soldanella montana); degețel, s.m. (plantă, degetar, Digitalis ambigua, Digitalis purpurea); îndegeta, vb. (a indica), înv., hibrid lingvistic format în Trans.

Sursa : etimologic

 

Copyright © 2004-2012 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate dinLiteratură pentruDEGET

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 331 pentruDEGET.

Gelu Vlașin - Degetul mare

Gelu Vlaşin - Degetul mare Degetul mare de Gelu Vlașin cu degetul mare apăs pe trăgaci fără să clipesc te doresc și glonțul țășnește orb intersectându-se cu privirea ta pierdută pe degetul mare se-ncolăcește sufocându-mă degetul arătător iată cum sufăr iată cum urlu iată cum

 

Gelu Vlașin - Degetul mijlociu

Gelu Vlaşin - Degetul mijlociu Degetul mijlociu de Gelu Vlașin degetul meu crucificând cerul cu unghia înfiptă în carnea câinelui de vânătoare vânătorul vânat vânătorul vânat și vânatul aplecându-și genunchii peste apa râului iordan peste apa seacă peste cadavrul botezătorului de altă dată parcă nici câmpul nesfârșit nu-i mai înghite pe muritorii

 

Dimitrie Anghel - Jertfa

... găsească floarea nevăzută, să i-o dea domniței lui. Și cum visa așa, îngrijind florile, într-o zi, altoind niște trandafiri, se împunse la un deget, din nebăgare de seamă, și o lacrimă roșie de sînge căzu în inima unei flori albe, ca un răspuns visului ce-l urmărea de atîta ... lumină fața pală, și, ca și cum ar fi găsit o comoară, rupse albul trandafir, și, ca într-o cupă, își stoarse tot sîngele din deget în el. Roșu, strop cu strop, se făcea trandafirul, petală cu petală se împurpura și de ce se făcea el mai galben la față, de ... foaie albă în el, ci s-a făcut totul ca o rană deschisă, el și-a legat rana lui de la deget și, alergînd într-un suflet pe subt ramuri, merse și îngenunchie lîngă colacul de piatră al havuzului unde stătea fata privind mîhnită în fundul apelor ...

 

Emil Gârleanu - În fel de fel de fețe

Emil Gârleanu - În fel de fel de feţe În fel de fel de fețe... de Emil Gârleanu Gaița mea e foc. V-am destăinuit pățania ciocănitorii și de-atunci și-a pierdut încrederea în mine. O săptămână întreagă am rugat-o până să-și ție cuvântul, să-mi spuie cum au căpătat păsările penele lor așa de minunate la vedere. Ascultați ce-am vorbit cu gaița: Eu : Pasăre dragă, îți făgăduiesc că de acum înainte n-o să mai spun altora nimic din ceea ce-mi împărtășești. Gaița : Lasă că te cunosc. Așa mi-ai vorbit și rândul trecut, și mi-ai pus ciocănitoarea pe cap, de-mi amărăște zilele. Eu : Gaiță dragă, mă jur... Gaița : Jurămintele tale sunt ca fulgii mei de ușoare. Uite (își scoate un fulg cu ciocul și-l lasă să plutească în aer). Eu : Gaiță dragă, crede-mă, jurămintele mele sunt ceva mai grele... Gaița : Lasă! lasă!... În sfârșit, o să-ți spun și povestea asta, și atâta tot... Eu : Și lada-n pod! Gaița : Așa. Ascultă: La-nceput toate păsările aveau penele de două feluri; albe și negre, ca ziua și noaptea. Decât Dumnezeu se cam săturase să le vadă pe ...

