Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru VORBI

 Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 219 pentru VORBI.

DODII

... DÓDII s . f . pl . ( Pop . și fam . ; în expr . ) A vorbi sau a grăi ( cam ) în dodii = a vorbi fără șir ; a aiura . A lăsa ( pe cineva ) în dodiile lui = a lăsa ( pe cineva ) să - și facă nestingherit ...

 

FONF

FONF , FOÁNFĂ , fonfi , foanfe , adj . ( Despre oameni ) Care vorbește pe nas , care pronunță nazal ; care vorbește cu dificultate ; fonfăit , fârnâit ^2 , fornăit ^2 . - Formație

 

GÂDILICI

GÂDILÍCI s . n . A avea gâdilici la limbă , ( Pop . și fam . ; în expr . ) se spune despre un om care vorbește ( prea ) mult , care nu se poate abține să nu vorbească . - Gâdila + suf . -

 

JARGON

JARGÓN , jargoane , s . n . 1. Limbaj specific anumitor categorii sociale , profesionale etc . , care reflectă fie dorința celor ce - l vorbesc de a se distinge de masa mare a vorbitorilor , fie tendința de a folosi termeni specifici profesiunilor respective și care se caracterizează prin abundența cuvintelor și expresiilor pretențioase , de obicei împrumutate din alte limbi , sau a celor de îngustă specialitate . 2. ( Înv . , azi impr . ) Dialect , grai . JARGÓN , jargoane , s . n . 1. Limbaj specific anumitor categorii sociale , care reflectă dorința celor ce - l vorbesc de a se distinge de masa mare a vorbitorilor și care se caracterizează prin abundența cuvintelor și expresiilor pretențioase , de obicei împrumutate din alte limbi . 2. ( Înv . , azi impr . ) Dialect ,

 

MAMĂ

... scrii ! . 3. ( În sintagmele ) Mamă mare ( sau , pop . , bătrână , bună ) = bunică . Mamă soacră = soacră . 4. Termen de politețe folosit de cineva pentru a vorbi cu ( sau despre ) o femeie ( în vârstă ) . 5. Compus : mama ( sau muma ) - pădurii ( sau pădurilor ) = a ) Personaj din mitologia populară , închipuit de obicei ...

 

MONOLOGA

... MONOLOGÁ , monologhez , vb . I . Intranz . A vorbi singur , a vorbi

 

ORALITATE

ORALITÁTE s . f . 1. Calitate a stilului unei scrieri beletristice de a părea vorbit , dând expunerii un caracter spontan și viu atât în dialogurile care notează particularitățile vorbirii personajelor , cât și în narațiunea propriu - zisă ; ansamblu de particularități ale limbii vorbite , ale graiului viu . 2. ( Jur . în sintagma ) Principiul oralității = principiu fundamental al dreptului procesual , potrivit căruia dezbaterea litigiului se face verbal . - Oral + suf . - itate . Cf . it . %

 

ORATOR

... ORATÓR , oratori , s . m . Persoană care rostește un discurs , care vorbește în public ; persoană care are talentul de a vorbi

 

SÂSÂI

... vb . IV . Intranz . 1. ( Mai ales despre gâște , șerpi ) A scoate un sunet asemănător unui " s " prelungit . 2. ( Despre oameni ) A vorbi defectuos , pronunțând " s " în loc de " ș " sau deformând unele sunete ; a vorbi

 

TATĂ

TÁTĂ , tați , s . m . 1. Bărbat care are copii ; nume pe care i - l dau acestui bărbat copiii săi când i se adresează sau când vorbesc despre el ori pe care și - l dă el însuși când vorbește cu copiii săi ; taică , părinte , tătân , babacă . 2. ( La vocativ ) Termen cu care se adresează cineva unui copil ( sau unei persoane tinere străine ) pentru a marca un raport de familiaritate și de simpatie . 3. ( Uneori determinat prin " socru " ) Nume dat de ginere sau de noră socrului . 4. ( Fam . ) Nume dat unui bărbat ( mai în vârstă ) în semn de respect sau de afecțiune . 5. ( În credința creștină ) Dumnezeu , creatorul lumii . 6. Fig . ( Fam . ) Creator , făuritor , fondator . 7. ( Glumeț ) Cel care întrupează cele mai înalte calități , care este deasupra altora , îi covârșește pe toți . [ Nom . sg . art . : tata și tatăl ; gen . - dat . sg . : tatii și

 

VENI

VENÍ , vin , vb . IV . Intranz . 1. A se deplasa înspre persoana care vorbește sau despre care se vorbește ; a se apropia de un loc , de o așezare ; p . ext . a merge , a trece pe lângă sau printr - un anumit loc . 2. A sosi , a ajunge undeva sau la cineva ( pornind dintr - un punct anumit ) . 3. A se duce în vizită ( sau în treacăt la cineva sau undeva , a trece pe la cineva ; a se prezenta ; p . ext . a apărea , a se ivi . 4. A urma după altcineva sau după altceva ; a succeda . 5. A - și avea originea ; a proveni , a purcede ; a izvorî ; a se trage ( din . . ) ; a deriva . 6. A sosi în locul unde trebuie să se afle , unde se cuvine să fie , unde este așteptat . 7. ( Despre așezări , locuri , construcții ) A fi situat într - un anumit loc sau într - o anumită poziție . 8. A se vedea , a se pomeni , ...

 

<<< Anterioarele      Următoarele >>>