Căutare text în Literatură

 

Cuvânt

 

Rezultate din Literatură pentru MUL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru MUL.

George Bariț - Inimile mulțămitoare

George Bariţ - Inimile mulţămitoare Inimile mulțămitoare dramă în trei acturi de George Bariț Informații despre această ediție 1838. Parantezele drepte indică omisiunile autorului. Cuprins 1 Persoanele 2 ACTUL I-LEA 2.1 Scena 1 2.2 Scena 2 2.3 Scena 3 2.4 Scena 4 2.5 Scena 5 3 ACTUL II-LEA 3.1 Scena 2 3.2 Scena 3 3.3 Scena 4 3.4 Scena 5 4 ACTUL III-LEA 4.1 Scena 1 4.2 Scena 2 4.3 Scena 3 4.4 Scena 4 4.5 Scena 5 4.6 Scena 6 4.7 Scena 7 Persoanele OCTAVIE , maior în oastea împărătească IULIE , fiul său CORNELIA fiica sa fiicele sale EMILIA prietina acestora QUINTILIAN , profesorul lor de casă DIONISIE , un corporal bătrân credincios a casei lui Octavie [ MILȚIAD , fiul mai mic al lui Octavie]. ACTUL I-LEA Scena 1 (O casă din care ies două uși în odăile de cătră o parte și alta) QUINTILIAN, IULIE, CORNELIA, EMILIA IULIE (ține o carte amână și citește cu glas) . CORNELIA (are niște note dinaintea sa și să cearcă să cânte cu Emilia) : Să cercăm cu toții acuma această arie frumoasă. (Horul cântă.) QUINT[ ...

 

Gheorghe Asachi - Iepurile și amicii săi cei mulți

Gheorghe Asachi - Iepurile şi amicii săi cei mulţi Iepurile și amicii săi cei mulți de Gheorghe Asachi Nu-i în lume fericire, nici plăcere mai dorită, Decât s-aibi amic de suflet ș-o femeie-nduioșită. De iubești pe mulți deodată, la mulți dacă te închini, Agiutori nu afli în nime când nevoile îți vin. Un sur iepure odată, De o fire minunată, Între iepuri filantrop, Trăind viața în galop, Cât putea pe fiecine cu ceva îndatorea, Și pe vita mică-au mare văr și frate o numea. Într-o zi de dimineață, Sorbind roua din verdeață, Iac-aude prin strâmtori Buciumând pe vânători, Și haliciul din seneață, Îi trecu pe la musteață. Cum că-i foarte slut la Prut Sărmănelul acum vede; Fără-a pierde un minut, În călcăii lui se-ncrede. Se rădică-n două, aleargă, Tremură chiar ca o vargă, Stă, răsuflă-un pic, ascultă, Mânat iar de spaimă multă Prin râpi fuge și tufari. A lui urme ca să-nșele, Face multe vârtejele, Pănă scapă de ogari, Ș-obosit de fugă, acum Se lungește chiar în drum. Ah, ce dulce bucurie În cumplit-acela val Au simțit, când pe câmpie Alergând ...

 

Ioan Slavici - Jidanii militanți

... l scie și eÄ­. AtuncÄ­ de ce mint? De ce calomniază? De ce nu-și stăpânesc pornirea pătimasă? Pentru-că nu Ä­ubirea către nĂ©mul lor, ci mânia Ă³rbă îÄ­ mână înainte. MÄ•sura Ä­ubiriÄ­ de nĂ©m e cumpÄ•nĂ©la, cu care susțiÄ­ causa comună. Acela ... numaÄ­ la punga sa se gândește, să înceteze cu calomiile și cu asmuțările și cu vĂȘnătĂ³rea de suflete, și dacă-și Ä­ubesc nĂ©mul, cum noÄ­ Ä­ubim pe al nostru, să nu încarce în capul luÄ­ urgia obștĂ©scă, ci să-șÄ­ întrebuințeze știința și deșteptăciunea spre a ...