 

Vasile Alecsandri - Bobii

Vasile Alecsandri - Bobii Trage, mândro, cu bobii, [1] Nu-ți mai lăcrima ochii. De-or cădea bobii în zece, Să știi că dorul nu-mi trece. De-or cădea bobii în opt, Să știi că mi-e dor de tot. ↑ A trage în 41 de bobi este un obicei foarte răspândit la români. Bobii prevestesc viitorul fetelor și al flăcăilor, și când, după deosebitele împărțeli în zece grămezi, și în opt, și în cinci, și în trei, rămâne unul pe dinafară, bobul sositor, atunci negreșit persoana dorită vine, dorul se împlinește. Babele prin sate sunt foarte dibace în tragerea bobilor pe sită. Mai sunt însă și țigance vrăjitoare, care se poartă din loc în loc și spun sorții cu oglinda sau cu cercetarea palmei de la mâna dreaptă. Românii, ca și strămoșii lor, au mare plecare a crede în presagiuri și păstrează încă unele din obiceiuri antice, atingătoare de aflarea soartei. Pe timpul romanilor, amorezii mai cu deosebire dau o mare însemnătate unor crederi copilărești. Lucrurile cele mai nedemne de băgat în seamă le umpleau inimile de bucurii sau de descurajare. De pildă, pocneau în mâini foi de trandafir sau de mac, sau de ...

 

Alexandru Macedonski - Noaptea de februarie

Alexandru Macedonski - Noaptea de februarie Noaptea de februarie de Alexandru Macedonski Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Mi s-a părut întotdeauna un ce scârbos și crud Ca după-o noapte de orgie, pe buze încă de vin ud Să te cobori în acea ocnă la care s-află condamnate Nenorocitele ființe ce se numesc: prostituate. Mi s-a părut întotdeauna că este-o crudă profanare Să uiți că mumă ți-e femeia și că în pântec te-a purtat, Nepăsător să pui pe buze o fioroasă sărutare     Precum se pune un stigmat. Și câtă osebire este între amor și infamie, Între cădere și cădere, sau sărutări, și sărutări... De-o parte, tainică plăcere ce se-nfășoară-n poezie, De alta, bestialitatea unei reci înflăcărări. O! și cât am plâns pe soarta bietelor nenorocite Care nu pot ca să aibă nici voință de-un minut, Cu blestemele pe buze de-alte buze-năbușite, Cu palpite pentru-oricine — cunoscut — necunoscut; Seara este-o îngrozire pentru unele din ele, Nededate încă bine cu mârșavul povârniș; Altele, mai decăzute, mai deprinse, sau mai rele, Râd de ...

 

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Hagi-Tudose

... amândouă mânele în dreptul ochilor, ți le vâră sub nas cu degetele răsfirate, apoi la fiece laudă zice "una la mână" și moaie câte un deget în gură. La înfierbânțeală, uită că degetele sunt ale lor, și le mușcă, și vorba se preface în supărare, supărarea în ceartă și cearta în ...

 

Ștefan Octavian Iosif - După o citire din Eminescu...

Ştefan Octavian Iosif - După o citire din Eminescu... După o citire din Eminescu... de Ștefan Octavian Iosif Citesc... De sub pleoapă nu o dată Îmi scapără în jos, pe obrazul meu, O lacrimă... și te citesc mereu Și parcă te-aș citi întâia dată! Ce orizonturi nouă-mi luminezi Cu raza genială-a minții tale! O lume ideală tu-mi creezi Și peste toate-arunci un giulgi de jale Ce fâlfâie întunecat în aer... Și strunele pe care ning petale Suspină-amar, ca-n vis, abia atinse De degetele-ți palide și reci, De degetele-ți reci și-atât de pale... Scoțând sub mâna ta măiastră-un vaier... Și fruntea ta cu lauri o-ncununi, Cu crini, cu nuferi, ferigi din genuni, Cu trandafiri ce din grădini i-aduni... Plutind spre culmi cu aripile-ntinse, Învăluit în nouri, tu petreci În sfânta-apoteoză-a morții reci... O, numele tău sfânt poți să ți-l treci În cartea nemuririi necuprinse... Cât va mai izvodi glas omenesc, Un viers în dulcea limbă-armonioasă Din cea mai scundă și-umilită casă A preamăritului grai

 

