Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române
Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNCHEIERE
Rezultatele 11 - 20 din aproximativ 32 pentru ÎNCHEIERE.
CONGRÉS , congrese , s . n . 1. Reuniune națională sau internațională în care delegați sau invitați dezbat probleme majore de ordin politic , economic , organizatoric , științific , cultural etc . 2. Organ suprem de conducere al unor partide politice , organizații de masă și obștești . 3. Denumire a parlamentului în unele țări , format din Camera reprezentanților și Senat . 4. ( Urmat de determinări ) Denumire a unor partide politice . Congresul Național Indian . 5. Denumire dată unor conferințe internaționale ale statelor , convocate , de obicei , pentru încheierea de tratate de
CONTENCIÓS , - OÁSĂ , contencioși , - oase , s . n . , adj . 1. S . n . ( În unele state ) Serviciu pe lângă o instituție publică sau o întreprindere particulară , însărcinat cu apărarea drepturilor și intereselor instituției respective la încheierea de acte juridice sau în fața organelor de jurisdicție . 2. Adj . ( În sintagma ) Procedură contencioasă = procedură de rezolvare în contradictoriu de către un organ de jurisdicție a unui conflict de
CORIGÉNT , - Ă , corigenți , - te , adj . , s . m și f . ( Elev sau student ) care , la încheierea anului școlar , nu a obținut notă de trecere la una sau două materii și care urmează să dea toamna , din nou , examen la materia sau materiile respective . [ Var . : corijent , - ă adj . , s . m . și
CORTÍNĂ , cortine , s . f . Perdea de stofă , de catifea etc . care desparte sala de spectacol de scena și care , prin ridicare sau prin lăsare în jos sau tragere în părți , marchează începutul , respectiv încheierea unui spectacol sau a unui fragment de
... unor lucrări literare în care autorul rezumă concluziile , subliniază anumite idei din operă și face cunoscută pe scurt evoluția viitoare a personajelor sale ; încheiere
... EXPUNCȚIÚNE , expuncțiuni , s . f . Terminare , încheiere
HIPERBÁTĂ , hiperbate , s . f . 1. Inversiune a ordinii naturale a cuvintelor , inversiune a topicii normale . 2. Adaos pe care îl face scriitorul sau vorbitorul după încheierea unui
INTERMEDIÁR , - Ă , intermediari , - e , adj . , s . m . și f . 1. Adj . Care se află cuprins între elementele extreme ale unei mulțimi , care este ( relativ ) la mijloc ; care face trecerea de la ceva la altceva . 2. S . m . și f . Persoană care , de obicei în schimbul unui avantaj bănesc , face legătura între vânzător și cumpărător sau încheie o tranzacție între două părți , cu împuternicirea acestora ; persoană care mijlocește încheierea unei operații ( economice ) ; mijlocitor . V. mediator . [ Pr . : - di -
MÁNCO s . n . ( Fin . ) Ceea ce lipsește ; spec . lipsă de bani constatată la încheierea unor socoteli ; pierdere ( estimată ) la o marfă cu prilejul transportului , al desfacerii
NEGOCIÁ , negociez , vb . I . Tranz . 1. A trata cu cineva încheierea unei convenții economice , politice , culturale etc . 2. A efectua diverse operații comerciale ( de vânzări de titluri , de rente etc . ) . [ Pr . : - ci -
... între popoare , situație în care nu există conflicte armate sau război între state , popoare , populații . 2. Acord al părților beligerante asupra încetării războiului , tratat de încheiere a unui conflict armat . 3. ( Într - o comunitate socială ) Lipsă de tulburări , de conflicte , de vrajbă ; armonie ^1 , împăciuire , înțelegere . 4. Liniște sufletească ...