 

Ioan Slavici - Barbaria modernă

... curată. Nu urîm pe nimenÄ­, dar ținem să ne facem datoria față cu părințiÄ­ noștri, dându-ne silința de a feri pe nĂ©mul nostru de agricultorÄ­, care sĂ©cămana [scarmănă] pămîntului și istovesc puterile muncitorilor luÄ­, de meșteșugarÄ­-cârpaci, carÄ­ nu fac nimic cum se cade, de neguțătorÄ ... ca cinstițÄ­ și muncitorÄ­ să fie toțÄ­ ceÄ­ ce țin să trăiască împreună cu noÄ­. MulțÄ­ aÅ­ fost și sînt, Ă³menÄ­ străinÄ­ de nĂ©mul nostru, carÄ­ aÅ­ venit în țara acĂ©asta, ca să trăiască maÄ­ ușor decât acasă la dînșiÄ­, și toțÄ­ s’aÅ­ împărtășit alăturea cu noÄ ...

 

Constantin Stamati-Ciurea - Către N. Rădulescu-Niger

... scrierile caracteristice și fiziologice. Dară chestia este a limbii, chestie foarte însemnată în privința reformei filologilor români moderni, care țintesc să curețe idio­mul de vechile cuvinte ca de o rugină, dându-i lustrul unei limbi civilizate. Vă întreb însă: o veche monedă nu va pierde valoarea sa neprețuită ...

 

Mihai Eminescu - În căutarea Șeherazadei

... de gânduri Sinistre ­ eu pe valuri îi dau drumul, Frântă de stânci se risipește-n scânduri. Ce întâlnesc întâi pe țărm e-un tůmul, Proroc prea sigur al vieței umane, Tu ești cenușa iară viața-i fumul. Nu crede însă că în doruri vane Caut norocul spre-a ...

 

Ioan Slavici - Cine pleacă%3F

... cucerirÄ­; am fost siluițÄ­ să ne lepădăm de lege și de nĂ©m, dar nu am siluit pe nimenÄ­ să primĂ©scă legea orÄ­ nĂ©mul nostru; am suferit mult și am răbdat în delung, dar n’am făcut pe nimenÄ­ să suferă. ViÅ­ s’a păstrat tot dâ ...

 

Ioan Slavici - Robia modernă

... să aibă viață tihnită pe pământul românesc. Acesta e simțământul tuturor Românilor, și aceia dintre RomâÄ­, care vorbesc alt-fel, orÄ­ sînt stăiniÄ­ de nĂ©mul lor, orÄ­ îÄ­ înșĂ©lă pe EvreÄ­. Cea dintâÄ­ și mai adevărată dovadă de iubire este sinceritatea, și noÄ­ iubirea nĂ³stră de Ă³meni ...

 

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F

Bogdan Petriceicu Hasdeu - Cine sunt albanesi%C4%AD%3F Cine sunt albanesiÄ­? din Analele Academiei Române Seria II - Tom. XXIII, pag 103-113 de Bogdan Petriceicu Hasdeu 1901 Sunt dzece anÄ­ de când eÅ­ începusem a studiĂ  și nu încetez de a tot urmări marea problemă a genealogiei popĂ³relor balcanice. În studiul meÅ­ «Strat și substrat», eÅ­ am obținut douÄ• soluțiunÄ­ capitale: 1°. În secolul VII maÄ­ existaÅ­ încă la Sud de Dunăre douÄ• elemente latine compacte: Meso-românÄ­ în Bulgaria actuală, și Illiro-românÄ­ în Serbia, maÄ­ ales în Dalmația, pe carÄ­ însă Ä­-aÅ­ slavisat apoÄ­ cu încetul Bulgarii de o parte și Serbii de cea-laltă; 2°. AșĂ  numiții Macedo-românÄ­ și Istriano-româniÄ­ de astădzÄ­ sunt Daco-românÄ­, goniți în secolul IX din Pannonia de cătră MaghiarÄ­, de unde tot atunci alțÄ­ Daco-românÄ­ s'aÅ­ adăpostit în Moravia și s'aÅ­ slavisat acolo. Aceste douÄ• soluțiunÄ­, peremptorie după mine, vor maÄ­ fi completate și demonstrate definitiv în conferințe ulteriĂ³re succesive de 'naintea Academiei Române; dintâiÅ­: «Cine sunt Bulgarii și Serbii?», al doilea: «Cine sunt Daco-româniÄ­ și Pannono-româniÄ­?» Acuma însă ...