Alexandru Macedonski - Răsmelița morților

... fuga-nsuflețite, Purtate de schelete în grab' reîntocmite, Așa că cimitirul era ca un vârtej În care câte-o țeastă fugea după-un gâtlej, Iar deget după deget, și coaste după coaste, Urmau în goana mare ca oaste după oaste... Femurul, câteodată, un tibia prinzând, Da jalnice ocoale, trosnind și șchiopătând, Și-n ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Sărăcia

... Bogdan Petriceicu Hasdeu - Sărăcia Sărăcia de Bogdan Petriceicu Hasdeu Sărăcia cea flămândă Ca pușcașul stă la pândă, Cu cocoșul ridicat: Dintr-un deget o mișcare, Glonțul zboară cu turbare Și vânatul a picat! Munca tare, munca deasă Numai dânsa nu mă lasă Zbuciumându-mă să pier ... fitilul, ce se stinge, Ars-a numai pentru ea!... Sărăcia cea flămândă Stă ca un pușcaș la pândă, Cu cocoșul ridicat: Dintr-un deget

 

Dimitrie Anghel - Steluța (Anghel)

Dimitrie Anghel - Steluţa (Anghel) Steluța de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Romanțe vechi", în Minerva , IV, 1175, 25 martie 1912, p. 3. Orășelele de provincie sunt ca niște muzee în cari rămîi surprins regăsind lucruri pe cari le-ai văzut odată, mode ce dorm uitate prin vitrine, portrete vechi ce-au comemorat o faptă peste care a curs nepăsătoarea năvală a anilor. Diferitele districte sunt multiplele ocheane ale unui panopticum, făpturile și lucrurile pe cari le vezi sunt la fel, sau ți se par așa, și cu toate aceste, dacă-ți fixezi bine atenția și vei avea puțină răbdare ca să privești, vei vedea că, deși toată lumea aceasta, ce se mișcă îndărătul ocheanelor de sticlă, pare aceeași, e totuși aparte, deși din același neam, are nuanțe deosebite, deși arată un vag aer de familie, la întîia privire, e cu totul neasemănată, dacă o cauți de aproape. Oricum, toate sunt mai prietenoase, oamenii au un aer mai potolit, atmosfera patriarhală mai dăinuiește încă, vechile cîntece sentimentale mai urmează să răsune și să te înduioșeze cu farmecul lor negrăit. Steluța lui Alecsandri răsare încă fidelă pe cerul provinciei, și taraful de lăutari ce-o cînta pe ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinLiteratură...

Rezultate dinBiblie pentruDEGET

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 36 pentruDEGET.

Leviticul Capitol 14

Leviticul Capitol 14 Leviticul 13 Leviticul Capitol 14 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Iată care va fi legea cu privire la cel lepros, în ziua curățirii lui. Să -l aducă înaintea preotului. 3 Preotul să iasă afară din tabără, și să cerceteze pe cel lepros. Dacă leprosul este tămăduit de rana leprei, 4 preotul să poruncească să se ia, pentru cel ce trebuie curățit, două păsări vii și curate, lemn de cedru, cărmîz și isop. 5 Preotul să poruncească să se junghie una din aceste păsări într`un vas de pămînt, în apă curgătoare. 6 Să ia pasărea cea vie, lemnul de cedru, cărmîzul și isopul, și să le moaie, împreună cu pasărea cea vie, în sîngele păsării junghiate în apa curgătoare. 7 Să stropească de șapte ori pe cel ce trebuie curățit de lepră. Apoi să -l declare curat, și să dea drumul păsării celei vii pe cîmp. 8 Cel ce se curățește, trebuie să-și spele hainele, să-și radă tot părul, și să se scalde în apă; și va fi curat. În urmă va putea să intre în tabără, dar să rămînă șapte zile afară din cort. ...

