Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȚĂCĂNIT

 Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru ȚĂCĂNIT.

ȚĂCĂNEALĂ

... ȚĂCĂNEÁLĂ , țăcăneli , s . f . Faptul de a ( se ) țăcăni . 1. Țăcănit ^1 . 2. Fig . Țicneală , sminteală . - Țăcăni

 

ȚĂCĂNITURĂ

... ȚĂCĂNITÚRĂ , țăcănituri , s . f . Țăcănit ^1 . - Țăcăni

 

ȚĂCĂNI

ȚĂCĂNÍ , țăcănesc , vb . IV . 1. Intranz . A produce un zgomot ritmic , repetat , prin ciocănituri , pocnituri , declanșarea unui mecanism etc . 2. Refl . Fig . A se sminti , a se țicni . - Țac + suf . -

 

ȚAC

ȚAC interj . Cuvânt care imită un țăcănit sau zgomotul produs la tăierea unui material ( cu

 

ȚICNI

... A - și pierde puterea de judecată ; a înnebuni , a se sminti . a se zăpăci , a se țăcăni

 

ȚICNIT

ȚICNÍT , - Ă , țicniți , - te , adj . 1. ( Fam . ) Smintit , zăpăcit , țăcănit , nebun . 2. ( Rar ; despre obiecte ) Plesnit ^2 ,

 

PĂCĂNI

... PĂCĂNÍ , păcănesc , vb . IV . Intranz . A produce un zgomot scurt , repetat și sacadat ; a țăcăni