 

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul și Francmasoneria

Nicolae Paulescu - Spitalul, Coranul, Talmudul, Kahalul şi Francmasoneria Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul și Francmasoneria de Nicolae Paulescu publicată în 1913 Cuprins 1 SPITALUL [1] 1.1 I. Ce este un medic? 1.2 II Dar, ce este un bolnav? 1.3 III Ce este un spital? 1.4 Dar ce este Caritatea? 1.5 LEGISLAȚII RELIGIOASE 2 CORANUL 2.1 I. - Patima de proprietate 2.2 II. - Patima de dominație 2.3 III. - Legea iubirii 3 TALMUDUL 3.1 I. - Patima de proprietate 3.1.1 1. - Cămătăria 3.1.2 2. - Frauda 3.1.3 3. - Jurământul fals 3.2 II - Patima de dominație 3.3 III - Legea iubirii 3.4 Omorurile rituale 4 CAHALUL 4.1 ORGANIZAȚIA STATULUI JIDOVESC 4.1.1 A) CAHALUL ELEMENTAR 4.1.1.1 I. - Școlile talmudice 4.1.1.2 II. – Proprietate 4.1.1.3 III. – Dominație 4.1.2 B) CAHALELE SUPERIOARE 4.1.3 EFECTELE CAHALELOR TALMUDICE 4.1.3.1 AUSTRO-UNGARIA 4.1.3.2 BUCOVINA 4.1.3.3 GALIȚIA 4.1.3.4 UNGARIA 4.1.3.5 AUSTRIA 4.1.3.6 FRANȚA 4.1.3.7 ALGERIA 4. ...

 

Miron Costin - Letopisețul Țărîi Moldovei de la Aaron Vodă încoace

Miron Costin - Letopiseţul Ţărîi Moldovei de la Aaron Vodă încoace Letopisețul Țărîi Moldovei de la Aaron Vodă încoace de Miron Costin LETOPISEȚULŬ ȚĂRÎI MOLDOVEI DE LA AARON-VODĂ ÎNCOACE, DE UNDE ESTE PĂRĂSITŬ DE URÉCHE VORNICUL DE ȚARA DE GIOSŬ, SCOSŬ DE MIRON COSTINŬ VORNICUL DE ȚARA DE GIOSŬ ÎN ORAȘŬ ÎN IAȘI, ÎN ANUL DE LA ZIDIREA LUMIEI 7183, IARĂ DE LA NAȘTEREA MÎNTUITORULUI LUMII, LUI IISUS HRISTOS, 1675 MESEȚA... DNI Istoricii, adecă scriitorii de cursul anilor acestor părți, carii pomenescÅ­ de descălecatul cel dentâiu a țărîi noastre și Țărîi Muntenești: Bonfin, mare istoric, de Dachia, sau Dația — latin. DionÅ­, la viața lui Traian-împăratul — latin. Topeltin, ungur; iară pre acești doi au urmat. Aceste au scris de Dachia, cum au descălecatu-oă TraianÅ­, împăratul Rîmului, în anii de la Hristos 1202, pre socoteala vrĂ©milor, cu rîmlĂ©nii. Istoricii leșești carii au scris și lucrurile domniilorÅ­ Moldovei: Crorner au scris latinește, Dlugoș latinește, Stricovschîi litfan, leșește, Piasețschîi, vlădicul de Premislia, latinește. Istoricii leșești pre carii au urmat răpăosatul Ureche vornicul: Bîlschîi, Martin Pașkovschîi. Acești doi au scris leșește. Și aceste încă dzicÅ­ că moldovenii sint den rîmlĂ©ni. Iară de descălecatul celÅ­ ...