 

Leviticul Capitol 4

Leviticul Capitol 4 Leviticul 3 Leviticul Capitol 4 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Vorbește copiilor lui Israel, și spune: ,,Cînd va păcătui cineva fără voie împotriva vreuneia din poruncile Domnului, făcînd lucruri cari nu trebuiesc făcute; și anume: 3 Dacă a păcătuit preotul care a primit ungerea, și prin aceasta a adus vina asupra poporului, să aducă Domnului un vițel fără cusur, ca jertfă de ispășire pentru păcatul pe care l -a făcut. 4 Să aducă vițelul la ușa cortului întîlnirii, înaintea Domnului, să-și pună mîna pe capul vițelului, și să -l junghie înaintea Domnului. 5 Preotul, care a primit ungerea, să ia din sîngele vițelului, și să -l aducă în cortul întîlnirii: 6 să-și moaie degetul în sînge, și să stropească de șapte ori înaintea Domnului, în fața perdelei dinlăuntru a sfîntului locaș. 7 Apoi preotul să ungă cu sînge coarnele altarului pentru tămîia mirositoare, care este înaintea Domnului în cortul întîlnirii; iar tot celalt sînge al vițelului să -l verse la picioarele altarului pentru arderile de tot, care este la ușa cortului întîlnirii. 8 ...

 

Leviticul Capitol 8

Leviticul Capitol 8 Leviticul 7 Leviticul Capitol 8 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Ia pe Aaron și pe fiii lui împreună cu el, veșmintele, untdelemnul pentru ungere, vițelul pentru jertfa de ispășire, cei doi berbeci și coșul cu azimile, 3 și cheamă toată adunarea la ușa cortului întîlnirii.`` 4 Moise a făcut cum îi poruncise Domnul; și adunarea s`a strîns la ușa cortului întîlnirii. 5 Moise a zis adunării: ,,Iată ce a poruncit Domnul să se facă.`` 6 Moise a adus pe Aaron și pe fiii lui, și i -a spălat cu apă. 7 A pus tunica pe Aaron, l -a încins cu brîul, l -a îmbrăcat cu mantia, și a pus pe el efodul, pe care l -a strîns cu brîul efodului cu care l -a îmbrăcat. 8 I -a pus pieptarul, și a pus în pieptar Urim și Tumim. 9 I -a pus mitra pe cap, iar pe partea dinainte a mitrei a ...

 

Leviticul Capitol 16

Leviticul Capitol 16 Leviticul 15 Leviticul Capitol 16 1 Domnul a vorbit lui Moise, după moartea celor doi fii ai lui Aaron, morți cînd s`au înfățișat înaintea Domnului. 2 Domnul a zis lui Moise: ,,Vorbește fratelui tău Aaron, și spune -i să nu intre în tot timpul în sfîntul locaș, dincolo de perdeaua din lăuntru, înaintea capacului ispășirii, care este pe chivot, ca să nu moară; căci deasupra capacului ispășirii Mă voi arăta în nor. 3 Iată cum să intre Aaron în sfîntul locaș. Să ia un vițel pentru jertfa de ispășire și un berbece pentru arderea de tot. 4 Să se îmbrace cu tunica sfințită de in, și să-și pună pe trup ismenele de in; să se încingă cu brîul de in, și să-și acopere capul cu mitra de in; acestea sînt veșmintele sfințite, cu cari se va îmbrăca el dupăce își va spăla trupul în apă. 5 Să ia, dela adunarea copiilor lui Israel, doi țapi pentru jertfa de ispășire, și un berbece pentru arderea de tot. 6 Aaron să-și aducă vițelul lui pentru jertfa de ispășire, și să facă ispășire, ...

 

Exodul Capitol 29

Exodul Capitol 29 Exodul 28 Exodul Capitol 29 1 Iată ce vei face pentruca să -i sfințești și să-Mi împlinească slujba de preoți. Ia un vițel și doi berbeci fără cusur. 2 Fă, cu făină aleasă de grîu, niște azimi, turte nedospite, frămîntate cu untdelemn, și plăcinte nedospite, stropite cu untdelemn. 3 Să le pui într`un coș, și să le aduci împreună cu vițelul și cei doi berbeci. 4 Să aduci apoi pe Aaron și pe fiii lui la ușa cortului întîlnirii, și să -i speli cu apă. 5 Să iei veșmintele; să îmbraci pe Aaron cu tunica, cu mantia efodului, cu efodul și cu pieptarul, și să -l încingi cu brîul efodului. 6 Să -i pui mitra pe cap, și pe mitră să pui tabla sfințeniei. 7 Să iei untdelemnul pentru ungere, să i -l torni pe cap, și să -l ungi. 8 Să aduci apoi pe fiii lui, și să -i îmbraci cu tunicile. 9 Să încingi pe Aaron și pe fiii lui cu un brîu, și să pui scufiile pe capetele fiilor lui Aaron. Preoția va fi a lor printr`o lege vecinică. Astfel să închini pe Aaron și pe fiii lui ...

 

Judecatorii Capitol 1

Judecatorii Capitol 1 Iosua 24 Judecatorii Capitol 1 1 După moartea lui Iosua, copiii lui Israel au întrebat pe Domnul, și au zis: ,,Cine dintre noi să se suie întîi împotriva Cananiților, ca să pornească lupta cu ei?`` 2 Domnul a răspuns: ,,Iuda să se suie; iată că am dat țara în mînile lui.` 3 Și Iuda a zis fratelui său Simeon: ,,Suie-te împreună cu mine în țara care mi -a căzut la sorț, și să luptăm împotriva Cananiților; și voi merge și eu cu tine în țara care ți -a căzut la sorț.`` Și Simeon s`a dus cu el. 4 Iuda s`a suit, și Domnul a dat pe Cananiți și pe Fereziți în mînile lor; au ucis zece mii de oameni la Bezec. 5 Au găsit pe Adoni-Bezec la Bezec; au pornit lupta împotriva lui, și au bătut pe Cananiți și Fereziți. 6 Adoni-Bezec a luat fuga; dar ei l-au urmărit și l-au prins, și i-au tăiat degetele cele mari dela mîni și dela picioare. 7 Adoni-Bezec a zis: ,,Șapte zeci ...

 

Ioan Capitol 20

Ioan Capitol 20 Ioan 19 Ioan Capitol 20 1 În ziua dintîi a săptămînii, Maria Magdalina s`a dus disdedimineață la mormînt, pe cînd era încă întunerec; și a văzut că piatra fusese luată de pe mormînt. 2 A alergat la Simon Petru și la celalt ucenic, pe care -l iubea Isus, și le -a zis: ,,Au luat pe Domnul din mormînt, și nu știu unde L-au pus.`` 3 Petru și celalt ucenic au ieșit, și au plecat spre mormînt. 4 Au început să alerge amîndoi împreună. Dar celalt ucenic alerga mai repede decît Petru, și a ajuns cel dintîi la mormînt. 5 S`a plecat și s`a uitat înlăuntru, a văzut fășiile de pînză jos, dar n`a intrat. 6 Simon Petru, care venea după el, a ajuns și el, a intrat în mormînt, și a văzut fășiile de pînză jos. 7 Iar ștergarul, care fusese pus pe capul lui Isus, nu era cu fășiile de pînză, ci făcut sul și pus într`un alt loc singur. 8 Atunci celalt ...

 

Genesa Capitol 41

... 41 Faraon a zis lui Iosif: ,,Uite, îți dau stăpînire peste toată țara Egiptului.`` 42 Faraon și -a scos inelul din deget, și l -a pus în degetul lui Iosif; l -a îmbrăcat cu haine de in subțire, și i -a ...

 

Daniel Capitol 2

Daniel Capitol 2 Daniel 1 Daniel Capitol 2 1 În al doilea an al domniei lui Nebucadnețar, Nebucadnețar a avut niște visuri. Duhul îi era turburat, și i -a perit somnul. 2 Împăratul a poruncit să cheme pe vrăjitori, pe cititorii în stele, pe descîntători și pe Haldei, ca să -i spună visurile. Ei au venit, și s`au înfățișat înaintea împăratului. 3 Împăratul le -a zis: ,,Am visat un vis; duhul îmi este turburat, și aș vrea să știu visul acela.`` 4 Haldeii au răspuns împăratului în limba aramaică: ,,Vecinic să trăiești, împărate! Spune robilor tăi visul, și-ți vom arăta tîlcuirea lui!`` 5 Împăratul a luat iarăș cuvîntul și a zis Haldeilor: ,,Mi -a scăpat din minte lucrul acela: dacă nu-mi veți veți face cunoscut visul și tîlcuirea lui, veți fi făcuți bucăți, și casele voastre vor fi prefăcute într`un morman de murdării. 6 Dar dacă-mi veți spune visul și tîlcuirea lui, veți primi dela mine daruri și răsplătiri, și mare cinste. Deaceea, spuneți-mi visul și tălmăcirea lui!`` 7 Ei au răspuns a doua oară: ,,Să spună ...

 

Luca Capitol 11

Luca Capitol 11 Luca 10 Luca Capitol 11 1 Într`o zi, Isus Se ruga într`un loc anumit. Cînd a isprăvit rugăciunea, unul din ucenicii Lui I -a zis: ,,Doamne, învață-ne să ne rugăm, cum a învățat și Ioan pe ucenicii lui.`` 2 El le -a zis: ,,Cînd vă rugați, să ziceți: Tatăl nostru care ești în ceruri! Sfințească-se Numele Tău; vie Împărăția Ta; facă-se voia Ta, precum în cer, așa și pe pămînt. 3 Pînea noastră cea de toate zilele dă-ne -o nouă în fiecare zi; 4 și ne iartă nouă păcatele noastre, fiindcă și noi iertăm oricui ne este dator; și nu ne duce în ispită, ci izbăvește-ne de cel rău.`` 5 Apoi le -a mai zis: ,,Dacă unul dintre voi are un prieten, și se duce la el la miezul nopții, și -i zice: ,Prietene, împrumută-mi trei pîni, 6 căci a venit la mine de pe drum un prieten al meu, și n`am ce -i pune înainte;` 7 și dacă dinlăuntrul casei lui, prietenul acesta îi răspunde: ,Nu mă turbura; acum ușa este încuiată, copiii mei ...

 

Ioan Capitol 8

Ioan Capitol 8 Ioan 7 Ioan Capitol 8 1 Isus S`a dus la muntele Măslinilor. 2 Dar disdedimineață, a venit din nou în Templu; și tot norodul a venit la El. El a șezut jos, și -i învăța. 3 Atunci cărturarii și Fariseii I-au adus o femeie prinsă în preacurvie. Au pus -o în mijlocul norodului, 4 și au zis lui Isus: ,,Învățătorule, femeia aceasta a fost prinsă chiar cînd săvîrșea preacurvia. 5 Moise, în Lege, ne -a poruncit să ucidem cu pietre pe astfel de femei: Tu dar ce zici?`` 6 Spuneau lucrul acesta ca să -L ispitească și să -L poată învinui. Dar Isus S`a plecat în jos, și scria cu degetul pe pămînt. 7 Fiindcă ei nu încetau să -L întrebe, El S`a ridicat în sus, și le -a zis: ,,Cine dintre voi este fără păcat, să arunce cel dintîi cu piatra în ea.`` 8 Apoi S`a plecat iarăș, și scria cu degetul pe pămînt. 9 Cînd au auzit ei cuvintele acestea, s`au simțit mustrați de cugetul lor, și au ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinBiblie...

Rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române pentruDEGET

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 109 pentruDEGET.

DEGETĂRUȚ

DEGETĂRÚȚ , degetăruți , s . m . Plantă erbacee din familia primulaceelor , cu flori albastre - violete , în formă de clopot , dispuse câte 1 - 8 în vârful tulpinii , care crește în regiunile muntoase ( Soldanella montana ) . - Degetar + suf . -

 

ȘCHIOP

ȘCHIOP , - OÁPĂ , șchiopi , - oape , adj . , s . f . 1. Adj . ( Adesea substantivat ) Care are un picior mai scurt decât celălalt ( sau celelalte ) , căruia îi lipsește un picior ; care șchiopătează când merge , infirm sau bolnav de un picior . 2. S . f . Măsură populară de lungime , egală cu distanța de vârful degetului mare până la vârful degetului arătător , când cele două degete sunt îndepărtate la maximum unul de

 

DIGITAL

DIGITÁL , - Ă , digitali , - e , adj . , s . f . 1. Adj . Care aparține degetelor , care se referă la degete . Amprentă digitală = urmă lăsată pe un obiect de liniile de pe suprafața interioară a vârfului degetelor de la mână . 2. Adj . ( Cib . ) Care este sau poate fi reprezentat prin cifre ori prin numere . 3. Adj . ( Electron . ; despre aparate , dispozitive , instrumente , sisteme ) Care generează , măsoară , prelucrează sau stochează semnale digitale ( 2 ) . 4. S . f . ( Bot . ) Degețel - roșu . 5. S . f . Substanță extrasă din frunzele de degețel - roșu , folosită ca tonic al aparatului

 

ARTIODACTIL

ARTIODACTÍL , - Ă , artiodactili , - e , s . n . , adj . 1. S . n . ( La pl . ) Ordin de animale mamifere erbivore care au picioarele cu două degete dezvoltate și cu două degete mici ; ( și la sg . ) animal din acest ordin . 2. Adj . Care aparține artiodactilelor ( 1 ) , specific artiodactilelor . [ Pr . : - ti -

 

BOBÂRNAC

BOBÂRNÁC , bobârnace , s . n . Lovitură dată peste nas , peste ureche etc . prin destinderea degetului arătător sau mijlociu după ce a fost încordat pe degetul

 

BURIC

BURÍC , burice , s . n . 1. Orificiu abdominal prin care trece cordonul ombilical la fetus ; cicatrice rămasă în mijlocul abdomenului după căderea cordonului ombilical ; ombilic . 2. ( În sintagma ) Buricul degetului = vârful degetului . 3. Compus : buricul - apei = plantă erbacee cu flori mici , albe sau roșietice , dispuse în umbele ( Hydrocotyle

 

CIOCĂNI

CIOCĂNÍ , ciocănesc , vb . IV . 1. Intranz . A bate repetat ( cu degetul sau cu un obiect ) într - un corp tare ; spec . a bate cu degetul ( îndoit ) în ușă , în fereastră ( pentru a solicita intrarea , pentru a atrage atenția etc . ) . 2. Intranz . A lucra ceva lovind cu ciocanul ^1 ; p . ext . a face , a lucra unele lucruri ( mărunte ) . 3. Tranz . Fig . A bate la cap ; a cicăli , a pisa . [ Prez . ind . și :

 

CRISPAT

CRISPÁT , - Ă , crispați , - te , adj . ( Despre față , degete etc . ) Contractat , încleștat ; ( despre oameni ) cu fața , degetele etc . contractate , încleștate ( din cauza unei tensiuni nervoase ) . - V.

 

DEGEȚEL

... DEGEȚÉL , degețele , s . n . I. Diminutiv al lui deget . II. 1. ( Bot . ) Degetar ( 2 ) . 2. Compus : degețel - roșu = plantă erbacee foarte veninoasă , cu flori roșii - purpurii în formă de tub , din care se extrage ...

 

DEGETAR

... l feri de înțepături . 2. Plantă erbacee veninoasă , cu frunze acoperite cu peri moi , cu flori mari , galbene sau roșii - purpurii ; degetariță , degețel ( Degetalis ambigua ) . - Deget

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate dinDicționarul explicativ al limbii române...